Pentru o tonă de boabe, și producția secundară aferentă, porumbul extrage din sol 24 – 30 kg azot substanță activă, 10 – 15 kg fosfor s a, 20 – 23 kg potasiu s a, precum și importante cantități de oligo- și micro-elemente nutritive. Pentru 1 kg azot s a administrat în plus, cultura produce 10 – 15 kg boabe, și producția secundară aferentă, pentru 1 kg fosfor s a sporul de producție este de 4 – 6 kg, iar pentru 1 kg potasiu s a acesta este de 0 – 6 kg boabe și producția secundară aferentă. În condițiile de sol din Gorj se recomandă administrarea anual a 20 – 25 to gunoi de grajd bine compostat / ha de sol mediu și 25 – 30 to pe solurile grele, direct plantei de cultură, ideal – încorporat din toamnă sub brazda ogorului negru. Pentru stabilirea dozelor de azot, fosfor și potasiu necesare a fi administrate culturii de porumb se utilizează formule complicate care țin seama de cuantumul recoltei planificată, conținutul natural al solului în elementul nutritiv respectiv, cantitatea de resturi vegetale încorporate, aportul plantei premergătoare (pozitiv sau negativ) în elemente nutritive, nivelul precipitațiilor din anul anterior, aportul în elemente nutritive al gunoiului de grajd aplicat pe acel teren etc, etc. Pentru aceasta este extrem de utilă cartarea agrochimică a fermelor. Pentru județul nostru la o producție medie de 5.000 kg boabe / ha de terenuri slab fertile și fără administrare de gunoi de grajd, se recomandă a fi aplicate 145 kg azot s a / ha, 60 kg fosfor s a și 55 kg potasiu s a / ha. Dacă fosforul și potasiul pot fi administrate într-o singură aplicare, azotul, care este ușor levigabil (se dizolvă ușor în apa din sol și migrează odată cu aceasta), se impune ca acesta să fie administrat în mai multe etape, spre a evita, pe de-o parte risipa, pierderea acestuia, iar pe de altă parte contaminarea apelor de suprafață – prin eroziune, sau a celor freatice – prin levigare, cu posibilițăți enorme de contaminare și îmbolnăvire cu nitrați și nitriți apoi a animalelor sălbatice și domestice, și implicit și a oamenilor. Prima și cea mai importantă etapă de aplicare a îngrășămintelor chimice la cultura de porub este la executarea ogoarelor de toamnă, când trebuie administrat până la 30 – 35 kg azot s a / ha pentru a ușura nitrificarea materiilor organice (producție secundară și resturi vegetale) încorporate sub brazdă (7 kg azot s a / to materie organică încorporată) precum și integral, sau aproape integral, dozele de fosfor și potasiu. O mică parte din dazele de azot și fosfor pot fi administrate la pregătirea patului germinativ sau simultan cu semănatul, ca starter. Până la 50 % din doza de azot poate fi administrată de asemenea la pregătirea patului germinativ. Starter, odată cu semănatul, se pot administra până la 30 kg azot s a / ha, 15 – 20 kg s a fosfor și potasiu / ha. La fiecare lucrare mecanică de prășit pot fi încorporate până la 20 kg s a azot / ha. Starter este bine să se administreze numai îngrășăminte complexe, de preferință de tipul C – 22.11.11. sau C – 16.16.16. prin echipamentul de fertilizare fazială instalat pe semănătoare, cu încorporarea acestora în sol la 5 cm adâncime mai mare decât cea de semănat și la 10 cm lateral față de rândul de semințe. Poziționarea astfel a îngrășămintelor starter face ca rădăcinuțele tinerelor plante să acceseze mai ușor elemente nutritive în primele zile de creștere, fără a fi afectate de ridicarea concentrației soluție solului în zona de creștere a lor.
Un scriitor original scrie cărți cu care trezește copii.
Ion VELICAN
Administrate localizat, azotul – își mărește efectul fertilizant cu cca 30 %, fosforul – cu 20 % iar potasiul cu 25 %. Trebuie evitată administrarea fazială, odată cu prășitul, dar mai ales starter, a ureii, deoarece biuretul rezidual din aceasta provoacă întârzierea în creștere a tinerelor plante și le reduce substanțial capacitatea de a lupta cu buruienile în această fază. Când se administrează la prășit îngrășăminte chimice granulate este indicat ca acestea, fie să fie împrăștiate pe sol pe mijlocul intervalului dintre rândurile de plante, dar mai bine să fie distribuite uniform pe întregul interval și vor fi încorporate de organele active ale cultivatoarelor, și nu în apropierea rândului de plante. Aceasta pentru a forța rădăcinile culturii să se îndepărteze de planta mamă, ca să exploreze un spațiu edafic mai mare, ceea ce le asigură și o mai mare siguranță în caz de secetă. Azotul – imprimă plantelor creșterea habitusului, a volumului, prelungirea vegetației, dar și sensibilitate la atacul agenților patogeni și reduce rezistența plantelor la factorii negativi de madiu, fosforul – contribuie la stabilirea nivelului recoltei și la sporirea rezistenței plantelor la intemperii, iar potasiul – imprimă calități sporite recoltei, precum și rezistență la agenții patogeni, la manipulare și depozitare.
Nu se recomandă administrarea de îngrășăminte complexe, cu fosfor și potasiu, ci numai simple, cu azot, la prașile, deoarece fosforul și potasiu din acestea sunt greu solubile în apa din sol, durează minimum trei luni până la solubilizarea lor, și practic devin inaccesibile pentru cultura respectivă. Totuși acestea nu se pierd, deoarece nu migrează, nu se levigă, precum azotul, și rămân la dispoziția culturii următoare.
La aplicarea ierbicidelor se pot administra în soluția de ierbicidat, fie îngrășăminte foliare în dozele recomandate de producător, fie până la 10 kg uree produs comercial / ha, dizolvată în prealabil și inclusă în soluția de ierbicidat când rezervorul este pe jumătate plin.
Este total contraindicat a se folosi alte sortimente de îngrășăminte chimice granulate decât ureea în soluția de ierbicidat, căci sunt caustice, corozive, fitotoxice.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
- 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
- 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
- 3 – Pomicultură – ediția 2022
- 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta.
Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.
Apărând albinele ne apărăm de fapt pe noi înșine!
Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
