Drapelul Naţional al României a fost sărbătorit, joi şi la Târgu-Jiu. Ceremonia publică de înălțare a drapelului național a fost deschisă de către subprefectul judeţului Gorj, Sorin Arjoca. Manifestarea a avut loc în Piaţa Tricolorului din Târgu-Jiu.
Ziua Drapelului Naţional a fost marcată de autorităţile locale şi judeţene, precum şi de către pompieri, jandarmi şi militari.
Ceremonia publică de înălțare a drapelului național a fost deschisă de către subprefectul judeţului Gorj, Sorin Arjoca: “Ziua Drapelului Naţional, sărbătorită în fiecare an, la 26 iunie, ne prilejuieşte trăirea unor momente emoţionante cu sentimentul că cinstim unul dintre cele mai preţioase însemne naţionale. Sărbătorim unul dintre reperele naţionale care ne definesc şi ne oferă unicitate în lume. Nu puţini au fost cei care şi-au sacrificat însăşi viaţa pentru a apăra drapelul românesc. Ei au crezut cu tărie în acest simbol, şi în numele lui au mers până la capăt cu demnitate”, a susţinut în discursul său Sorin Arjoca.
Semnificaţia tricolorului
Şi edilul Florin Cârciumaru a avut de adresat câteva cuvinte despre importanţa evenimentului. “Drapelul tricolor a simbolizat întotdeauna idealul de unitate naţională. El a fluturat biruitor, în perioada premergătoare şi până la reconstituirea României Mari, la 1 decembrie 1918. Dată de la care a devenit, în sfârşit simbolul unităţii şi independenţei tuturor românilor.
Martorii oculari de la Alba Iulia amintesc de martirii săi la acest eveniment. Atribut şi simbol al patriei, drapelul tricolor a fost onorat permanent, în el fiecare generaţiei identificându-şi trecutul, prezentul şi viitorul. Este acel simbol care a dat românilor tăria de a fi ei însuşi şi înţelepciunea de a nu se teme de ploi şi furtuni şi de a căuta mereu să meargă înainte în întâmpinarea vremurilor bune. Tricolorul românesc, roşu, galben şi albastru se constituie astfel într-un curcubeu al unităţii şi sufletului românesc”.
Călinoiu a rostit vorbele lui Cuza
A subliniat importanţa acestei zile şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu: “«Steagul e România! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții, unde se vor naște copiii noștri. Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul țării, întreaga istorie a României». Aceste vorbe au fost rostite pentru prima dată în anul 1863 pe platoul de la Cotroceni de domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi reprezintă fără îndoială cea mai frumoasă descriere a simbolului naţional pe care îl marcăm prin acest eveniment. Tricolorul românesc evocă trecutul glorios ducându-ne cu gândul şi sufletul la istoria neamului”.
În acordurile muzicii militare, Drapelul a fost ridicat pe catarg în tonurile Imnului Național. Manifestarea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. Ziua de 26 iunie este dedicată drapelului naţional, printr-o lege adoptată în acest sens, în iunie 1998.
Andrada Bărăitaru
Pentru militari, drapelul are o semnificație cu totul aparte. Drapelul de luptă este simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare. El evocă trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertate națională și tradițiile de luptă ale unității, amintind fiecărui militar datoria sfântă de a-și servi cu credință patria.
Anul revoluționar 1848, pe lângă importanța lui națională cu totul deosebită pentru destinul României, a prilejuit și exprimarea voinței suverane a românilor pentru cele trei culori naționale: roșu, galben și albastru. Decretul nr.1 din 14/ 26 iunie al Guvernului provizoriu este primul decret care se referă la STEAGUL NATIONAL, iar în el se arăta: “Steagul național va avea trei culori: albastru, galben, roșu”. A doua zi, 15/ 27 iunie, drapelul național tricolor a fost sfințit în cadrul unei Mari Adunări populare pe “Câmpul Filaretului”, numit de atunci “Câmpia Libertății”.
Astfel, tricolorul a devenit un simbol național, fiind arborat la toate manifestările publice. Pe stindardul tricolor se depune Jurământul de credință față de țară de către personalitățile statului și oștirea română.
