Societate

Tabăra de cercetare etnofolclorică “Constantin Brăiloiu” ediţia a XII-a, la final

 | 29 iunie 2017, 00:00 | 0 comentarii | 

În perioada 19 – 25 iunie, o echipă de cercetare, formată din reprezentanţi ai Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a străbătut 6 localităţi din judeţ, având ca obiectiv observarea stadiului actual de continuare a meşteşugurilor populare, verificarea păstrării, în cadrul comunităţilor, a obiceiurilor şi a ritualurilor moştenite de la generaţiile trecute, evidenţierea elementelor de specificitate ale portului popular, folclorului muzical şi coregrafic, precum şi ale stilului arhitectural rural, toate acestea în contextul interferenţelor generate de vecinătatea mediului urban.

Semnatura eletronica CertDigital

Studiul, realizat în decursul celor 7 zile, are ca rezultate: luarea în evidenţă a 24 de creatori populari, consemnările obţinute de la 15 informatori culturali, completarea a 60 de chestionare, efectuarea a peste 500 de fotografii, peste 1 oră de înregistrări audio. Specialiștii Centrului au mers la Ţicleni, Rovinari, Ciuperceni, Cîlnic, Godineşti, Teleşti.

Cîlnic, leagănul olăritului din Gorj
Miercuri 21 iunie, echipa de cercetători a fost la Cîlnic și a discutat cu trei cusătoare de ii și lucru manual, dar și cu lăutari. La Cîlnic, întâlnirea a avut loc la Căminul Cultural din centrul comunei, după care echipa de cercetare a vizitat Muzeul Satului, bisericile și celelalte monumente de pe raza comunei. La întâlnirea cu echipa de la CJCPCT Gorj au participat cusătoarele Ecaterina Vezure, 67 de ani, Maria Săpunaru, 61 de ani și Niculina Dragu, 62 de ani, dar și lăutarii-soliștii Aurelia Cimpoieru, Ion și Răzvan Olaru.
La Câlnic sunt foarte multe monumente istorice. Printre acestea se numără Biserica de lemn cu hramul Sfântul Vasile din satul Pieptani, crucea din piatră şi troiţa de lemn de la Câlnic sau Pădurea de la Crihala.
În comuna Câlnic a fost leagănul olăritului din Gorj, satul Găleșoaia. Este vestit pe plan național deoarece aici erau cei mai pricepuți olari, cei mai reprezentativi din Gorj. Din păcate, acum satul este dispărut din pricina activităților legate de minerit.

Creatori valoroși, la Țicleni
La Ţicleni echipa s-a deplasat vineri 23 iunie, întâlnirea cu creatorii a avut loc la Casa de Cultură din localitate. La nivelul oraşului există meşteri populari în prelucrarea lemnului, ţesături şi cusături. Băltăreţu Marioara, o fostă învăţătoare practică acum tricotatul şi croşetatul. Femeia face bluze, rochi, costume, botoşi, dar şi pardesie sau sarafane. Meşteşugul îl practică din 1970, atunci când l-a deprins de la şcoală. Printre cusătoarele cu care echipa a discutat se numără Geta Rîşniţă, Maria Mincea, Reolina Purea, Elena Porujnicu, Anişoara Ungureanu, Elena Mihaela Stăncioi şi Ioana Ungureanu.

Meșteri pricepuți, la Ciuperceni și Godinești
La Ciuperceni, meşteri populari renumiţi sunt Vasile Cârpeanu, olar şi Vasile Călescu, tîmplar. Comuna Ciuperceni se poate lăuda cu lăutari şi solişti vocali.
La Godineşti echipa CJCPCT Gorj a vizitat biserica de lemn din Câlceşti, biserica de lemn din Pârâu de Vale şi pe cea din Rătez. Pârâu de Pripor este un sat din comuna Godinești, în care majoritatea locuitorilor sunt lăutari sau rapsozi. E locuit de cele mai renumite “clanuri” familiale din Gorj (Argint, Rap, Enoiu, Muscurici, Pobirci, Mândru, Călău, Zlătaru). Pîrîul de Pripor este un sat în care o bună parte dintre cei 400 de localnici sunt lăutari, îndeletnicire păstrată din generaţie în generaţie.
Tot la Godineşti încă mai sunt meşteri fierari şi sculptori în lemn.

O ediție de succes a taberei…
Analiza documentarului obţinut în urma cercetării şi concluziile finale se vor regăsi în articole, reviste, cărţi şi expoziţii. Au fost arhivate fotografii conţinând imagini ale costumelor populare având modele de cusătură şi culori folosite în localităţile menţionate.
Toate rezultarele taberei din cele 11 ediţii ajută la conceperea unei strategii pe termen scurt şi mediu, prin care cultura tradiţională a Gorjului să fie conservată, promovată şi valorizată în funcţie de situaţia reală existentă în teritoriu, acum. Tabăra îşi va schimba structura însă din 2018, fiind direcţionată spre un obicei sau datină anume, spre o tradiţie sau un meşteşug specific.

Articole asemanatoare



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECO JURNAL