Unul dintre principalii dușmani ai psihicului uman, atacul de panică, se manifestă de la sentimentul subit de frică resimțit ziua, în spații deschise, până la cel de neliniște, confuzie permanentă pentru tot ce este în jur. Bătăile accelerate ale inimii, tremorul necontrolat, amețeala, transpirația bruscă, abundentă, senzația de înec, de vomă, durerile în piept, frisoanele sunt doar câteva dintre simptomele atacului de panică. Cele mai multe persoane care suferă un atac de panică se cred inutile, bolnave grav, nu mai au încredere în propria persoană și cred că se află în pragul morții. Aceste persoane nu își mai pot controla emoțiile negative foarte puternice, spun specialiștii.
Stresul și traumele din copilărie, principalele cauze
Nu se cunosc cu precizie modalitățile producerii atacurilor de panică însă, stresul zilnic, tensiunea foarte mare sau schimbările și evenimentele din viața fiecăruia, sunt principalele cauze. Sunt cazuri în care atacurile de panică se produc de la o traumă din copilărie. Femeile sunt mai predispuse decât barbații, iar măsurile de prim ajutor sunt liniștea, înțelegerea și compasiunea celor din jur. Este foarte important ca, în momentul atacului, frica resimțită să își găsească un sprijin în prieteni și persoanele dragi.
De ajutor, medicamentele, terapia, sportul și alimentația sănătoasă
Sunt două tipuri principale de tratament în cazul atacului de panică: medicamentele antidepresive și terapia. Sunt, în egală masură, eficiente, iar medicii spun că primele îmbunătățiri pot fi observate după patru saptămâni de la începerea tratamentului. Pentru că este o afecțiune care implică o degenerare a structurii nervoase, ea are nevoie de timp pentru refacere. Medicamentația va fi prescrisă de către un specialist neurolog sau psihiatru, în funcție de simptome și stadiul afecțiunii. Dacă medicamentele pot da dependență în cazul necesității prelungirii tratamentului, terapia este o metodă de vindecare non-invazivă. După o discuție cu pacientul, medicul sau psihologul expun posibilele cauze ale declanșării atacului de panică după care prezintă efectele și schimbările de comportament, pentru ca persoana în cauză să se regăsească. Pacientul va fi monitorizat pentru ca terapeutul să descopere exact stadiul afecțiunii prin modul ei de manifestare. Ritmul respirației este cel mai bun indicator pentru stadiul în care se află pacientul.
Este foarte important ca momentele atacului de panică să fie înfruntate și explicate corespunzător, gradual. În timpul terapiei, exercițiile de relaxare sunt absolut necesare. Masajul, metodele de aromaterapie, exercițiile de respirație, sportul, pot fi alegeri potrivite. Din alimentație se vor exclude cafeaua, alcoolul sau țigările, ceaiurile care conțin cofeină, zahărul sau dulciurile.
Persoanele care suferă atacuri de panică nu vor fi descurajate în niciun moment cu privire la eficiența tratamentului lor. Este o luptă de lungă durată, dar nu imposibilă.
Remedii din natură împotriva stresului
1. Mușețelul – băut mai ales seara, înainte de culcare, calmează și oferă un somn liniștit. Aromaterapie prin adăugarea ceaiului sau uleiului de mușețel în apa din cadă este foarte eficientă în relaxare și combaterea stresului.
2. Teiul – cel mai popular remediu al stresului. Parfumul său îmbietor asigură un somn liniștit și alungă stresul zilnic
3. Păducelul – are acțiune sedativă, scade tensiunea arterială și tratează insomnia. Ca tratament pentru stres se folosește tinctura de păducel. O cana de ceai de păducel este indicată în momentele cu palpitaţii şi tensiune ridicată.
4. Lavanda – se folosește cu precădere în aromaterapie, fiind una dintre plantele care ajută să te relaxezi. Pe lângă sentimentul de relaxare, lavanda combate durerile de cap şi are efect sedativ.
5. Sunătoarea – pe lângă efectul liniștitor asupra psihicului, calmează și stările anxioase, combate insomnia și alungă stresul
C.R.
