În fiecare an, la data de 4 februarie, este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. La nivelul municipiului Târgu-Jiu a avut loc, cu această ocazie, o întâlnire organizată de către Asociația Română de Oncologie “Sfânta Ana”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Jiu și cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România. La eveniment au fost prezenți și reprezentanți ai Asociației Pacienților, Direcției de Sănătate Publică, Inspectoratului Școlar Județean, Consiliului Județean Gorj, dar și președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate.
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este o iniţiativă a Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control (UICC), consorţiu alcătuit din 155 de țări, care a organizat pentru prima dată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului în 2006, iar din 2015, această zi este marcată şi în România. Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului este un eveniment global, este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, care a avut loc pe 4 februarie 2000. “În fiecare an în data de 4 februarie, întreg Mapamondul serbează Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. Cu această ocazie, organizațiile care luptă pentru drepturile bolnavilor de cancer, autoritățile publice și factorii decizionali, organizează manifestări. Noi, Asociația Română de Oncologie “Sfânta Ana”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu-Jiu și cu Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România am organizat această întâlnire, ocazie cu care vom lansa și un amplu proiect, în cadrul căruia vom intra la nivel de masă în școli pentru a-i învăța pe copii să trăiască sănătos și vom demara campanii de prevenire și conștientizare a mai multor afecțiuni.”, a declarat ing. Bogdana Păsculescu, președintele Asociației de Oncologie “Sfânta Ana”.
Daniel Șurlea, președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, prezent la eveniment, a precizat că bolnvii de cancer au tot sprijinul autorităților pentru a beneficia de tratamentele specifice. Șurlea a mai spus că, anul trecut, bugetul alocat programului de cancer a fost de 72 miliarde lei vechi, de tratament beneficiind 972 de persoane, în timp ce în 2016 s-au aflat sub tratament 961 de bolnavi de cancer.
Aproape 8000 de gorjeni, diagnosticați cu cancer
La nivelul județului Gorj, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției de Sănătate Publică (DSP), Elena Pițian, 7988 de persoane sunt diagnosticate cu cancer. Dintre acestea, 807 cazuri au fost confirmate pe parcursul anului trecut. Cele mai multe cazuri sunt în rândul femeilor, 876 de gorjence suferind de cancer de col uterin și 1.215 fiind diagnosticate cu cancer de sân.
La nivel național, date statistice și probleme de sistem: 5.2% dintre români au cancer; 21,1 % au o rudă de gradul I cu cancer (mamă, tata, copilul); 65% au încredere multă și foarte multă în spitalele private vs 35% în cele de stat.
Principalele probleme din sistemul sanitar sunt: corupția (20,7%), tehnologia veche (19%), salariile mici ale personalului medical (12,8%); 75% dintre români spun că durează prea mult până când un medicament nou descoperit apare pe piața din România; 45% spun că un diagnostic de cancer duce întotdeauna la deces; 68% consideră că statul român nu contribuie cum trebuie la asigurarea unui tratament corespunzător pentru bolnavii de cancer; Doar 1,6% știu câte medicamente noi pentru cancer au fost aprobate în UE în anul 2016.
Principala temere legată de cancer este “nu poate fi vindecat din cauza lipsei tratamentului — tratament ineficient sau tratament indisponibil (36,9%)”.
Cel mai important aliat în lupta cu cancerul: familia (46,3%), medicamentele și tehnologiile noi (30,1%), medicii (16,5%); 89,8% dintre pacienții cu cancer se declară mulțumiți de medicul oncolog curant. 42,2% din pacienți sunt de acord să participe la un studiu clinic cu un medicament nou împotriva Cancerului.
Lipsa fondurilor determină întârzierea investigațiilor gratuite, cu până la 4 luni. Deficitul medicilor, lipsa medicamentelor și a locurilor în spitale, generează refuzul la internare, cozi interminabile la prescrierea rețetelor; Întreruperea tratamentelor în desfășurare generate de politica proastă a prețurilor și a exporturilor paralele. Lipsa aparatelor de radioterapie și a specialiștilor, stat/ privat, generează așteptări de 3-4 luni, mulți dintre pacienți nu mai apucă să facă acest tratament. Lipsa informației medicale despre boală și tratamente, despre efecte secundare, despre medicație și evoluția acestora. Lipsa fondurilor pentru PET-CT, pentru investigații genetice și imunohistochimice, anulează conduita terapeutică bazată pe dovezi, periclitând viața pacientului.
În urma desființărilor comisiilor de specialiști din cadrul CNAS, care aveau rolul de supervizare a indicațiilor medicale date de medicii curanți, prescripția a scăzut cu 20%.
Lipsa accesului la investigații și tratamente inovative, face ca România să se situeze pe primul loc în UE la mortalitatea prin cancer.
Minodora Sucea
