Pe versuri de Andrei Mureşanu, la 29 iulie 1848 s-a cântat, pentru prima oară marşul revoluţionar “Deşteaptă-te române”, care a devenit imnul de stat al ţării. Manifestări consacrate Zilei Imnului Naţional al României au avut loc, vineri dimineaţă, şi la Târgu-Jiu.
Evenimentele dedicate Zilei Imnului Naţional au debutat încă de la orele 09:00, în dimineaţa zilei de vineri. Autorităţile locale şi judeţene şi-au rostit discursurile atent pregătite, amintind de momentele istorice prin care a trecut ţara noastră. “Creaţia scriitorului şi muzicianului Anton Pann, pe versurile poetului revoluţionar Andrei Mureşanu, Deşteaptă-te române a devenit începând cu anul 1990 imnul naţional al României, a cărui zi o sărbătorim în fiecare an la 29 iulie. Imnul Naţional face parte, alături de drapel, de Ziua Naţională şi de stemă, din rândurile simbolurilor naţionale consacrate de Constituţie. Imnul Naţional este simbolul continuităţii şi unităţii poporului român şi a fost prezent în toate momentele devenirii istorice a României moderne. Deşteaptă-te române a fost interpretat pentru prima dată în contextul efervescenţei revoluţionare ce cuprinsese în anul 1848 întreaga Europă. Încă de atunci a reprezentat o chemare spre emancipare naţională şi social-politică a tuturor românilor. Efectul său asupra stării de spirit maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist. Cu toate acestea, în 1987 a fost cântat în timpul revoluţiei din Braşov, la fel cum s-a întâmplat şi în decembrie 1989 în toată ţara. Astăzi, şi noi, cetăţenii României, ne cinstim simbolul naţional, imnul, aşa cum fac toate ţările Uniunii Europene la zi de sărbătoare. Să-l cântăm cu mândrie ca un gest de solidaritate naţională şi respect faţă de ţară. Cântând imnul ne afirmă identitatea naţională şi ne exprimăm patriotismul”, a declarat Sorin Arjoca, subprefectul judeţului Gorj.
Valori pentru trecut, prezent şi viitor
Şi viceprimarul de Târgu-Jiu, Aurel Popescu, a transmis mesajul Primăriei şi al Consiliului Local Târgu-Jiu cu ocazia marcării celor 168 de ani de la prima intonare a Imnului de Stat al ţării: “Încă din 1848, Imnul Naţional a reprezentat o chemare spre emancipare naţională şi social politică a tuturor românilor. Valoarea simbolică a imnului se păstrează şi astăzi, mesajul său fiind un îndemn adresat maselor de a menţine starea de veghe necesară păstrării demnităţii naţionale, spiritului de sacrificiu şi solidarităţii civice”.
Cosmin Popescu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a amintit despre drepturile naţiunii noastre şi despre mândria de a fi români: “Imnul Naţional reprezintă pentru toţi românii în orice colţ de lume s-ar afla mesajul simbol de identitate naţională către celelalte popoare. Din anul 1998, imnului naţional i-a fost dedicată o zi aparte – 29 iulie, proclamată prin lege şi marcată prin manifestări de înaltă solemnitate, deoarece alături de drapelul tricolor, stemă şi sigiliu, imnul României este un simbol naţional ce reflectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, statutul nostru ca ţară europeană, recunoscut şi confirmat internaţional. Astfel, în fiecare an, în această zi, odată cu intonarea Imnului de stat, evocăm un eveniment destul de important privind Revoluţia din 1848. În acest an de graţie a avut loc prima intonare a viitorului imn de stat al ţării noastre. Acesta reprezintă în sine un drept atât moral, cât şi sufletesc, câştigat în momente importante ale istoriei noastre ca naţiune de către înaintaşii noştri, un drept ce reprezintă chintesenţa idealurilor poporului român. Purtăm în suflet mândria de a fi român. Intonarea imnului de stat ne face să trăim această zi de sărbătoare cu mare demnitate”.
Conform Constituţiei României, Imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Izabella Molnar
