De când mă ştiu, la târgul şi sărbătoarea populară din Nucet, comuna Peştişani, am participat cu mare bucurie la o petrecere pentru toţi. Sfântul Petru sau Sân’Petru este un bâlci ca toate bâlciurile. Cu de toate: şi pentru cei mici dar şi pentru cei mari. Totdeauna are o dată fixă în calendarul creştin ortodox – 29 iunie al fiecărui an.
Încă de ieri, adică de marţi, târgoveţii şi-au întins tarabele unde se găsesc unelte agricole, hamuri pentru cai, confecţii de tot felul, dulciuri şi sucuri pentru cei mici, dar s-au instalat şi tiribombe sau altele pentru joaca celor mici, dar şi multe tarabe cu mici, frigărui şi multă, multă bere. 
Faţă de alţi ani, uliţa spre Bâlciul de la Nucet este asfaltată, drumurile interioare pietruite şi serile nu doar că este un iluminat de pomină, dar există şi prize la care fiecare să se racordeze. Meritul este al Primăriei comunei Peştişani, care mizează şi pe încasări record din chirii.
De seara trecută a început muzica şi vânzările sunt în toi. Fiind un Bâlci cu mare tradiţie, se înţelege că muşterii vin cam din toate judeţele învecinate. Iar sătenii, cu mic cu mare, nu ratează Bâlciul de Sân’Petru.
În copilăria mea erau renumite bomboanele din zahăr ars cu nuci şi halviţa produse de un om minunat şi blând poreclit Mutu. Pentru că, realmente este mut. Un mut cu maşină şi şofer, care nu cere milă la nimeni din societatea românească. El trăieşte din ceea ce produce. Numai bunătăţuri.
ION PREDOŞANU
