Degeaba s-a ridicat o bijuterie de stadion la Târgu Jiu, când nimeni nu mişcă un deget pentru fotbalul juvenil. Oriunde în lume, orice comunitate sportivă care se respectă trebuie să aibă o bază de selecţie. Cei care aspiră la statutul de fotbalişti trebuie să demonstreze că merită să fie băgaţi în seamă, dar totul începe de la copii şi juniori. Ori, în municipiul nostru, condiţiile de performanţă sunt inexistente pentru cei mici. De aproape trei ani, juniorii nu se mai pot pregăti în oraşul natal, cei veniţi din judeţ nu mai pot sta în cadrul complexului sportiv, iar antrenorii de la Pandurii nu pot să le explice de ce nimeni nu a mişcat un deget pentru a consolida infrastructura la acest nivel. “Normal că ne-am simţit umiliţi, să te duci cu copiii să joci pe maidane, acelea nu pot fi numite terenuri de fotbal. Plecam cu copiii transpiraţi, nu aveam nici baie, nu era apă caldă. Cel puţin o oră era transportul. Mergeam la Stăneşti şi făceam antrenament 90 de minute, apoi ne urcam în maşină şi veneam la căminul de la numărul 4, unde am fost mutaţi. Apoi, ei trebuiau să se schimbe, să facă un duş, să şi mănânce ceva în timpul acesta, şi să meargă şi la şcoală. Un copil putea să fie şi 12 ore plecat de acasă”, a declarat unul dintre antrenorii Centrului de Copii şi Juniori de la Pandurii, Constantin Andriucă.
Totul a început când terenul sintetic din cadrul clubului a fost decopertat şi, inexplicabil, a rămas în acelaşi stadiu până în ziua de azi. “În iunie se fac trei ani de când ne-au forţat să ieşim de pe terenul sintetic. Au zis că intră buldozerul pe el, îl dărâmă şi, în câteva luni, fac altul la loc. A rămas acolo o parcare, nu suntem în stare să asigurăm acestor copii un teren de antrenament. Mai bine rămânea acea suprafaţă de atunci, chiar dacă era ruptă în unele colţuri. De bine, de rău, acel teren, de 7-8 ani de zile, a fost locul în care toate echipele din judeţ jucau iarna. Veneau şi echipe de la Petroşani sau Vâlcea să facă amicale aici. De trei ani de zile am ieşit din Centrul de Copii şi Juniori, construit din banii veniţi de la UEFA”, a explicat, mâhnit, Andriucă.
Problema este că în oraş nu mai există nici măcar un singur teren asemănător, iar juniorii cu potenţial de la Pandurii sunt acontaţi de alte formaţii. “Nu este posibil ca în oraşul Târgu Jiu să nu existe un teren de fotbal. În afară de terenul de antrenament pe care echipa mare îşi desfăşoară activitatea, nu mai e altul. Mulţi copii de valoare au plecat la cluburi din apropiere, la Craiova, Severin, chiar la Cluj, pentru că acolo sunt condiţii mai bune. Nu poţi să te pui împotriva voinţei părintelui. Părinţii au făcut sacrificii enorme, iar în condiţiile în care este clubul Pandurii, oricine vrea să plece, pleacă. E păcat că ne pierdem copiii buni, dar pleacă la mai bine. Le asigură cazare, masă, au terenuri de iarbă pentru antrenamente, ceea ce noi nu avem”, a mai spus antrenorul.
Dificultăţile nu se opresc aici pentru antrenori şi juniori. Dacă Pandurii intră în faliment pe 17 ianuarie, şi activitatea grupelor de copii este pusă în pericol. Andriucă se teme că echipele ar putea fi excluse din competiţiile în care sunt angrenate, şi automat jucătorii ar rămâne fără obiectul muncii. Reprezentanţii Centrului ar trebui să caute înţelegere la forurile autohone şi sprijin la autorităţi. “Dacă Pandurii dă faliment, automat toate grupele de juniori intră în faliment. Dacă echipa este exclusă din Liga a doua, toate grupele de copii pot fi excluse. Aici rămâne doar la latitudinea Federaţiei Române de Fotbal, respectiv Asociaţiei Judeţene de Fotbal, unde avem înscrişi juniorii. Trebuie să le demonstrăm că avem baza financiară şi materială să terminăm returul. Sper să găsim înţelegere acolo, dar trebuie să vină să garanteze cineva”.
Antrenorii, neplătiţi cu lunile
Situaţia dramatică în care a ajuns clubul fanion al Gorjului i-a afectat cel mai mult pe localnici. Antrenorii de la Centrul de Copii şi Juniori nu şi-au mai văzut banii de foarte mult, şi mulţi dintre ei îşi continuă activitatea doar pentru a nu-i dezamăgi pe părinţi. “Noi, antrenorii, localnicii de aici, am fost umiliţi tot timpul. Am avut cele mai mici salarii, indiferent de conducere. Că a fost Narcis Răducan, Eugen Pârvulescu, oricine a fost. Tot timpul, la noi nu erau bani. Şi aţi văzut foarte bine cât s-a cheltuit, şi ce prime fabuloase s-au luat, dar pentru noi nu aveau, şi eram o mână de antrenori. Noi avem grijă de copii şi în condiţiile în care nu ne-am luat banii. Avem 3 luni de neplată înainte de a se intra în insolvenţă, iar, de când am intrat , de 4-5 luni, stăm fără salarii. Poţi să stai plătit doar 4 luni pe an?”, s-a întrebat Constantin Andriucă. Mai mult, antrenorul care i-a format pe Andrei Piţian sau Marian Pleaşcă spune că actuala conducere şi-a păcălit angajaţii la “negocieri”. “Am fost păcăliţi să acceptăm micşorări salariale. Ni s-au făcut salariile de 10 milioane şi ni s-a spus că în ianuarie se vor face la loc, dar noi am rămas cu banii tăiaţi, şi nici pe aceia nu sunt în stare să ni-i asigure”, a afirmat Andriucă.
