Trecerea de la un anotimp la altul sau de la o temperatură la alta, afectează în ultimul timp tot mai multe persoane. Anxietatea, durerile de cap, de articulații, depresia, moleșeala, sunt câteva dintre simptomele de care ne plângem mulți dintre noi în această perioadă a anului.
La tot pasul auzim comentarii de genul: „Mă dor ochii, articulațiile, sunt iritat, moleșit și aș dormi tot timpul! Cred că e de la vreme! Sau: „Tensiunea mea cred că a luat-o razna, ba e mare, ba e mică!“ Medicii sunt de părere că, nu de puține ori, toate aceste simptome care apar la granița dintre anotimpuri sau la schimbările bruște de temperatură, nu anunță o afecțiune gravă, ci doar o sensibilitate a organismului, iar suferința se numește meteoropatie sau „sindromul lui Balzac”, după numele celebrului scriitor francez care, în romanul „Medicul de ţară”, a descris primul aceste neplăceri.
Răspunzător de toate aceste manifestări ale organismului este hipotalamusul care este centrul de termoreglare al corpului uman.
El joacă un rol deosebit de important în organism. În afară de faptul că reglează funcţii precum comportamentul sexual şi senzaţia de foame, reglează şi temperatura corpului. Acest gen de termostat intern menţine temperatura constantă la 36,5 grade. Dacă apare o oscilaţie termică externă, acesta răspunde cu o creştere sau coborâre a acumulării de căldură din organism: prin intermediul transpiraţiei sau acţionând asupra arterelor care aduc sângele spre piele. Astfel, vasodilataţia facilitează dispensarea căldurii, în timp ce vasoconstricţia o menţine pe cea a corpului.
Meteoropatia cauzată de caniculă și schimbările bruște de temperatură
În caz de caniculă sau alternanțe mari de temperatură, cel mai mult suferă persoanele cu boli endocrine, spun specialiștii. Și asta pentru că schimbările rapide de temperatură afectează insuficienţa corticosuprarenală, cauzând crize acute, cu hipotensiune, stare de astenie şi tulburări digestive.
De asemenea, bolnavii cu hipertiroidie, la căldură mare, sunt predispuşi la hipertensiune arterială. Bolnavii cu hipertensiune care nu-şi respectă tratamentul pot suferi accidente vasculare cerebrale. O altă categorie afectată de caniculă este cea a persoanelor care fac crize de tetanie şi spasmofilie prin modificarea ritmului respirator, pierderi de calciu, spasme şi tulburări neuropsihice, până la crize de panică. La toate acestea se mai poate adăuga şi hipoglicemia, care nu face altceva decât să agraveze starea pacientului.
Temperaturile extreme, presiunea atmosferică scăzută, curenţii de aer violenţi, cerul înnourat, umezeala influenţează nefavorabil şi alte aparate sau organe ale corpului uman, provocând defecte precum: tulburări de auz, cu sau fără senzaţie de vertij (ameţeli), ca urmare a diferenţelor de presiune a lichidului din urechea internă; dereglări ale funcţiilor glandei tiroide; accentuări ale anumitor boli de piele (inflamatorii, degenerative sau alergice); colici renale, biliare sau intestinale.
Meteosensibilitatea cauzată de oscilațiile de presiune atmosferică
Atunci când presiunea atmosferică scade, reacţia cea mai întâlnită la meteosensitivi este o mai mare sensibilitate la durere. Chiar şi atacurile de astm pot apărea mai des atunci când presiunea este în scădere.
De asemenea, reumatismul şi durerile musculare sunt cele care lovesc atunci când barometrul este în scădere.
Atunci când umiditatea creşte și când presiunea atmosferică oscilează apar sau cresc durerile reumatice. Cercetătorii au ajuns chiar la concluzia că umiditatea ridicată şi presiunea joasă produc și o acumulare excesivă de apă în articulaţii, ceea ce duce la umflarea încheieturilor care, mai apoi, stimulează şi întinde fibrele nervoase.
În plus, umiditatea are şi un efect direct pe piele. Chiar dacă nu este vizibilă, pelicula subţire de apă care înconjoară corpul tinde să se dilateze atunci când creşte cantitatea de vapori de apă din atmosferă, la fel cum, la aer uscat, se contractă. Ceea ce explică de ce schimbările de umiditate provoacă, în general, durere cu senzaţia tipică de piele uscată.
Există şi suferinţe mai grave atunci când scade temperatura, pentru că se reduce elasticitatea articulaţiilor, în timp ce se intensifică spasmul muscular şi sensibilitatea la durere a fibrelor nervoase. Prin urmare, vulnerabilitatea la durere creşte atunci când presiunea şi temperatura scad, iar umiditatea creşte.
Ştiai că…
– Cifrele statistice arată că, în Europa, o persoană din trei e meteoropată?
– Perioadele de risc în care meteoropatia se manifestă sunt schimbarea anotimpurilor, variaţiile bruşte de temperatură?
– Persoanele cu factor mare de risc sunt bătrânii, copiii şi femeile?
– Remediile se găsesc în antioxidanţi şi în acei integratori alimentari care măresc puterea de apărare a organismului. Nu se apelează la medicamente decât la recomandarea medicului.
– Simptomele sunt variate: oboseală, anxietate, irascibilitate, stări nervoase şi depresive.
C.R.
