<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Echipa Gorjeanul, autor la Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<atom:link href="https://www.gorjeanul.ro/author/admin/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gorjeanul.ro/author/admin/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Fri, 25 Sep 2026 12:32:26 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.2</generator>

<image>
	<url>https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/10/cropped-gorjeanul_logo-1-32x32.png</url>
	<title>Echipa Gorjeanul, autor la Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<link>https://www.gorjeanul.ro/author/admin/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Noi mesaje de mulțumire pentru cadrele medicale de la Spitalul Județean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/noi-mesaje-de-multumire-pentru-cadrele-medicale-de-la-spitalul-judetean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/noi-mesaje-de-multumire-pentru-cadrele-medicale-de-la-spitalul-judetean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Sep 2026 12:32:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415859</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cadrele medicale de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu au primit noi mesaje de mulțumire din partea pacienților și a familiilor acestora. Unul dintre mesaje vine din partea unei mămici. „Vă scriu din postura de mamă a unei fetițe de 8 ani, dornică să vă transmit profunda mea recunoștință pentru modul exemplar în care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/noi-mesaje-de-multumire-pentru-cadrele-medicale-de-la-spitalul-judetean/">Noi mesaje de mulțumire pentru cadrele medicale de la Spitalul Județean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cadrele medicale de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu au primit noi mesaje de mulțumire din partea pacienților și a familiilor acestora.</p>
<p>Unul dintre mesaje vine din partea unei mămici. „Vă scriu din postura de mamă a unei fetițe de 8 ani, dornică să vă transmit profunda mea recunoștință pentru modul exemplar în care am fost tratate în ultimele săptămâni. Trecând printr-o perioadă delicată, cu investigații complexe pentru depistarea unor probleme de sănătate ale micuței mele, am întâlnit în instituția dumneavoastră repere de profesionalism și umanitate.</p>
<p>Drumul nostru a început în cabinetul de pediatrie, unde doamna doctor Buțu Minodora a preluat cazul fetiței cu o atenție și o rigoare remarcabile. Dânsa ne-a direcționat prompt și eficient către cabinetele de specialitate &#8211; alergologie (Dr. Țîrcă Simona) și psihiatrie pediatrică (Dr. Enculescu Radu) -, dar și către laboratorul de analize și serviciul de Radiologie.</p>
<p>În fiecare etapă, întregul personal medical ne-a oferit o abordare empatică și extrem de caldă. Pentru un copil de 8 ani, investigațiile pot fi intimidante, însă blândețea cadrelor medicale i-a alungat teama. Mie, ca mamă, această conduită mi-a insuflat o încredere deplină în actul medical și certitudinea că ne putem reîntoarce oricând cu toată siguranța pentru sănătatea copiilor noștri.</p>
<p>Vă rog să transmiteți echipei dumneavoastră sincerele mele mulțumiri pentru dăruire și respectul arătat pacienților. Cu deosebită considerație, Adina T.”, a transmis femeia.</p>
<p><strong class="x7amdea">„Vă suntem recunoscători”</strong></p>
<p>Un al doilea mesaj a fost transmis de colectivul Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu. „Colectivul Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliției Municipiului Târgu-Jiu dorește să adreseze sincere mulțumiri domnului doctor Soare Claudiu și domnului doctor Sterie Ciprian pentru profesionalismul, implicarea și grija deosebită de care au dat dovadă în intervenția chirurgicală și tratamentul acordat colegului nostru, B. Ionuț.</p>
<p>Într-un moment dificil pentru colegul nostru și pentru cei apropiați lui, competența, seriozitatea și atenția dumneavoastră ne-au oferit încredere și speranță. Vă suntem recunoscători pentru tot ceea ce ați făcut și pentru modul în care v-ați dedicat îngrijirii și recuperării colegului nostru”.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/noi-mesaje-de-multumire-pentru-cadrele-medicale-de-la-spitalul-judetean/">Noi mesaje de mulțumire pentru cadrele medicale de la Spitalul Județean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/noi-mesaje-de-multumire-pentru-cadrele-medicale-de-la-spitalul-judetean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ziua Persoanelor Vârstnice, sărbătorită la Târgu Jiu. Cum pot fi ridicate invitațiile</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/ziua-persoanelor-varstnice-sarbatorita-la-targu-jiu-cum-pot-fi-ridicate-invitatiile/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/ziua-persoanelor-varstnice-sarbatorita-la-targu-jiu-cum-pot-fi-ridicate-invitatiile/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Sep 2026 09:48:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415839</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primăria Municipiului Târgu Jiu începe luni, 28 septembrie, de la ora 08:00, distribuirea invitațiilor pentru evenimentul organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Invitațiile vor putea fi ridicate de la spațiul amenajat la Stadionul „Constantina Diță”, vizavi de sediul Primăriei Târgu Jiu, în limita locurilor disponibile „Pentru a intra în posesia unei invitații, solicitanții [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/ziua-persoanelor-varstnice-sarbatorita-la-targu-jiu-cum-pot-fi-ridicate-invitatiile/">Ziua Persoanelor Vârstnice, sărbătorită la Târgu Jiu. Cum pot fi ridicate invitațiile</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Primăria Municipiului Târgu Jiu începe luni, 28 septembrie, de la ora 08:00, distribuirea invitațiilor pentru evenimentul organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice.</p>
<p>Invitațiile vor putea fi ridicate de la spațiul amenajat la Stadionul „Constantina Diță”, vizavi de sediul Primăriei Târgu Jiu, în limita locurilor disponibile</p>
<p>„Pentru a intra în posesia unei invitații, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:</p>
<p>&#8211; Să aibă vârsta minimă de 65 de ani;</p>
<p>&#8211; Să aibă domiciliul în municipiul Târgu Jiu;</p>
<p>&#8211; Să prezinte cartea de identitate în original, însoțită de o copie a acesteia.</p>
<p>Evenimentul dedicat seniorilor din municipiul nostru se va desfășura în data de 1 octombrie, începând cu ora 16:30”, a anunțat Primăria Târgu Jiu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/ziua-persoanelor-varstnice-sarbatorita-la-targu-jiu-cum-pot-fi-ridicate-invitatiile/">Ziua Persoanelor Vârstnice, sărbătorită la Târgu Jiu. Cum pot fi ridicate invitațiile</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/ziua-persoanelor-varstnice-sarbatorita-la-targu-jiu-cum-pot-fi-ridicate-invitatiile/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Viaţa Spirituală  &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu ne arată că fiecare credincios este chemat ca să fie «pescar de oameni», adică, să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-ne-arata-ca-fiecare-credincios-este-chemat-ca-sa-fie-pescar-de-oameni-adica-sa-raspandeasca-in-mintea-si-in-sufletul-oamen/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-ne-arata-ca-fiecare-credincios-este-chemat-ca-sa-fie-pescar-de-oameni-adica-sa-raspandeasca-in-mintea-si-in-sufletul-oamen/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 21:13:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[fapta Mântuitorului]]></category>
		<category><![CDATA[Mântuitorul nostru Iisus Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[minunea săvârşită]]></category>
		<category><![CDATA[pescari]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>
		<category><![CDATA[Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415756</guid>

					<description><![CDATA[<p>În Duminica a 18-a după Rusalii; Ap. 2 Corinteni 9, 16-11; Ev. Luca 5, 1-11(Pescuirea minunată); glas 8, voscr.6, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, textul din Sfânta Evanghelie ne vorbeşte despre minunea săvârşită de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu Simon Petru şi cu alţi pescari care toată noaptea s-au ostenit şi nimic nu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-ne-arata-ca-fiecare-credincios-este-chemat-ca-sa-fie-pescar-de-oameni-adica-sa-raspandeasca-in-mintea-si-in-sufletul-oamen/">Viaţa Spirituală  &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu ne arată că fiecare credincios este chemat ca să fie «pescar de oameni», adică, să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În Duminica a 18-a după Rusalii; Ap. 2 Corinteni 9, 16-11; Ev. Luca 5, 1-11(Pescuirea minunată); glas 8, voscr.6, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, textul din Sfânta Evanghelie ne vorbeşte despre minunea săvârşită de Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu Simon Petru şi cu alţi pescari care toată noaptea s-au ostenit şi nimic nu au prins în mreaja lor de pescari, mai ales că această întâmplare narativă ne demonstrează că fapta Mântuitorului a determinat o schimbare în viaţa unor pescari, făcându-i să-şi părăsească meseria lor obișnuită şi să devină slujitori ai lui Dumnezeu, ai oamenilor, atât ca Apostoli, cât şi ca propovăduitori ai Legii evanghelice. În esența ei, Pericopa Evanghelică citită în cadrul Sfintei Liturghii din această duminică de toamnă relatează că întâmplarea s-a petrecut pe malul lacului Ghenizaret, cunoscut și cu denumirea de Marea Galileei sau Marea Tiberiadei, iar, aici, Mântuitorul, după ce a predicat mulțimii adunate, i-a cerut pescarului Simon Petru să iasă cu barca pe mare și să arunce mrejele pentru a pescui. Deci, la îndemnul Domnului Iisus Hristos, Simon a răspuns ezitând și a mărturisit că deși s-au trudit întreaga noapte, totuși nu au reușit să prindă pește, dar, cu toate acestea, pescarii s-au conformat îndemnului Mântuitorului Hristos și au aruncat mrejele. Merită precizat faptul că în limba ebraică, numele «Simon» se tâlcuiește «a auzi, a asculta», așa că ascultând îndemnul Mântuitorul și aruncând mrejele, Simon și ceilalți pescari care îl însoțeau au prins mult pește, încât, așa cum ne spune Evanghelia, «li se rupeau mrejele» pescarilor și cele două corăbii erau gata să se scufunde! Apostolul Simon Petru s-a smerit, atunci când a văzut această minune săvârşită de Domnul Iisus şi, fără a se mândri, și-a recunoscut păcătoşenia şi slăbiciunea, căzând la genunchii Mântuitorului Hristos și rugându-L smerit: „Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos” (Luca 5, 8). Cu o blândețe și cu un calm deosebit, Iisus Hristos i-a cerut lui Simon Petru să nu se teamă, după care i-a spus că «va fi pescar de oameni»! De asemenea, Evanghelia amintește, că pe lângă Simon Petru și fratele său Andrei, mai erau și Iacov și Ioan, fiii lui Zevedeu, care făceau parte din comunitatea de pescari, iar, finalul pericopei este cât se poate de relevant, deoarece, pescarii au tras corăbiile la țărm și au lăsat toate, devenind Apostolii Domnului, ca o dovadă că prin tot conținutul acestei întâmplări minunate, Dumnezeu ne arată că fiecare credincios este chemat ca să fie «pescar de oameni», adică, să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei!</p>
<h3><strong>,,Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni”!</strong></h3>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415758" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2.jpg" alt="" width="800" height="495" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2-320x198.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2-768x475.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2-679x420.jpg 679w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2-696x431.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Pescuirea-minunata-2-356x220.jpg 356w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Așadar, în Duminica a 18-a după Rusalii, Pericopa Evanghelică ne înfățișează simbolic și pilduitor chemarea pe care Dumnezeu o adresează oamenilor, iar, deși pare un oarecare episod din viața de zi cu zi a unor pescari, constatăm cât de importante și de pilduitoare au fost ascultarea și încrederea lui Simon Petru și a pescarilor chemați la apostolie, când credința în Dumnezeu poate transforma imposibilul în posibil, așa că textul Evangheliei se prezintă astfel: «În vremea aceea Iisus şedea lângă lacul Ghenizaret şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele. Atunci El, urcându-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat şi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. Iar când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: Îndepărteaz-o la adânc şi lăsaţi în jos mrejele voastre ca să pescuiţi. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic n-am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Şi, făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, încât li se rupeau mrejele. De aceea, au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie să vină să-i ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se scufunde. Iar Simon-Petru, văzând aceasta, a căzut în genunchi, înaintea lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos! Căci spaimă îi cuprinsese, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, pentru pescuirea atâtor peşti. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi, trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi au mers după El» (Luca 5, 1-11), astfel că, ascultarea lui Simon Petru devine pildă pentru fiecare dintre noi, creștinii! Desigur, nu toți suntem chemați să predicăm în sensul teologic al cuvântului, dar toți putem realiza această mărturisire prin viața noastră, prin faptele noastre bune! Putem fi «pescari de oameni» în măsura în care viața noastră devine o dovadă a prezenței și a lucrării minunate a lui Dumnezeu în lume, așa că Pericopa ne arată și faptul că, pentru a răspunde chemării lui Dumnezeu este necesară și o schimbare din partea noastră, iar, Dumnezeu ne arată că fiecare credincios este chemat ca să fie «pescar de oameni», adică, să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei!</p>
<h3><strong>Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești</strong></h3>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier.jpg"><img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415759" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier.jpg" alt="" width="800" height="560" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier-320x224.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier-768x538.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier-600x420.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier-696x487.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sf.-Ier-100x70.jpg 100w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Tot în Duminica a 18-a după Rusalii, Biserica noastră îl sărbătorește și pe Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, născut în Iviria, Georgia de astăzi, pe la anii 1650, din părinţi dreptcredincioşi, Ioan şi Maria, primind numele de botez Andrei. Crescut și educat în duhul tradiţiei ortodoxe, tânărul Andrei a primit de la Dumnezeu darul picturii şi al sculpturii bisericeşti, dar, năvălind turcii pe meleagurile sale natale, a fost luat rob şi a îndurat umilinţele vieţii printre cei păgâni și străini de neamul lui şi de credinţa creştină. A fost răscumpărat de Patriarhul Ierusalimului, Dositei Notara, care l-a și tuns în monahism și desăvârşindu-şi măiestria artistică şi cunoaşterea limbilor greacă, turcă şi arabă, Antim a fost trimis în Moldova, la Iași, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia, pentru a organiza o tipografie grecească unde a cunoscut lucrarea cărturărească a Sfântului Mitropolit Dosoftei și a fost inițiat în meșteșugul tiparului de învățatul episcop Mitrofan al Hușilor. La anul 1690 a venit în Ţara Românească, unde a fost rânduit de către binecredinciosul voievod Constantin Brâncoveanu la tipărirea cărţilor bisericeşti. A fost stareț la Mănăstirea Snagov, lângă Bucureşti, iar în vara anului 1691, fostul episcop al Huşilor, Mitrofan, i-a lăsat în grijă Sfântului tipografia Mitropoliei Ţării Româneşti. Cu harul lui Dumnezeu cel Atotputernic, cu blândețe și necruțând nici o osteneală, și-a păstorit clerul, călugării și credincioșii, cărora le-a ridicat noi sfinte lăcașuri sau le-a înnoit pe cele stricate de vreme. Mărturie despre această lucrare stă ctitoria sa, Mănăstirea «Antim» din București, cu hramul Tuturor Sfinților pe care, cu darurile pe care i le-a hărăzit Dumnezeu, a zidit-o, a împodobind-o cu alese sculpturi și a înzestrat-o cu tipografie. O altă lucrare lăudabilă a iscusitului ierarh a fost înființarea de școli pentru copiii celor săraci în care învățământul era fără plată. Smerit și convins că numai datorită Milostivului Dumnezeu a ajuns «vas ales» al proniei dumnezeiești, Sfântul Părinte Ierarh Antim priveghea cu osârdie și fără de lene, ziua și noaptea și în tot ceasul, pentru folosul tuturor de obște, învățându-i și îndreptându-i pe toți cu frica lui Dumnezeu pe calea cea dreaptă. Podoabă a cărturarilor și dulce grăitor al înțelepciunii dumnezeiești în graiul românesc, Sfântul Ierarh Antim a îndrumat poporul spre credință prin cuvântul său de învățătură, lăsând Bisericii noastre marele tezaur literar și teologic cuprins în «Didahiil»e și predicile sale. La 16 martie 1705 a fost ales episcop de Râmnicu Vâlcea, dovedind şi aici frumoase calităţi de bun iconom şi om de carte, tipărind în mai puţin de trei ani 9 cărţi, cea mai importantă fiind «Tomul bucuriei», cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor, care încercau să dezbine Ortodoxia şi în Ţările Române, mai ales în Ardeal. Nesocotindu-i-se toate câte cu harul lui Dumnezeu le-a izbândit, Sf. Ier. Martir Antim, pe nedrept a fost îndepărtat de toată lucrarea și ordinea arhierească și dezbrăcat de harul divin și scos din catalogul arhieresc, fiind osândit cu exilul, a fost sub paza necredincioșilor ostași turci care l-au chinuit pâna la moarte, prin tăierea capului, pe care apoi l-au aruncat în apele Tungiei, un afluent al râului Marița, din sudul Dunării. Așa s-a înălțat la ceruri, ca un martir, Mitropolitul Antim al Țării Românești, a cărui pomenire rămâne înscrisă pentru totdeauna în cartea Bisericii și în memoria neamului românesc!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>P.S. Biserica de Parohie cu hramul «Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul», din Târgu-Cărbunești, după oficierea Sfintei Liturghii, își va cinsti ocrotitorul spiritual în Duminica a 18-a după Rusalii.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-ne-arata-ca-fiecare-credincios-este-chemat-ca-sa-fie-pescar-de-oameni-adica-sa-raspandeasca-in-mintea-si-in-sufletul-oamen/">Viaţa Spirituală  &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu ne arată că fiecare credincios este chemat ca să fie «pescar de oameni», adică, să răspândească în mintea și în sufletul oamenilor vestea cea bună a Evangheliei!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-ne-arata-ca-fiecare-credincios-este-chemat-ca-sa-fie-pescar-de-oameni-adica-sa-raspandeasca-in-mintea-si-in-sufletul-oamen/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Transplantul de infinit al lui Florin Preda-Dochinoiu – o lecţie de hermeneutică aplicată pe exerciţii de permanenţă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/transplantul-de-infinit-al-lui-florin-preda-dochinoiu-o-lectie-de-hermeneutica-aplicata-pe-exercitii-de-permanenta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/transplantul-de-infinit-al-lui-florin-preda-dochinoiu-o-lectie-de-hermeneutica-aplicata-pe-exercitii-de-permanenta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 21:10:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[artei experientale]]></category>
		<category><![CDATA[artist plastic]]></category>
		<category><![CDATA[florin preda dochinoiu]]></category>
		<category><![CDATA[parametrii structurali]]></category>
		<category><![CDATA[stilul pictural]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415745</guid>

					<description><![CDATA[<p>1. Mutaţia semnelor Remarc din start în stilul pictural al artistului plastic Florin Preda-Dochinoiu trecerea de la iconografia culturală la echivocul nonfigurativ, glisînd, încă discret, nedeclarat la ispita happeningului (vezi lucrarea „De ce” şi „Altă intepretare la De ce”) Nu-l includ pe acest pictor contemporan în paradigma artei experientale, ori în cea a celei conceptuale, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/transplantul-de-infinit-al-lui-florin-preda-dochinoiu-o-lectie-de-hermeneutica-aplicata-pe-exercitii-de-permanenta/">Transplantul de infinit al lui Florin Preda-Dochinoiu – o lecţie de hermeneutică aplicată pe exerciţii de permanenţă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>1. Mutaţia semnelor</strong><br />
Remarc din start în stilul pictural al artistului plastic Florin Preda-Dochinoiu trecerea de la iconografia culturală la echivocul nonfigurativ, glisînd, încă discret, nedeclarat la ispita happeningului (vezi lucrarea „De ce” şi „Altă intepretare la De ce”)<br />
Nu-l includ pe acest pictor contemporan în paradigma artei experientale, ori în cea a celei conceptuale, ci în formula aproape declarată a artei semiotice (semiosis / semioseos).<br />
Mutaţia neîncetată a semnelor este un fenomen actual al nondefinitului, al straniului ostensiotic.<br />
Îl situez pe Florin Preda-Dochinoiu în avangarda transculturaţiei (adică o neoculturalizare generalizată apud post- şi trans- modernism).<br />
Trimiterile indiciale ale pictorului la codul QR şi la codul social: înainte de a se constitui în mesaje, comunicaţia plastică constă în punerea în contact cu publicul (vezi îndemnul „Scanează-mă!”)<br />
Ieşindu-i în întâmpinare hermeneutică a interferenţelor din fiecare lucrare, indiciile şi metasemnele îşi licitează provocatoare dubla vocaţie: de a reprezenta şi de a remodela receptarea punerii în operă, pansemică, a realităţii cotidiene în care trăim în prezent.</p>
<p><strong>2. Forţa centrului vizual</strong><br />
Ca şi Rudolf Arnheim, reconsider vizualul între plăcere şi cunoaştere, iar parametrii structurali ai operei de artă îi repoziţionez între apariţia diacronică şi compoziţia sincronică. Orice simbol îşi are propria sa puritate şi orice constelaţie insolită îşi posedă propriul canon, propria determinare organică a unităţii (stil-simbol-structură) elementelor perceptibile în planeitate şi simultaneitate spaţio-temporală compoziţionantă.<br />
Florin Preda-Dochinoiu instituie pe pânză rolul/rostul privitorului ca autoritate care se încarcă de energie contemplativă; vectorii lucrează şi centrifugal şi centripetal dinspre şi către centru, condiţiile optice înlesnindu-i privitorului să disemineze „relieful”, „grundul” semantic-alegoric şi/sau metaforic (vezi „Benzi de cerc”, „Vulnerabilities”, „Primul semn”)<br />
Disting lejer trăsăturile circularităţii, formele circulare din interiorul compoziţiilor, capul Creatorului care apare înconjurat de un nimb.<br />
Ovalul semnifică tensiunea viziunii elipsoidale mandalice şi e superior tondoului şi-l ajută pe pictor în lupta cu figura umană (vezi „(D)efecte originale”, „Albastru de ţinut minte”, „Doamne-ajută!”, „Forma Înălţării”)<br />
Un vernisaj include în oficierea lui şi o notă solemnă.<br />
Şi de această dată ea a fost asigurată de doi comentatori şi esteticieni de elită: Pavel Şuşară şi Dalina Bădescu.</p>
<p><strong>3. Făurirea piramidei spirituale</strong><br />
Expoziţia – să nu uit – a fost deschisă în anul în care Constantin Brâncuşi a împlinit 150 de ani de la naştere.<br />
Cuprinde 15 lucrări (adică 3&#215;5 dar şi 5&#215;3), numărul fiind, evident, o cifră sacră şi simbolizând unirea, centrul, armonia, echilibrul, hierogamia, însoţirea principiului ceresc cu cel pământesc, omul-cruce, universul, ordinea, perfecţiunea, voinţa divină, totalitatea lumii sensibile, infinitul, mâna deschisă, reînvierea, desăvârşirea manifestării, Venus, Luceafărul de dimineaţă, soarele morţilor (cel negru), trecerea prin moarte de la o viaţă la alta, legătura indisolubilă dintre latura luminoasă şi cea întunecată a universului, desăvârşirea, purificarea, misterul sintezei, fecunditatea, sexualitatea fertilă etc.<br />
În siajul lui Erwin Panofsky, pictorul Florin Preda-Dochinoiu identifică în arta sa stilistică sensul meta- şi trans- istoric, iar eu evidenţiez la rându-mi în comportamentul său voinţa de artă echivalentă cu impulsul estetic, cu năzuinţa dezvăluirii rădăcinii esenţiale, înaintea altarului, a templului, a icoanei; sensul imanent este în oglindă cu cel transcendent, căci dincolo există întotdeauna o seducţie a infinitului şi automat a transfinitului supraistoric.<br />
Wassily Kandinsky este adeptul făuririi piramidei spirituale ce se va înălţa până la cer, fie chiar şi din hăul oceanului. Aceeaşi intenţie o depistez şi la pictorul din Motru.<br />
În privinţa culorilor, artistul gorjean mizează pe sunetul acestora interior, pe efectul lor pur fizic, apoi pe cel psihic, căci ele provoacă o vibraţie sufletească, un ecou emotiv.</p>
<p><strong>4. Un remarcabil compoziţionist</strong><br />
La adică, pictorul Florin Preda-Dochinoiu s-a bazat în tablourile sale pe suprafaţa imaginii căreia i-a dat acea subiectivitate expresivă necesară obligatoriu formei opţionale (acest principiu respectat este cel al necesităţii interioare); totodată a marşat pe abstracţionism, ca artist fiind supus ochiului şi mâinii sale, al căror elan creator îi exprimă propria personalitate transculturală, transreligioasă şi transumanistă; propria mistică a ochiului mereu deschis, conform legii că „toate mijloacele sunt sfinte dacă sunt interior necesare”.<br />
O nonculoare precum albul acţionează asupra sufletului nostru ca o prelungă tăcere care ne apare ca un zid rece, de netrecut, indestructibil întinzându-se la infinit (vezi „Zgomot pe alb”, „Cu păsările păcii lăuntrice”, „Ceea ce nu încape într-o singură pagină”, „Din timp în semn. Din semn, desemn”).<br />
Albastrul e culoarea tipic cerească şi îşi desfăşoară liniştea până-n adâncul sufletului omenesc (vezi „Albastru de ţinut minte”)<br />
Cât priveşte pătratul, acesta e-n relaţie cu structura verticală sau orizontală a decoraţiilor arhitectonice. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spaţiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană şi poate sugera o stare atemporală şi transtemporală.<br />
Semnalez în acest text excepţionalitatea unor lucrări ca „Răscruci pe Calea Lactee”, „Forma înălţării”, „Moulin Rouge, dragoste pe radical” (acest tablou având o semioză transparentă, o violentare a orizontului de aşteptare ostensiotic – n.n., I.P.B.), „Exerciţii de permanenţă”)<br />
Florin Preda-Dochinoiu este un remarcabil compoziţionist nonfigurativ, cu accente ritmice cathartice ori, când e cazul, aritmice.<br />
Pentru el, opera de artă se naşte într-un mod tainic, enigmatic, „din artist”. Lucrările sale, fiind bine pictate, au viaţă interioară şi automat valoare imperturbabilă.<br />
Cum ar crede Paul Gauguin, de-ar fi avut ocazia, acest artist motrean a dobândit calitatea de a fi relecturat, graţie artei sale intuitive şi de soi foarte bun, graţie cântării lui la orga propriei vocaţii, graţie – în fine – inteligenţei sale de-a fi explorat un teren bogat şi fecund: cel ofertat de noua paradigmă transmodernistă.<br />
<em><strong>Ion Popescu-Brădiceni,</strong></em><br />
<em><strong>scriitor, doctor în filologie, cronicar plastic</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/transplantul-de-infinit-al-lui-florin-preda-dochinoiu-o-lectie-de-hermeneutica-aplicata-pe-exercitii-de-permanenta/">Transplantul de infinit al lui Florin Preda-Dochinoiu – o lecţie de hermeneutică aplicată pe exerciţii de permanenţă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/transplantul-de-infinit-al-lui-florin-preda-dochinoiu-o-lectie-de-hermeneutica-aplicata-pe-exercitii-de-permanenta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 13:30:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415733</guid>

					<description><![CDATA[<p>Lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu încep de săptămâna viitoare. Odată cu deschiderea șantierului, traficul rutier va fi reorganizat, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonă. În prima etapă, pe strada Unirii se va circula pe câte o singură bandă pe fiecare sens. În zona sensurilor giratorii, traficul auto se va [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/">Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu încep de săptămâna viitoare. Odată cu deschiderea șantierului, traficul rutier va fi reorganizat, iar șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție în zonă.</p>
<p>În prima etapă, pe strada Unirii se va circula pe câte o singură bandă pe fiecare sens. În zona sensurilor giratorii, traficul auto se va desfășura exclusiv pe o singură bandă de circulație.</p>
<p>„Având în vedere demararea lucrărilor la construirea pasajelor pietonale din Bulevardul Unirii, pentru informarea participanților la trafic și a pietonilor, anunțăm instituirea unor restricții temporare de circulație necesare implementării proiectului «Îmbunătățirea atractivității și siguranței deplasărilor pietonale adiacente coridorului Străzii Unirii, Municipiul Târgu Jiu – Pasaj pietonal Strada Unirii – Strada Geneva &#8211; Bulevardul Republicii».</p>
<p>În prima etapă de execuție, traficul rutier va fi reorganizat după cum urmează:</p>
<p>&#8211; Strada Unirii: Circulația va fi restricționată la o singură bandă pe fiecare sens de mers.</p>
<p>&#8211; Sensul giratoriu: Traficul auto se va desfășura exclusiv pe o singură bandă de circulație.</p>
<p>În această primă fază, echipele de muncitori vor executa lucrări esențiale pentru devierea rețelelor de utilități din zonă și vor demara intervențiile la structura de rezistență a viitorului pasaj pietonal.</p>
<p>Pentru a preveni incidentele și a asigura fluiditatea în condiții de șantier, pe sectoarele de drum unde se reduce numărul benzilor de circulație se vor lua următoarele măsuri:</p>
<p>&#8211; Vor fi amplasate balize direcționale din 5 în 5 metri, dotate cu lămpi cu lumină galbenă intermitentă sau în cascadă, pentru vizibilitate maximă pe timp de zi și de noapte.</p>
<p>&#8211; În zona de început a restricțiilor vor fi montate indicatoare rutiere clare de ocolire, direct pe balize.</p>
<p>Recomandăm conducătorilor auto să circule cu prudență sporită, să adapteze viteza la condițiile de drum îngustat și să respecte cu strictețe semnalizarea rutieră temporară.</p>
<p>Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a reduce disconfortul inerent creat pe parcursul acestor lucrări de modernizare!” au anunțat reprezentanții Primăriei Târgu Jiu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/">Încep lucrările la pasajele pietonale din Târgu Jiu. Trafic restricționat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/incep-lucrarile-la-pasajele-pietonale-din-targu-jiu-trafic-restrictionat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce este un implant dentar?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 11:26:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[accidentari]]></category>
		<category><![CDATA[carii avansate]]></category>
		<category><![CDATA[implantul dentar]]></category>
		<category><![CDATA[stomatologia moderna]]></category>
		<category><![CDATA[tratament cu implant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415725</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sursa: https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/ Când pierzi un dinte, fie din cauza unei carii avansate, a unei accidentări sau pur și simplu odată cu trecerea anilor, primul gând care îți vine e cum îl înlocuiești. Aici intră în scenă implantul dentar, una dintre cele mai bune soluții pe care le oferă stomatologia modernă. Dar ce este, mai exact, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/">Ce este un implant dentar?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sursa: <a href="https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/">https://pixabay.com/vectors/tooth-cartoon-hygiene-cleaning-1670434/</a></p>
<p>Când pierzi un <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinte">dinte</a>, fie din cauza unei carii avansate, a unei accidentări sau pur și simplu odată cu trecerea anilor, primul gând care îți vine e cum îl înlocuiești. Aici intră în scenă implantul dentar, una dintre cele mai bune soluții pe care le oferă stomatologia modernă. Dar ce este, mai exact, și de ce se vorbește atât de mult despre el? Hai să lămurim lucrurile pe îndelete.</p>
<h2><strong>Definiția pe înțelesul tuturor</strong></h2>
<p>Un implant dentar este, în esență, o rădăcină artificială care se montează în osul maxilarului, în locul dintelui pierdut. Este confecționat, de regulă, din titan, un material foarte bine tolerat de corp și extrem de rezistent. După ce se fixează în os, pe acest implant se prinde ulterior o coroană, adică partea vizibilă care arată și se comportă exact ca un dinte natural.</p>
<p>Pe scurt, implantul înlocuiește dintele de la rădăcină până la vârf. Nu vorbim despre o proteză care se scoate seara și se pune într-un pahar, ci despre o soluție fixă, stabilă, care rămâne acolo unde trebuie.</p>
<h2><strong>Cum funcționează, de fapt</strong></h2>
<p>Secretul din spatele implantului stă într-un proces numit osteointegrare. Sună complicat, dar înseamnă un lucru simplu: în lunile de după intervenție, osul maxilarului crește în jurul implantului de titan și îl prinde ca și cum ar fi fost dintotdeauna al tău. Așa se explică de ce un implant bine făcut poate ține zeci de ani, uneori chiar toată viața.</p>
<p>Procesul cere răbdare. Între montarea implantului și fixarea coroanei trec, de obicei, câteva luni, tocmai ca osul să aibă timp să se sudeze cum trebuie. Nu e o cursă contra cronometru, ci o investiție pe termen lung în zâmbetul tău.</p>
<h2><strong>Etapele unui tratament cu implant</strong></h2>
<p>Ca să înțelegi mai bine la ce te aștepți, iată cum decurg lucrurile în linii mari:</p>
<ul>
<li><strong>Consultația și planificarea</strong> — medicul face o radiografie sau un CT, verifică starea osului și stabilește planul de tratament.</li>
<li><strong>Montarea implantului</strong> — printr-o intervenție minoră, sub anestezie locală, implantul se introduce în os.</li>
<li><strong>Perioada de vindecare</strong> — urmează osteointegrarea, care durează câteva luni.</li>
<li><strong>Fixarea coroanei</strong> — la final se prinde coroana, aleasă să se potrivească perfect cu ceilalți dinți.</li>
</ul>
<p>Toată procedura este mult mai suportabilă decât își imaginează majoritatea oamenilor. Anestezia locală face ca intervenția să fie fără durere, iar disconfortul de după se rezolvă, de regulă, cu un analgezic obișnuit.</p>
<h2><strong>Ce avantaje îți aduce</strong></h2>
<p>Implantul nu e o modă trecătoare, ci a devenit standardul de aur din motive foarte concrete:</p>
<ul>
<li><strong>Arată natural</strong> — nimeni nu-și dă seama că nu e dintele tău original.</li>
<li><strong>Nu afectează dinții vecini</strong> — spre deosebire de o punte, care se sprijină pe dinții sănătoși de alături.</li>
<li><strong>Îți redă mușcătura</strong> — poți mânca liniștit orice, de la un măr la o friptură.</li>
<li><strong>Protejează osul</strong> — împiedică resorbția osoasă care apare când lipsește un dinte.</li>
<li><strong>Durează mult</strong> — cu o igienă corectă, te bucuri de el ani și ani.</li>
</ul>
<h2><strong>Cine poate face un implant</strong></h2>
<p>Vestea bună e că majoritatea adulților sănătoși sunt candidați potriviți. Contează însă să ai o cantitate suficientă de os și gingii sănătoase. Dacă osul s-a subțiat în timp, există soluții precum adiția osoasă, care pregătesc terenul înainte de montare.</p>
<p>Anumite afecțiuni, fumatul intens sau o igienă neglijentă pot influența rezultatul. De aceea, evaluarea făcută de medic la început este atât de importantă. Numai după ce vede situația reală îți poate spune sincer dacă implantul e cea mai bună alegere pentru tine.</p>
<h2><strong>Unde faci un implant de încredere?</strong></h2>
<p>Alegerea clinicii cântărește la fel de mult ca decizia în sine. Ai nevoie de medici cu experiență, aparatură modernă și materiale de calitate. Dacă locuiești în Timiș și cauți un <a href="https://ismiledental.ro/implanturi-dentare/"><strong>implant dentar Timișoara</strong></a> pe care să te poți baza, merită să te informezi bine înainte și să pui întrebări la consultație.</p>
<p>Cei de la <a href="https://ismiledental.ro/"><strong>iSmile Dentist Timișoara</strong></a> lucrează cu tehnologie de ultimă generație și pun accent pe un plan de tratament clar, explicat pas cu pas. Ei îți arată încă de la început ce presupune procedura, cât durează și la ce rezultat să te aștepți, ca să iei o decizie în cunoștință de cauză.</p>
<h2><strong>Câteva cuvinte de final</strong></h2>
<p>Un implant dentar nu e doar despre estetică, deși un zâmbet frumos contează enorm. E despre a-ți recăpăta încrederea, a mânca fără griji și a-ți proteja sănătatea pe termen lung. Da, cere o investiție de timp și de bani, dar puține soluții din stomatologie oferă atâta stabilitate și durabilitate. Dacă te gândești la un implant, primul pas e simplu: o consultație la un medic bun, care să-ți spună exact ce ți se potrivește. Restul <a href="https://www.gorjeanul.ro/category/actualitate/">vine de la sine</a>.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/">Ce este un implant dentar?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-este-un-implant-dentar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Aparatul foto care se întâmplă să fie și telefon</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/aparatul-foto-care-se-intampla-sa-fie-si-telefon/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/aparatul-foto-care-se-intampla-sa-fie-si-telefon/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 09:13:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Afișajul ProMotion]]></category>
		<category><![CDATA[Apple Intelligence]]></category>
		<category><![CDATA[inteligența artificială integrată]]></category>
		<category><![CDATA[iPhone 18 Pro Max]]></category>
		<category><![CDATA[telefon]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415695</guid>

					<description><![CDATA[<p>Există momente când un telefon nou nu mai pare o simplă actualizare, ci o schimbare de perspectivă &#8211; și iPhone 18 Pro Max este, fără îndoială, unul dintre acele momente. Apple a împins limitele suficient de departe încât diferențele față de generațiile anterioare să nu mai fie cosmetice, ci funcționale. Un senzor care rescrie regulile [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/aparatul-foto-care-se-intampla-sa-fie-si-telefon/">Aparatul foto care se întâmplă să fie și telefon</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Există momente când un telefon nou nu mai pare o simplă actualizare, ci o schimbare de perspectivă &#8211; și iPhone 18 Pro Max este, fără îndoială, unul dintre acele momente. Apple a împins limitele suficient de departe încât diferențele față de generațiile anterioare să nu mai fie cosmetice, ci funcționale.</p>
<p><strong>Un senzor care rescrie regulile fotografiei mobile</strong></p>
<p>Sistemul de camere a primit cel mai mare update din ultimii ani. Senzorul principal de 1/1,12 inchi captează cu 40% mai multă lumină față de predecesorul său, ceea ce înseamnă că fotografiile de seară, în interior sau pe timp noros ies cu un zgomot vizual aproape inexistent. Apple a introdus și un sistem de focalizare cu fază hibridă care funcționează chiar și în condiții de iluminare extrem de slabă.</p>
<p><strong>Ecranul devine fereastră, nu perete</strong></p>
<p>Afișajul ProMotion ajunge acum la 2000 de niți în exterior, cu o rată de reîmprospătare adaptivă între 1 și 120 Hz.</p>
<p>Panoul micro-LED utilizat pentru prima dată pe un iPhone aduce un contrast mai profund față de OLED-ul clasic, iar culorile nu se mai spălăcesc în lumina directă a soarelui. Este tipul de diferență pe care o simți zi de zi, nu doar în teste de laborator.</p>
<p><strong>Ce înseamnă, concret, cipul A20 Bionic</strong></p>
<p>iPhone <a href="https://www.emag.ro/telefoane-mobile/brand/apple/filter/model-f9396,iphone-18-pro-max-v-15306564/c">18 Pro Max rulează pe cipul A20 Bionic</a> , fabricat pe un proces de 2 nm. Nu este o cifră abstractă: în practică, telefonul gestionează sarcini paralele &#8211; editare video 8K, procesare AI în timp real, jocuri cu redare de raze &#8211; fără să se încălzească excesiv sau să scadă frecvența procesorului.</p>
<p>Performanța de vârf se menține constant, nu doar în primele secunde ale unui test.</p>
<p><strong>iPhone 18 Pro Max și inteligența artificială integrată</strong></p>
<p>Funcțiile Apple Intelligence au fost extinse considerabil față de generația precedentă. Câteva capabilități noi care schimbă modul de lucru zilnic:</p>
<ul>
<li>Rezumat inteligent de apeluri &#8211; transcrie și sintetizează automat convorbirile telefonice</li>
<li>Editare contextuală de text &#8211; sugestii de rescriere adaptate la tonul documentului existent</li>
<li>Recunoaștere avansată de obiecte &#8211; identifică produse, plante sau monumente direct din cameră</li>
<li>Traducere în timp real &#8211; funcționează offline, fără trimiterea datelor în cloud</li>
</ul>
<p><strong>Bateria care nu te mai pune în fața unui compromis</strong></p>
<p>Autonomia este, în mod tradițional, punctul slab al telefoanelor cu ecrane mari și cipuri puternice. iPhone 18 Pro Max sparge acest tipar cu o baterie de 4685 mAh și o eficiență energetică îmbunătățită a cipului A20, care prelungește durata de utilizare activă la peste 14 ore în teste reale de navigare și streaming.</p>
<p>Încărcarea prin MagSafe ajunge la 30W, ceea ce înseamnă 50% din capacitate în aproximativ 30 de minute.</p>
<p><strong>Titaniu și sticlă ceramică &#8211; materialele care contează</strong></p>
<p>Rama din titan de gradul 5, folosită și în industria aerospațială, reduce greutatea totală la 221 de grame &#8211; remarcabil pentru un telefon de această dimensiune. Sticla ceramică Shield de pe față rezistă la impact mai bine decât orice altă sticlă folosită anterior pe un iPhone.</p>
<p>Dacă un DSLR profesional din anii 2010 necesita o geantă separată, un trepied și ore de postprocesare pentru rezultate comparabile, iPhone 18 Pro Max face același lucru dintr-un buzunar, în câteva secunde &#8211; diferența nu este de echipament, ci de acces.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/aparatul-foto-care-se-intampla-sa-fie-si-telefon/">Aparatul foto care se întâmplă să fie și telefon</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/aparatul-foto-care-se-intampla-sa-fie-si-telefon/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Siguranță și performanță în utilizarea tehnologiei la locul de muncă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/siguranta-si-performanta-in-utilizarea-tehnologiei-la-locul-de-munca/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/siguranta-si-performanta-in-utilizarea-tehnologiei-la-locul-de-munca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2026 03:44:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[abilitățile digital]]></category>
		<category><![CDATA[centrul de calcul]]></category>
		<category><![CDATA[certificare recunoscută]]></category>
		<category><![CDATA[E-Skill]]></category>
		<category><![CDATA[persoanele angajate]]></category>
		<category><![CDATA[piata muncii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413096</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vrei să îți dezvolți abilitățile digitale și să obții o certificare recunoscută? Participă la cursuri gratuite de Competențe Digitale în Gorj prin Proiectul E-Skill (Cod SMIS 334321) Centrul de Calcul S.A. derulează proiectul „E-Skill &#8211; Abilități digitale pentru piața muncii”, sprijinind 602 angajați din județul Gorj să evolueze profesional. Proiectul este în plină desfășurare: 3 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/siguranta-si-performanta-in-utilizarea-tehnologiei-la-locul-de-munca/">Siguranță și performanță în utilizarea tehnologiei la locul de muncă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vrei să îți dezvolți abilitățile digitale și să obții o certificare recunoscută?<br />
Participă la cursuri gratuite de Competențe Digitale în Gorj prin Proiectul E-Skill (Cod SMIS 334321)<br />
Centrul de Calcul S.A. derulează proiectul <strong>„E-Skill &#8211; Abilități digitale pentru piața muncii”</strong>, sprijinind 602 angajați din județul Gorj să evolueze profesional. Proiectul este în plină desfășurare: 3 grupe de Specialist proceduri și instrumente de securitate a sistemelor informatice și 4 grupe de Operator introducere, validare și prelucrare date au finalizat deja cu succes programele de formare profesională autorizate!</p>
<p><strong>Cine poate participa?</strong></p>
<p>Sunt eligibile persoanele angajate (cu normă întreagă sau parțială, inclusiv în funcții de conducere) care au domiciliul sau reședința în <strong>județul Gorj</strong> și lucrează în unul dintre următoarele domenii CAEN- <strong>10</strong> – Industrie alimentară, <strong>43</strong> – Lucrări speciale de construcții, <strong>46, 47</strong> – Comerț cu ridicata și cu amănuntul (cu excepția auto/moto), <strong>49</strong> – Transporturi terestre și prin conducte, <strong>55, 56</strong> – Hoteluri și restaurant, <strong>62</strong> – Servicii în tehnologia informației, <strong>69</strong> – Activități juridice și de contabilitate, <strong>80</strong> – Activități de investigații și protecție, <strong>86</strong> – Sănătate umană, <strong>96</strong> – Alte activități de servicii personale</p>
<p><strong>Programe de formare și subvenții oferite:</strong><br />
Participanții beneficiază de finanțare pentru fiecare oră de curs parcursă:<br />
<strong>Competențe digitale (utilizarea IT ca instrument de învățare)</strong> (80 ore) – Subvenție: până la <strong>400 lei</strong><br />
<strong>Cursuri non-formale</strong> (40 ore) – Subvenție: până la <strong>200 lei</strong><br />
<strong>Înscrierile sunt deschise!</strong> Profită de această oportunitate și dezvoltă-ți abilitățile digitale pentru viitorul tău profesional!</p>
<p>Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau Guvernului României.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2.jpg"><img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413098" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2.jpg" alt="" width="2300" height="200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2.jpg 2300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-320x28.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-1024x89.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-768x67.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-1536x134.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-2048x178.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-696x61.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/CC-2-1068x93.jpg 1068w" sizes="(max-width: 2300px) 100vw, 2300px" /></a></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/siguranta-si-performanta-in-utilizarea-tehnologiei-la-locul-de-munca/">Siguranță și performanță în utilizarea tehnologiei la locul de muncă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/siguranta-si-performanta-in-utilizarea-tehnologiei-la-locul-de-munca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nostalgii de toamnă &#8211; Prin ţara Jiului de Sus &#8211; P O L O V R A K O S …</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/nostalgii-de-toamna-prin-tara-jiului-de-sus-p-o-l-o-v-r-a-k-o-s/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/nostalgii-de-toamna-prin-tara-jiului-de-sus-p-o-l-o-v-r-a-k-o-s/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 21:13:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Realitatea Gorjeana]]></category>
		<category><![CDATA[campul mare]]></category>
		<category><![CDATA[cheile oltetului]]></category>
		<category><![CDATA[comercianţii]]></category>
		<category><![CDATA[meseriasi]]></category>
		<category><![CDATA[plaiul Polovragilor]]></category>
		<category><![CDATA[Sfantul Ilie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415656</guid>

					<description><![CDATA[<p>…sau îngrămădire de stânci ar însemna acest cuvânt în limba greacă și care ar sta la baza unei ipoteze privind denumirea Polovragilor de astăzi. Cocheta localitate, aşezată între tâmplele Parângului şi Căpăţânii, la ieşirea Olteţului din cheile săpate cu trudă, organizează de Sfântul Ilie, pe locul numit Câmpul Mare, cel mai mare bâlci al Olteniei [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/nostalgii-de-toamna-prin-tara-jiului-de-sus-p-o-l-o-v-r-a-k-o-s/">Nostalgii de toamnă &#8211; Prin ţara Jiului de Sus &#8211; P O L O V R A K O S …</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>…sau îngrămădire de stânci ar însemna acest cuvânt în limba greacă și care ar sta la baza unei ipoteze privind denumirea Polovragilor de astăzi. Cocheta localitate, aşezată între tâmplele Parângului şi Căpăţânii, la ieşirea Olteţului din cheile săpate cu trudă, organizează de Sfântul Ilie, pe locul numit Câmpul Mare, cel mai mare bâlci al Olteniei Subcarpatice.</strong></p>
<p>În restul anului, chiar şi în perioadele reci, într-un colț al locului pentru bâlci, în fiecare duminică se organizează un fel de târg săptămân al unde vin comercianţii, meseriaşii, nelipsitul Coleus rural şi, nu în ultimul rând, vânzătorii de produse lactate ori specialități ale zonei. Câteva terase ambulante, unde rudele sau cunoscuţii se pot cinsti la a dălmaşul viitoarelor afaceri, ori chiar crescătorii de animale mari, sau mici, vin să întregească pitorescul tablou al târgului de duminică.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415658" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1.jpg" alt="" width="1200" height="817" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-1024x697.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-768x523.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-617x420.jpg 617w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-696x474.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-1-1068x727.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă în acea săptămână este programat vreun meci de fotbal între echipa locală şi alta din aceeaşi divizie, spectacolul sportiv,incluzând galeria şi staffurile celor două echipe, este pe placul tuturor, chiar şi celor ca mi ne (necunoscători într-ale sportului rege), veniţi întâmplător pe acele locuri dacă nu pentru altceva, măcar pentru a respira o gură de aer curat şi a-și dezmorţi picioarele la o tură pe Cheile Olteţului.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415659" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3.jpg" alt="" width="1200" height="844" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-320x225.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-1024x720.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-768x540.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-597x420.jpg 597w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-696x490.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-1068x751.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />După câteva descinderi pe plaiul Polovragilor (o altă legendă s p u n e că denumirea ar veni de la o plantă numită polovracă din care nişte vraci, care locuiau în peştera din chei, preparau leacuri ce erau folosite în acele vremi), am început să cunosc lumea din târg, putând să mă orientez din prima, fie că era vorba de a lua un condiment preparat în casă, o brânză bună, ori, de ce nu, o ţuică păstrată în butoi de dud, de culoarea chihlimbarului ce privită în soare pare un crâmpei desprins din el.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415660" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4.jpg" alt="" width="1200" height="887" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-320x237.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-1024x757.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-768x568.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-568x420.jpg 568w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-696x514.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-4-1068x789.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La final, trebuie să mărturisesc cu mâna pe inimă că în acele câteva ore pe care le petrec, de câte ori am ocazia, mă relaxez cum în puţine alte locuri aş putea-o face. Oamenii amabili, priveliştea ori feţele celor ce se întâlnesc în târg la cu m părăt u r i, personaje din galeria locală a echipei de fotbal ce fac deliciul celor din jur, <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415661" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5.jpg" alt="" width="1200" height="792" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-320x211.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-1024x676.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-768x507.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-636x420.jpg 636w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-696x459.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/polovragi-5-1068x705.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />şi al meu, desigur, cu toate că mai înainte am precizat că nu mă pricep la acest sport, şi, de ce nu, un mic ori o bere, la umbră, într-una din terasele de pe platou, iată numai câteva dintre motiv e le de a veni şi pe viitor cu plăcere prin aceste locuri.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografiile autorului</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/nostalgii-de-toamna-prin-tara-jiului-de-sus-p-o-l-o-v-r-a-k-o-s/">Nostalgii de toamnă &#8211; Prin ţara Jiului de Sus &#8211; P O L O V R A K O S …</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/nostalgii-de-toamna-prin-tara-jiului-de-sus-p-o-l-o-v-r-a-k-o-s/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Puțină agrometeorologie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-26/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-26/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 21:10:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[activitatile agricole]]></category>
		<category><![CDATA[bruma]]></category>
		<category><![CDATA[grometeorologie]]></category>
		<category><![CDATA[Metode de a provoca ploaia]]></category>
		<category><![CDATA[protectia culturilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415602</guid>

					<description><![CDATA[<p>3 – Protecția culturilor contra fenomenelor meteorologice nefavorabile Cred că aceia dintre fermieri care tratează cu multă seriozitate activitățile agricole vor urmări cu mult interes articolele mele referitoare la agrometeorologie, considerând informațiile ce le voi transmite ca fiind de maxim interes, dar poate pe alții îi vor plictisi. Eu vă rog pe toți să le [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-26/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Puțină agrometeorologie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>3 – Protecția culturilor contra fenomenelor meteorologice nefavorabile</em></strong><br />
Cred că aceia dintre fermieri care tratează cu multă seriozitate activitățile agricole vor urmări cu mult interes articolele mele referitoare la agrometeorologie, considerând informațiile ce le voi transmite ca fiind de maxim interes, dar poate pe alții îi vor plictisi. Eu vă rog pe toți să le citiți cu destulă atenție, căci vă vor ajuta mult informațiile din ele, atât ca fermieri cât și ca turiști sau simpli cititori. Deci, <strong><em>puțintică răbdare și atenție.</em></strong></p>
<p><strong>Metode de a provoca ploaia.</strong><br />
Încă din anii 1960 oamenii de știință au căutat să combată grindina, să aducă ploaia când și unde trebuie, să abată fulgerele asupra unor zone lipsite de importanță sau, dimpotrivă, asupra inamicului. Generic aceste tentative au fost denumite <strong>„bomba meteorologică”. </strong>Recent acest arsenal a fost îmbogățit cu <strong><em>„raza morții” – laserul,</em></strong> cea mai teribilă creație tehnică a oamenilor. Încă de la început, s-a recurs la inseminarea norilor cu cristale de <strong><em>iodură de argint </em></strong>pentru a transforma grindina potențială în ploaie. Acum se recurge chiar și la metode ale <strong><em>parapsihologiei </em></strong>sau ale<strong><em> energiilor înalte. </em></strong>De asemenea instalații se zice că dispun doar cinci țări, printre care China, Statele Unite ale Americii (vezi instalațiile <strong>HAARP</strong> din <strong>Alaska</strong>, și nu numai), Rusia (gândește-te la vremea frumoasă, de altfel nu prea specifică Rusiei, pe durata <strong><em>Campionatului Mondial de Fotbal</em></strong>), Norvegia etc. <strong><em>      </em>O fi bine, o fi rău ?.  <u>Vom trăi și vom vedea!</u></strong><br />
<strong><u>Ploaia artificială</u></strong> – cunoscută și sub denumirea de <strong><em>precipitația artificială </em></strong>sau<strong><em> pluvicultură</em></strong> a fost descoperită de <strong>românca </strong><strong>Ștefania MĂRĂCINEANU</strong> și produsă pentru prima dată de ea în Bărăgan, în anul 1931, însămânțând norii cu <strong><em>săruri radioactive,</em></strong> cu sprijinul aviatorlui<strong> Constantin – BÂZU &#8211; CANTACUZINO, </strong>cel care, ulterior, devenea <strong><em>„erou al aerului” </em></strong>în timpul celui de-al doilea război mondial. Trebuie precizat că <strong>Ștefania MĂRĂCINEANU</strong> a fost colaboratoare a celebrei chimiste <strong>Marie CURIE, </strong>și guvernul Franței a ajutat-o să repete experimentul și în deșertul Algeriei. Acum, la noi cu producerea precipitațiilor artificiale se „ocupă”, din anul 2014, <strong><em>Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor</em></strong><strong><em>, </em></strong>care are un număr de 75 de salariați și care, în anul 2019, a reușit să crească pe o suprafață de peste 10 kmp cantitatea de ploaie de la 100 de mililitri la 10 litri pe metru pătrat, deci <strong><em>de 100 de ori</em></strong>. Dar, în stilul nostru caracteristic, ca și alte invenții naționale epocale, și aceasta bate pasul pe loc din motive de cost, <strong><em>cam 75 € pe hectar,</em></strong> și de faptul că s-ar supăra vecinii că le furăm astfel precipitațiile. <strong><em>Să auzi și să nu crezi!</em></strong> Așa că, acum o folosesc pe scară mult mai mare <strong><em>Bulgaria, Grecia, Franța, Rusia, Spania, S U A și mai ales Emiratele Arabe Unite și &#8230; China.</em></strong> <strong><u>NU?, ei nu ne fură nouă precipitațiile!?!!!</u> </strong>De ce or fi oare atât de p&#8230;.. demnitarii noștri, atât de lipsiți de orice urmă de naționalism și patriotism, de ce se arată a fi <strong><em>efeminați, </em></strong>când toate popoarele afișează aceste sentimente, chiar și în momente și ipostaze nu tocmai fericite? Ce blestem ispășim noi, ca să aven în ultimii treizeci și ceva de ani parte numai de conducători lipsiți totalmente de coloană vertebrală și de alte semne ale bărbăției și demnității?!?!?!?<strong> <em>China</em></strong> are un program uriaș în acest sens și dorește să producă ploi și ninsori pe <strong>54 milioane de kmp, </strong>mai mult de jumătate din teritoriul său. De altfel a făcut o mare demonstrație în acest sens în timpul <strong>Olimpiadei din 2008</strong>. Și <strong>Rusia </strong>a făcut același lucru în timpul <strong><em>Campionatului Mondial de Fotbal,</em></strong> iar <strong>Dubai</strong> a produs ploaie abundentă la temperatura de peste 50<sup>0</sup> C a aerului de pe teritoriul său.  Cum să cataloghezi atunci autoritățile române de orice nivel, cocoțate pe nemeritat în fruntea țării? Cred, cu tărie, că cea mai potrivită etichetă pentru ei astăzi este cea de <em>„<strong>T R Ă D Ă T O R I  de neam și țară, slugoi, iloți, <u>minusvariante</u> ale speciei umane”. </strong></em>Pun aici capăt indignării mele, că altfel&#8230;<br />
<strong>Producerea ploii artificiale</strong> presupune acum însămânțarea puținilor nori existenți pe cer cu cristale de <strong><em>iodură de argint, azot lichid </em></strong>sau<strong><em> sare de bucătărie,</em></strong> care provoacă aerosoli, ceață, condensarea vaporilor de apă și căderea lor sub formă de ploaie, sau zăpadă dacă temperatura la sol este sub <strong>0<sup>0</sup> C</strong>. Mai uzitată este metoda care folosește cristale de iodură de argint sau azotul lichid – zăpada uscată. Aceste produse se transportă și împrăștie la nivelul norilor cu rachete, dacă suprafața este mai mică de 10 kmp, sau cu aeronave, avioane sau drone, dacă operațiunea trebuie să se producă pe o suprafață mai mare. Operațiunea nu-i tocmai facilă, deoarece la aceste înălțimi se află și culuarele de zbor ale aeronavelor comerciale, care pot fi astfel afectate.</p>
<p><strong><em>Rămâne de văzut dacă nu cumva acest lucru produs pe scară mare va provoca sau nu schimbări climatice importante și ireversibile la nivel planetar.</em></strong></p>
<p><strong><em>Au mâncat împreună mărul discordiei și de atunci nu mai au nimic de  împărțit.                </em></strong><em>Ion VELICAN</em></p>
<p><strong>Semne de menținere și/sau înrăutățire a vremii nefavorabile.</strong><br />
<strong> </strong><br />
<strong>1 – Dacă cerul a fost senin </strong>și la orizont apar nori albi, subțiri, în formă de fibre sau cu ramificați ca niște gheare la capete <strong>– <em>în cel mult trei zile va ploua.</em></strong><br />
<strong>2 – Dacă soarele și luna se văd prin mori cu un cerc în jurul lor, halo, – <em>vremea se schimbă în cel mult 2 zile.</em></strong><br />
<strong>3 – Când cerul este acoperit </strong>și sub pătura de nori cenușii apar nori mici și negricioși care se deplasează în direcție contrară vântului – <strong><em>ploaia va începe în câteva ore sau minute.</em></strong><br />
<strong>4 – Dacă în diminețile de vară </strong>observăm pe cerul albastru nori alungiți și cu benzi de ridicături pe ei <em>– <strong>în după-amiaza acelei zile vor apărea furtuni.</strong></em><br />
<strong>5 –Norii rotunjiți și grupați </strong>văzuți după-amiaza – <strong><em>anunță furtună și vijelie.</em></strong><br />
<strong>6 – Dacă spre seară apar nori mici, cu reflexe roz sau verzi – <em>urmează mai multe zile cu ploi mari.</em></strong><br />
<strong>7 – Când seara pe cer sunt tot felul de nori la diferite înălțimi</strong> &#8211; putem fi siguri<strong> <em>că ploaia se va menține.</em></strong><br />
<strong>8 &#8211;  Când cerul se înseninează seara, </strong>exceptând N–E orizontului care rămâne întunecat – <strong><em>e semn că timpul nu va fi frumos nici în ziua următoare.</em></strong><br />
<strong>9 – Dacă seara bancurile de nori sau ceața </strong>rămân pe vârfurile munților în loc să coboare <strong>– <em>e semn că în ziua următoare va ploua.</em></strong><br />
<strong>10 – Dacă dimineața cerul este alburiu, </strong>aerul puțin încețoșat, vântul slab, soarele arzător – <strong><em>în după-amiaza acelei zile va fi furtună.</em></strong><br />
<strong>11 – Dacă plouă mărunt </strong>și cerul se înseninează dimineața – <strong><em>după-amiaza vom avea furtuni cu ploi repezi, însoțite de descărcări electrice.</em></strong><br />
<strong>12 – Dacă dimineața vântul bate tare, </strong>pe coasta muntelui într-o direcție iar pe vârf în cea opusă <strong><em>– vremea se va strica în scurt timp.</em></strong><br />
<strong>13 – Dacă vremea este rea </strong>iar vântul bate dinspre sud – <strong><em>această vreme rea va mai dura câteva zile. </em></strong><br />
<strong>14 – Dacă timpul este frumos </strong>iar vântul bate din direcția N-V – <strong><em>vremea se va strica în următoarele zile.</em></strong><br />
<strong>15 – Pe versanții sudici ai Carpaților Meridionali norii care vin din direcția E și S-E &#8211; <em>aduc ploi abundente și lungi, mai ales toamna și primăvara.</em></strong><br />
<strong>16 – Vremea rea </strong>este prevestită de <strong><em>unele plante, turme și animale sălbatice, care se adăpostesc, se adună în cârduri, iar iarba se umple de rouă.</em></strong><br />
<strong>17 &#8211; Să nu ignorăm însă, </strong><strong><em>nici porcul cu paiul în gură sau zborul foarte jos al rândunelelor, retragerea spre sud a cocorilor, gâștelor sălbatice și a altor păsări migratoare!</em></strong></p>
<p><strong>Protecția culturilor contra brumelor</strong><br />
<strong>Bruma &#8211; </strong>cade atunci când zilele au fost înnorate, nopțile senine iar la miezul nopților  temperatura aerului scade <strong>sub 2<sup>0 </sup>C</strong> și nu adie nici vântul. <strong><em>În nopțile înnorate și cu vânt nu cade brumă. </em></strong>Ea apare ca urmare a invaziei de aer polar, subpolar sau arctic, rece și temperatura aerului ambiental scade <strong>sub 0<sup>0</sup> C</strong>, mai frecvent la <strong>-2 sau -3<sup>0</sup> C </strong>la înălțimea de 2 m deasupra solului, iar umiditatea relativă a aerului depășește 80%. Dacă umiditatea aerului scade, scade și temperatura de producere a brumei, astfel că la o umiditate de 50% a aerului temperatura de producere a brumei trebuie să fie de -10<sup>0</sup> C.  Bruma se produce mai frecvent în depresiuni, culuare, văi și cele mai afectate culturi de brumă sunt viile, arbuștii și pomii fructiferi.</p>
<p><strong><em>Iată cele mai periculoase temperaturi pentru pomii fructiferi:</em></strong><br />
<em><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415604" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet.jpg" alt="" width="800" height="826" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet-232x240.jpg 232w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet-775x800.jpg 775w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet-768x793.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet-407x420.jpg 407w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Tabet-696x719.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>(va urma)</strong></em><br />
<em><strong>Ing. Ion VELICI</strong></em><br />
<strong><em> </em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-26/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Puțină agrometeorologie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-26/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tur ghidat oferit vizitatorilor de către Doina LEMNY la expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/tur-ghidat-oferit-vizitatorilor-de-catre-doina-lemny-la-expozitia-brancusi-si-muzele-sale/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/tur-ghidat-oferit-vizitatorilor-de-catre-doina-lemny-la-expozitia-brancusi-si-muzele-sale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 21:09:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[ART SAFARI New Museum]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[Doina Lemny]]></category>
		<category><![CDATA[Piața Amzei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415652</guid>

					<description><![CDATA[<p>La sediul ART SAFARI New Museum din Piața Amzei, București, a fost inaugurată recent expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”, un evemiment cultural care oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi poveștile femeilor care i-au fost prietene, iubite și muze lui Constantin Brâncuși, precum și modul în care acestea au influențat viața și opera unuia dintre cei [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/tur-ghidat-oferit-vizitatorilor-de-catre-doina-lemny-la-expozitia-brancusi-si-muzele-sale/">Tur ghidat oferit vizitatorilor de către Doina LEMNY la expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La sediul ART SAFARI New Museum din Piața Amzei, București, a fost inaugurată recent expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”, un evemiment cultural care oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi poveștile femeilor care i-au fost prietene, iubite și muze lui Constantin Brâncuși, precum și modul în care acestea au influențat viața și opera unuia dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX.<br />
Doina LEMNY, curatoarea expoziției amintite, va oferi astăzi, joi, 24 septembrie, un nou tur ghidat în expoziție, de la ora 19.00 la ora 20.00; expoziția reunește, în premieră mondială, 40 de fotografii originale realizate de Constantin Brâncuși, fotografii recent descoperite în colecția Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Parcursul expozițional este întregit de documente și obiecte persoanele care au aparținut muzelor artistului, oferind o perspectiva inedită asupra lui Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415654" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1.jpg" alt="" width="2019" height="2560" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1.jpg 2019w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-189x240.jpg 189w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-631x800.jpg 631w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-768x974.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-1211x1536.jpg 1211w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-1615x2048.jpg 1615w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-331x420.jpg 331w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-696x882.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/brancusi-1-1068x1354.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 2019px) 100vw, 2019px" />Doina LEMNY este născută la 8 februarie 1953, la Salcia Tudor, județul Brăila, și este istoric de artă, muzeograf și cercetătoare specializată în opera sculptorului Constantin Brâncusi. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar începând cu anul 1979 a lucrat la Complexul Muzeal din cadrul Palatului Culturii din Iași, după care, în anul 1990, s-a stabilit în Franța. Aici a lucrat la Musee national d’Art Moderne, Departamentul de Creații Moderne din cadrul Centrului POMPIDOU. A participat la reinsatalarea Atelierului Brâncuși unde a realizat mai multe expoziți cu operele părintelui sculpturii moderne. De asemenea, Doina LEMNY este autoarea mai multor studii de artă.<br />
Expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”, expoziție care este deschisă în prezent la ART SAFARI New Museum din București, explorează relațiile care i-au inspirat creația lui Constantin Brâncuși, precum și modul în care chipurile și personalitățile femeilor au fost transpuse în sculpturi, filme și fotografi.<br />
<em><strong>Marius Stochițoiu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/tur-ghidat-oferit-vizitatorilor-de-catre-doina-lemny-la-expozitia-brancusi-si-muzele-sale/">Tur ghidat oferit vizitatorilor de către Doina LEMNY la expoziția ,,Brâncuși și muzele sale”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/tur-ghidat-oferit-vizitatorilor-de-catre-doina-lemny-la-expozitia-brancusi-si-muzele-sale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Arc peste timp. Liceeni de la Poiana</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/arc-peste-timp-liceeni-de-la-poiana/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/arc-peste-timp-liceeni-de-la-poiana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 21:08:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Cornelia Gheorghe]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul Gheorghe Tatarescu]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul Teoretic Poiana]]></category>
		<category><![CDATA[Natalia Prejbeanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415649</guid>

					<description><![CDATA[<p>I. În 26 septembrie curent ne întâlnim, pentru a zecea oară, absolvenții Liceului Teoretic din Poiana, mai cunoscut de lume cu numele de Poiana-Rovinari. Concret, este vorba de absolvenții celor cinci promoții care au urmat cursurile în perioada în care liceul a avut profil de cultură generală (teoretic). Șirul acestor întâlniri anuale a început în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/arc-peste-timp-liceeni-de-la-poiana/">Arc peste timp. Liceeni de la Poiana</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>I. În 26 septembrie curent ne întâlnim, pentru a zecea oară, absolvenții Liceului Teoretic din Poiana, mai cunoscut de lume cu numele de Poiana-Rovinari. Concret, este vorba de absolvenții celor cinci promoții care au urmat cursurile în perioada în care liceul a avut profil de cultură generală (teoretic). Șirul acestor întâlniri anuale a început în anul 2016, la 49 de ani după ce noi, absolvenții seriei socotită a fi prima promoție (1963-1967), am părăsit băncile școlii. Revederea din 2016 a fost inițiată de doamna Cornelia Gheorghe, profesoară de limba și literatura română la Liceul „Gheorghe Tătărescu” din Rovinari, absolventă a acestui liceu (succesor al Liceului Teoretic Poiana), în anul 1988, autoare a primei monografii a liceului ale cărui începuturi au fost la Poiana și care, în prezent, funcționează în orașul Rovinari, întemeiat în extravilanul fostei comune Roșia-Jiu. Un rol foarte important în organizarea și reușita acelei întâlniri l-a avut inginerul Ion Ivancu (plecat la Domnul în august 2025), absolvent în promoția 1965-1969.<br />
Afirmam mai sus că promoția din care am făcut parte este considerată, informal, a fi fost prima promoție a liceului. Formal, înaintea noastră a mai absolvit cursurile liceale o serie (promoție), în anul 1966. Elevii din acea promoție au învățat la Poiana doar în clasele a X-a și a XI-a, fiind aduși, prin transfer, de la alte școli medii. În 1964 nu s-a organizat examen de admitere la liceu, întrucât durata învățământului obligatoriu s-a prelungit cu un an și, în consecință, nu au fost absolvenți ai acestui tip de învățământ și candidați pentru liceu. Liceul era în pericol să se desființeze. Memoria colegei mele Natalia Prejbeanu (Gogoloșu, prin căsătorie) mi-a dezlegat misterul înființării acelei clase în toamna anului 1964. Natalia era elevă de serviciu la cantina școlară și a aflat de la bunul și omenosul nostru bucătar că pregătește un meniu special pentru un inspector important care urma să propună menținerea sau desființarea liceului pe motiv că efectivul de elevi era foarte redus (80 de liceeni). Noi urma să fim transferați la Liceul din Novaci. Inspectorul – al cărui nume nu îl pot menționa – a fost atât de impresionat de meniu, încât nu s-a înduplecat să propună desființarea claselor de liceu teoretic, cursuri de zi. Atunci – presupun – inspectorul i-a sugerat directorului, profesor Constantin Țârcă, să mai înființeze („din pământ, din iarbă verde”) o clasă de liceu la cursuri de zi. A înființat-o și liceul a fost salvat. Din păcate, nu am cunoscut situația înainte ca bătătarnicul nostru director să plece (în decembrie 2025) în Împărăția Cerurilor.<br />
Au venit până în toamna anului 1964 (pentru a urma clasele a X-a și a XI-a) 31 de adolescenți care învățaseră în anii anteriori la alte licee din regiunea Oltenia, între care și Elvira N. Jula, posibil fiica directorului Întreprinderii Miniere, Nicolae Jula, omul căruia i se datorează înființarea liceului Poiana. Peste mai bine de jumătate dintre ei mi-i amintesc foarte bine. Cu mulți am avut frumoase relații de amiciție.<br />
Așadar, veneticii au avut, fără să știe, un rol foarte important în asigurarea continuității învățământului liceal la Poiana. De aceea socotim fericită întâmplarea din septembrie 2016 și o considerăm atât moment de celebrare a ieșirii în lume a primilor absolvenți de la Poiana, cât și preambul pentru șirul de întâlniri anuale următoare. Precizăm că revederea din 2016 a fost organizată în clădirea liceului din orașul Rovinari, unde am fost primiți cu bucurie de directorul școlii, domnul inginer Dumitru Fârță, și domnia sa absolvent al Liceului Industrial Rovinari în anul 1978.<br />
Promoția 1963-1967 (din care fac parte) poate fi considerată promoția fondatoare a învățământului liceal din Poiana, dar statutul acesta nu ar fi existat fără veniții din 1964 și fără următoarele promoții (patru sau cinci) ale Liceului Teoretic. De altfel, în afară de noi, cei care am învățat acolo, și de puțini oameni din generația noastră (trecută de 70 de ani), nimeni nu-și amintește că în Poiana a existat un liceu teoretic. În orașul Rovinari nu există niciun simbol (stradă, instituție, altceva) care să amintească de localitățile Poiana sau Rovinari [A se vedea Gheorghe Gorun, Despre întemeierea orașului Rovinari, în Litua XXIV, Tg Jiu, 2022, pp. 261-291].<br />
II. Până la amintita reîntâlnire din 2016, noi, absolvenții din 1967, ne întâlniserăm în două rânduri: la 10 ani (1977) și la 20 de ani (în 1987). M-am ocupat împreună cu Viorel Diaconescu, el fiind vioara întâi, de organizarea acestor întâlniri. Am trimis cărți poștale, la adresele din cataloagele școlare, tuturor absolvenților. În 1977 au participat aproape toți profesorii și peste jumătate din foștii elevi. Ne-am întâlnit la Școala noastră, în sălile noastre de clasă. Liceul fusese deja transformat în liceu minier (mecanic). Parcul pe care îl amenajaserăm, sub supravegherea permanentă a directorului Constantin Țârcă, începuse să se părăginească, iar localul să se ponosească.<br />
La final, profesorul respectat de toți cei prezenți, domnul Ion Manolescu, ne-a propus să ne revedem mai des, din cinci în cinci ani, „căci – spunea domnia-sa – nu se știe câți vom mai fi”. Ar fi trebuit să ne reîntâlnim în 1982. Eu chiar am trăit cu impresia că ne-am reîntâlnit atunci. Amintirile celorlalți colegi nu mi-au confirmat această ipoteză. În 1982 s-au petrecut câteva evenimente dureroase pentru noi, cei legați afectiv de Poiana și de liceul de acolo. Liceul a fost strămutat în dreapta Jiului, iar clădirea a continuat să se degradeze, așteptându-și sfârșitul, împreună cu întreaga așezare, care a venit în anul 2000. În decembrie 1982 s-a stins din viață profesorul Ion Manolescu, după ce în anul anterior fusese anchetat (iarăși!) de Securitate fiindcă oferise adăpost și hrană, pentru câteva zile, și bani pentru un bilet de tren către altă destinație unui fost coleg de facultate eliberat din detenția politică la bătrânețe. Despre revederea din 1988 nu-mi mai amintesc mare lucru, afară de faptul că am fost foarte puțini. Nu-mi amintesc nici dacă atunci – sau în 1977, sau în 1982 (dacă a existat întâlnirea) – am preluat, într-un caiet studențesc, datele fiecărui elev, inclusiv situația școlară de la sfârșitul clasei a XI-a. Din păcate, am pus atât de bine acel caiet, încât nu mai reușesc să dau de el&#8230;<br />
În cei 29 de ani următori niciunul dintre noi (cei din promoția 1963-1967) nu și-a găsit timp pentru o altă revedere. Poate colegii mai tineri au făcut-o și merită felicitări pentru asta. Nu am știut unii de alții. Mulți s-au mutat în Împărăția Cerurilor. Șirul plecărilor în altă lume a continuat și după regăsirea din 2016. Ultimii plecați despre care eu am cunoștință sunt foștii mei prieteni Ion Ivancu (sufletul întâlnirilor până în 2024) și Eugen Vâlceanu. Dumnezeu să-i odihnească pe ei și pe congenerii lor aflați în aceeași lume a veșniciei.<br />
Cu foarte puține excepții, ne-au părăsit și profesorii. În semn de prețuire pentru ce și cum ne-au învățat, transcriu aici numele celor care au predat la clasa din care am făcut parte, clasă menționată în statistici cu indicativele a VIII-a B, a IX-a B și a X-a, a XI-a B – uman. Îi amintesc în ordinea disciplinelor înscrise în catalog și fac precizările că la fiecare disciplină am avut cel puțin doi profesori și că un profesor ne-a predat și la mai multe discipline, excepțiile existând doar în cazul disciplinelor prezente în planurile de învățământ într-un singur an. Iată numele profesorilor mei din liceu: la literatura română – doamna Maria Pupăzan, clasele a VIII-a – a XI-a, cu excepția ultimului trimestru din ultima clasă când a fost înlocuită de dl Rădoescu; la limba latină – doamnele Maria Pupăzan (clasa a IX-a), Marcela Popa (Beșteliu) (clasa a X-a) și domnul Ion Manolescu (clasa a XI-a); la limba rusă – domnul Ion Racoceanu (clasa a VIII-a), doamna Maria Popescu (clasa a IX-a) și doamna Ana Mălăescu (clasele a X-a și a XI-a), pe care o numesc și minunata noastră dirigintă în ultimii doi ani de liceu; la limba franceză – Maria Popescu (clasele a VIII-a și a IX-a), Marcela Popa (clasa a X-a) și domnul Ion Manolescu (clasa a XI-a); la istorie, domnii Nicolae Dragotă (clasele a VIII-a și a IX-a) și Ion Manolescu (clasele a X-a și a XI-a); la economie politică, domnul Stăiculescu (clasa a X-a); la filosofie și socialism științific, domnul Ion Moșoi (clasa a XI-a); la psihologie și logică, doamna Maria Pupăzan (clasa a XI-a); la matematică, domnii Cornel Dobrescu (clasele a VIII-a și a IX-a), Ion Lăpăduș (clasa a X-a) și doamna Valeria Teoteoi (clasa a XI-a); la fizică, domnii C. Dobrescu (clasa a VIII-a), inginer Stoicuși (clasa a IX-a), Ion Lăpăduș (clasa a X-a), Ion Morie (clasa a XI-a), suplinit de doamna Sadoveanu în trimestrul al III-lea (în acea perioadă domnul Morie și-a satisfăcut stagiul militar); la chimie – doamna Amzulescu (clasele a VIII-a și a IX-a) și domnul Ion Teoteoi (clasele a X-a și a XI-a); la biologie, domnii: Constantin Țârcă (clasele a VIII-a și a IX-a), Ion Teoteoi (clasa a X-a), Iustin Crețoiu (clasa a XI-a); la geografie, domnii: Ion Dănilă (clasa a VIII-a) și Ion Duncea (clasele a IX-a și a XI-a – în clasa a X-a nu am studiat geografia); la agricultură, studiul mașinilor și aplicări practice, domnii: Ion Adam (clasa a VIII-a) și Tudor Rovența (clasele a IX-a și a X-a); la desen, domnul Marcel Guță (clasele a IX-a și a X-a); la muzică, domnii: Marcel Guță (clasele a VIII-a și a IX-a) și Ion Găvănescu (clasa a X-a); la educație fizică, domnul Ion Dănilă (în toate clasele). Incidental a mai predat literatura română și domnul Marin Beșteliu.<br />
Constat cu mare tristețe că aproape toți s-au mutat în Împărăția cerurilor. Ne-a părăsit și doamna profesoară Anca Manolescu, fiica profesorului Ion Manolescu, cea care l-a reprezentat pe părintele său la reuniunile noastre din 2016, 2017 și 2018. Ultimul plecat este domnul Constantin Țârcă, directorul promoției noastre în toți anii de liceu. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i odihnească în liniște, pace și lumină! Se vor reuni pentru a organiza o Școală acolo, printre îngeri, așa cum a fost Liceul nostru. Suntem și fericiți fiindcă îi mai avem cu noi pe domnii profesori Ion Duncea, Iustin Crețoiu și Ion Lăpăduș. Domniilor-lor le dorim sănătate și le reconfirmăm recunoștința noastră totală.<br />
III. Am consultat statisticile incluse în lucrarea Liceul Rovinari: 1963-2017 &#8211; schiță monografică de autorii Cornelia Gheorghe și Gheorghe Popescu. Conform acestor statistici au absolvit liceul teoretic (în perioada 1963-1974) 267 de elevi, cei mai mulți (77) în promoția 1963-1967. În secțiunea Elevi de ieri, oameni de azi – (Anul absolvirii) se prezintă profesia (autorii menționează „poziția socială”) a 49 de persoane, din care 16 profesori, opt ingineri și 26 alte profesii: asistenți medicali, funcționari, ofițeri, tehnicieni, subingineri, un pilot, un medic veterinar, un preot, un poet. Specializările celor 16 profesori sunt următoarele: matematică (7), biologie (3), fizică (2), economie (1), limba și literatura română (1), istorie (2). Mi se pare interesant că profesorul de limba română (absolvent în 1966) și unul dintre profesorii de istorie au absolvit profilul real, iar un absolvent de uman s-a specializat în biologie.<br />
Dedic rândurile următoare colegului meu cu care mă regăsesc pe tărâmul muzei Clio, profesorului de istorie Dumitru Rătezanu. Nu doar pentru că am îndrăgit amândoi fabuloasa știință despre fericirile și despre suferințele omenirii, ci și pentru că Mitică mi s-a dezvăluit în ultimii trei ani și ca un veritabil poet. Dacă Adrian Frățilă, colegul nostru de liceu (promoția 1969-1972), este un poet consacrat, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Rătezanu este cunoscut doar de un cerc restrâns de apropiați. Nici eu nu aveam cunoștință, până în urmă cu doi ani, de acest talant pe care i l-a dăruit Dumnezeu. Am descoperit talentul lui Mitică atunci când Viorel Diaconescu mi-a încredințat două volume de poezie ale colegului nostru. Apoi, la întâlnirea noastră de anul trecut Mitică mi-a dăruit, cu autograf, al treilea volum cu poeziile sale&#8230;<br />
Ne-am cunoscut în 1963. La Poiana, la liceul de pe colină. Fiecare venea din câte un sat. El &#8211; de la Găleșoaia, eu &#8211; de la Roșia Jiu. Ne-am scăldat amândoi, fără să știm unul de altul, în apele limpezi și cristaline ale Tismanei. Am învățat amândoi limba română de la valorosul profesor Nicolae (Nicu) Popescu. El &#8211; la Școala din Ștejerei, în clasele a VI-a și a VII-a, eu – în clasa a V-a, la Școala din satul natal. În primii doi ani de liceu am fost colegi de clasă. În clasa a IX-a am fost (împreună cu Gică Stoenoiu) protagoniștii unei întâmplări interzise școlarilor – o vizită de seară la restaurantul din localitate, vizită care îmi putea aduce retragerea din școală. Escapada noastră a ajuns la urechile dirigintei (Popescu Maria), care la ședința cu părinții i-a spus tatălui meu să mă ia acasă, iar el a hotărât să-i urmeze îndemnul. M-au salvat mama și directorul. Nu-mi amintesc dacă Mitică a pățit ceva&#8230;<br />
În anii următori, el a frecventat cursurile secției reale, iar eu pe cele ale secției umane. După liceu nu-mi amintesc când și cum ne-am revăzut.<br />
Ulterior, am aflat că este profesor de istorie-geografie la Școala Lihulești din comuna Berlești. Ne-am revăzut rar, în special cu prilejul conferințelor lunare ale profesorilor de istorie din județ. Apoi&#8230;, ne-am întâlnit în septembrie trecut, când mi-a dăruit volumul Dimineți înrourate, cu următoarea dedicație: „Cu stimă și respect, d-lui profesor Gheorghe Gorun”.<br />
Încercând să-mi folosesc cunoștințele de teorie și de istorie literară pe care le-am căpătat, mai ales, în liceu, voi face câteva comentarii (de cititor) cu privire la lirica fostului meu coleg și camarad de branșă profesională.<br />
Poezia lui Dumitru Rătezeanu amintește – volens nolens – de poezia romantică a secolului al XIX-lea, abordând aproape toate speciile genului liric: pastel, elegie, doină, meditație, idilă. Temele predilecte precum iubirea, timpul, natura, viața se devoalează în versuri pline de sensibilitate, care impresionează cititori de toate vârstele. El cântă tot ce are în suflet și în minte, în priviri și în simțiri.<br />
Poezii precum Pastel de iarnă, Bate azi la poarta zării, Dimineți înrourate, Liniștea amiezii, Noapte de mai, Pastel de primăvară, Mesteacănul, Ploaia de toamnă, E primăvară, Soarele și Luna, Pastel de toamnă, Pastel de iarnă ne plasează într-un univers liric apropiat de acela al lui Vasile Alecsandri. Pastelurile creionate de poet nu sunt nici mai puțin sensibile decât cele ale marelui nostru pastelist, nici mai puțin valoroase estetic, deci literar. Versuri precum „Curg izvoare cristaline unduindu-se în valuri,/ Plânge-o salcie pletoasă, adormită lângă maluri,/ Pe oglinda apei limpezi, raza soarelui se frânge/ Și-n a zorilor răcoare lacrima de rouă plânge” (Dimineți înrourate, poezia care deschide volumul omonim) sau „&#8230; Lasă să se coacă struguri dulci în vie,/ Să curgă în butoaie vin de razachie./ &#8230; Codrul fără frunze ce doinește-a jale,/ Și un vânt zănatic fluierând pe vale &#8230;” (Toamna grăbită) ori stihuri ca „Și văd albastrul ce se-ntinde pe bolta cerului senin,/ Precum un pictor, cu penelul, l-ar pune pe-un tablou divin./ Și sub privirea mea tăcută, un nor răzleț, grăbit apare,/ Sub limpezi raze de lumină el, în neant, ușor dispare” (Tabloul unei dimineți de vară) confirmă, cu asupra de măsură, cele opinate. Aș îndrăzni să spun că dacă autorul volumelor Lumea satului (2021), Popas prin anotimpuri (2023), Dimineți înrourate (2025) ar fi fost contemporan cu Alecsandri, azi ar fi fost unul dintre cei mai cunoscuți poeți.<br />
Din păcate, ca toată lirica relevantă, și poezia colegului meu izvorăște din suferință. Volumul Dimineți înrourate – cel pe care îl am în vedere –, dar și Popas prin anotimpuri sunt dedicate bunei sale soții, Fănica Rătezeanu, plecată în octombrie 2020 în Împărăția Cerurilor.<br />
Discursurile lirice Flori de tei, Prin visele de noapte, Te rog, a mea iubită, Mă pierd, Regina nopții, din volumul Dimineți înrourate, ne învăluie și în romantismul eminescian. Iubirea este cântată în versuri care păstrează inclusiv cadențe clasice. Rima, ritmul și măsura se mențin în toate poeziile, aparent fără mari eforturi din partea autorului. Ilustrative sunt strofele: „Să-mi aduc în vis aminte cum sub teiul plin de flori,/ Luminat de-a lunii rază, mă treceau mii de fiori./ Când ținând de mână-o fată și ningea cu flori de tei,/ Eu mă oglindeam în lacul ce-l purta în ochii ei” (Flori de tei); „Când soarele apune pierzându-se-n amurg,/ Când de sub stânci bătrâne, izvoare limpezi curg,/ Când brazii de pe munte, gemând, s-apleacă-n vânt,/ Te rog, a mea iubită, mai spune-mi un cuvânt” (Te rog, a mea iubită).<br />
Foarte multe poezii sunt dovada iubirii autorului pentru ființa pe care a iubit-o cel mai mult: Prin Eden, Steaua vieții, Ți-am scris, De-atâta dor, N-am să plâng, Am să scriu, N-am să te dau uitării, Drumul fără sfârșit. Eul poetic își plânge durerea, dar își și repetă iubirea în sute de versuri: „Te privesc noapte în vise cum te plimbi prin Paradis,/ Cum străbați mergând agale, drumul ce ți-a fost deschis/ Printre florile ce-n verde au țesut un viu covor,/ Sub un cer de diamante, fără-o lacrimă de dor” (Prin Eden), „Am să-ți fac, în nopți cu lună,/ Din flori albe, o cunună./ Și pe ea să scriu aldin,/ Cu cerneală din suspin./ Să-ți scriu versuri tremurânde,/ Pe-ale lunii raze blânde./ Să-ți trimit, dacă se poate, un sărut dulce în noapte” (Am să-ți scriu).<br />
Oriunde aș deschide volumul Dimineți înrourate, simt că pășesc într-un spațiu al valorilor atemporale. Poezia Casa părăsită este edificatoare pentru a simți durerea autorului când cele de preț nu mai pot fi ținute și, mai ales, iubirea sa pentru locul natal, pentru casa copilăriei: „Aplecată într-o rână, biata casă părăsită,/ Stă să cadă în uitare singură și ne-ngrijită./ Coșcoviți îi sunt pereții, ușa este larg deschisă,/ O portiță prinsă-n cuie e pe jumătate-nchisă./ &#8230; Multe case găsim astăzi sufocate de ciulini,/ Gata fiind de prăbușire peste tufele de spini./ Astăzi, nimeni nu-i mai trece pragul ce i-a putrezit,/ Râmânând doar amintirea celor care au murit.” În același registru liric sunt scrise și multe alte poezii. De exemplu: Fântâna părăsită („Coșcovite-s astăzi ghizdele fântânii,/ C-au plecat cei tineri și-au rămas bătrânii./ Mai lucește apa jos, pe fundul ei,/ Stând ascunsă-n umbra bătrânului tei”), Via părăsită, Sărbători de altădată, La o margine de sat („La o margine de sat, o căsuță bătrânească,/ Aplecată într-o rână, gata-i să se prăbușească,/ La intrare nu e poartă, la ușă, zăvoru-i pus,/ Cei ce locuiau odată, amândoi, demult, s-au dus”), Reîntoarcere ș.a.<br />
Dumitru Rătezeanu scrie despre tot ce vede și ce simte. Despre iubire și despre durere, despre natură și despre oameni, despre frumos și despre urât. M-au emoționat elegiile Nu mai curge apă&#8230;, De-aș mai fi, Se leagă prietenii&#8230; („Ne naștem în dureri și chin/ Și suferim tăcuți pe-acest pământ./ Iar în final, noi fi-vom doar tain/ Pentru a morții poftă de ne-nfrânt”), Nu vreau nimic („Nu vreau nimic, de toate am,/ Doar viață aș mai vrea, un dram, să mai trăiesc încă o vreme/ Să-mi scriu obida în poeme”).<br />
Deși formația mea nu este cea de filolog, lecturile – chiar și acelea de pe vremea când eu și autorul eram colegi – îmi permit să spun că poezia lui Dumitru Rătezeanu este cu adevărat literatură și că merită să fie citită și promovată. Versurile pe care le-am citit mi-au produs emoție, nostalgie, bucurie, încântare. Sunt deosebit de bucuros că am citit poeziile colegului meu și că am putut să scriu despre ele, chiar dacă nu atât cât ar fi meritat.<br />
<em><strong>Gheorghe Gorun</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/arc-peste-timp-liceeni-de-la-poiana/">Arc peste timp. Liceeni de la Poiana</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/arc-peste-timp-liceeni-de-la-poiana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Premiu pentru managerul Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/premiu-pentru-managerul-teatrului-elvira-godeanu-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/premiu-pentru-managerul-teatrului-elvira-godeanu-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 08:16:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415567</guid>

					<description><![CDATA[<p>Managerul Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, Mariana Ghițulescu, a primit o distincție în cadrul evenimentului „The Icons Grand Gala – Evening of Great Personalities”, organizat, ieri, la București. Aceasta a fost distinsă cu „Premiul pentru Inițiativă Culturală Remarcabilă și Contribuția la Transformarea Teatrului într-un Reper al Municipiului Târgu Jiu”, pentru implicarea și proiectele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/premiu-pentru-managerul-teatrului-elvira-godeanu-din-targu-jiu/">Premiu pentru managerul Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Managerul Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, Mariana Ghițulescu, a primit o distincție în cadrul evenimentului „The Icons Grand Gala – Evening of Great Personalities”, organizat, ieri, la București.</p>
<p>Aceasta a fost distinsă cu „Premiul pentru Inițiativă Culturală Remarcabilă și Contribuția la Transformarea Teatrului într-un Reper al Municipiului Târgu Jiu”, pentru implicarea și proiectele dezvoltate în ultimii ani.</p>
<p>Distincția a fost acordată în contextul unei gale la care au participat personalități din teatru și din alte domenii, printre care Diana Lupescu, Florin Zamfirescu, Ozana Barabancea, Ovidiu Lipan Țăndărică, Viorica Dăncilă, Ecaterina Andronescu, profesorul doctor Ioan Lascăr și Lia Olguța Vasilescu.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-415568 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-600x800.jpg" alt="" width="600" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n-1068x1424.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/821719454_1408449318065116_6946468901635884128_n.jpg 1086w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></p>
<p>Reprezentanții teatrului spun că premiul vine după aproximativ trei ani și jumătate în care instituția a dezvoltat noi spectacole și proiecte, a participat la festivaluri naționale și internaționale și a obținut mai multe premii și recunoașteri.</p>
<p>În această perioadă au fost dezvoltate și programe educaționale pentru copii și tineri, a fost inaugurat Studio ACT „Elvira Godeanu” și au fost inițiate noi colaborări și proiecte culturale.</p>
<p>„Această distincție înseamnă și o apreciere a întregului colectiv al Teatrului Dramatic «Elvira Godeanu» – a artiștilor, a echipei și a tuturor celor care, prin munca lor de zi cu zi, contribuie la dezvoltarea unui teatru viu, deschis și apropiat de comunitate”, au transmis reprezentanții teatrului.</p>
<p><strong>„Rezultatul unei munci de echipă”</strong></p>
<p>Rezultatele sunt reflectate și în evoluția indicatorilor instituției. Veniturile proprii din activitatea de bază au crescut de la aproximativ 258.000 de lei în 2023 la 413.000 de lei în 2025, în timp ce numărul beneficiarilor a ajuns de la 35.525 în 2023 la 39.515 în 2025. În aceeași perioadă, numărul activităților educaționale a crescut de la 50 la 56, iar proiectele și acțiunile culturale de la 38 la 52.</p>
<p>„Primesc această distincție cu bucurie, dar mai ales cu recunoștință. Nu o consider premiul unui singur om, ci rezultatul unei munci de echipă. În acești ani am încercat să construim un teatru viu, deschis către comunitate, către artiști, către tineri și către idei noi. Faptul că astăzi există proiecte care au devenit realitate și că teatrul este tot mai prezent în viața orașului este, pentru mine, cea mai importantă recunoaștere”, a declarat Mariana Ghițulescu.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/premiu-pentru-managerul-teatrului-elvira-godeanu-din-targu-jiu/">Premiu pentru managerul Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/premiu-pentru-managerul-teatrului-elvira-godeanu-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vânt puternic și ceață pe Transalpina</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/vant-puternic-si-ceata-pe-transalpina/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/vant-puternic-si-ceata-pe-transalpina/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 06:30:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415545</guid>

					<description><![CDATA[<p>Un utilaj al Secţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Târgu Jiu, echipat cu lamă şi răspânditor de material antiderapant, efectuează o revizie, miercuri dimineaţă, pe DN 67C Transalpina, între Rânca şi Obârşia Lotrului, înainte de deschiderea circulaţiei rutiere. „Momentan nu sunt raportate probleme care să necesite restricții de circulație”, anunță Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/vant-puternic-si-ceata-pe-transalpina/">Vânt puternic și ceață pe Transalpina</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un utilaj al Secţiei de Drumuri Naţionale (SDN) Târgu Jiu, echipat cu lamă şi răspânditor de material antiderapant, efectuează o revizie, miercuri dimineaţă, pe DN 67C Transalpina, între Rânca şi Obârşia Lotrului, înainte de deschiderea circulaţiei rutiere.</p>
<p>„Momentan nu sunt raportate probleme care să necesite restricții de circulație”, anunță Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova.</p>
<p>În zona de creastă se înregistrează vânt puternic și temperatura de un grad Celsius, iar pe alocuri vizibilitatea scade sub 50 de metri din cauza ceții. SDN Târgu Jiu rămâne mobilizată în zonă pentru a putea interveni în cel mai scurt timp în cazul în care vor apărea probleme.</p>
<p>Cu o zi în urmă, în zonă s-a înregistrat lapoviţă şi ninsoare.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/vant-puternic-si-ceata-pe-transalpina/">Vânt puternic și ceață pe Transalpina</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/vant-puternic-si-ceata-pe-transalpina/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sibiu vs Gorj: cum diferă criteriile cumpărătorilor de locuințe</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/sibiu-vs-gorj-cum-difera-criteriile-cumparatorilor-de-locuinte/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/sibiu-vs-gorj-cum-difera-criteriile-cumparatorilor-de-locuinte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 Sep 2026 05:49:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[deciziile de cumpărare]]></category>
		<category><![CDATA[Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[locuinta]]></category>
		<category><![CDATA[piața imobiliară]]></category>
		<category><![CDATA[platforme de specialitate]]></category>
		<category><![CDATA[profilul cumpărătorului]]></category>
		<category><![CDATA[sibiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415532</guid>

					<description><![CDATA[<p>Piața imobiliară din România nu este uniformă. Fiecare oraș are propriul ritm de dezvoltare, dictat de economia locală, de infrastructură și de profilul locuitorilor săi. În astfel de comparații regionale, platforme de specialitate, precum New Concept Living, pot oferi repere utile despre modul în care evoluează piața imobiliară dintr-un oraș. Sibiu și Gorj sunt două lumi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/sibiu-vs-gorj-cum-difera-criteriile-cumparatorilor-de-locuinte/">Sibiu vs Gorj: cum diferă criteriile cumpărătorilor de locuințe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Piața imobiliară din România nu este uniformă. Fiecare oraș are propriul ritm de dezvoltare, dictat de economia locală, de infrastructură și de profilul locuitorilor săi.</em></p>
<p>În astfel de comparații regionale, <a href="https://www.newconceptliving.ro">platforme de specialitate, precum New Concept Living</a>, pot oferi repere utile despre modul în care evoluează piața imobiliară dintr-un oraș.</p>
<p>Sibiu și Gorj sunt două lumi distincte: pe de o parte, un pol economic și turistic efervescent; pe de altă parte, un oraș regional liniștit, axat pe stabilitate. Diferențele economice modelează direct așteptările și deciziile celor care caută o casă de cumpărat.</p>
<p><strong>Ce diferențiază profilul cumpărătorului de locuință din Sibiu față de cel din Gorj?</strong></p>
<p>Profilul cumpărătorului reflectă fidel economia orașului. În Sibiu, piața este dominată de tineri profesioniști, angajați în sectorul IT, ingineri din parcurile industriale și familii care se relochează din alte județe pentru oportunități de carieră. Acești cumpărători sunt dinamici, orientați spre confort modern și privesc achiziția ca pe o investiție pe termen mediu sau lung. În Gorj, publicul este format majoritar din localnici. Vorbim despre familii care doresc să își îmbunătățească standardul de locuit, trecând de la un apartament vechi la unul mai spațios. Cumpărătorul din Gorj este mai conservator, caută stabilitate și achiziționează proprietăți cu intenția clară de a locui acolo pentru tot restul vieții.</p>
<p><strong>Cum arată piața imobiliară din Sibiu și ce a determinat maturizarea ei?</strong></p>
<p>Sibiul a cunoscut o transformare urbană accelerată în ultimii zece ani, datorată investițiilor străine, dezvoltării parcurilor industriale și turismului. Această infuzie de capital a atras forță de muncă, generând o cerere uriașă pentru locuințe noi. Practic, piața s-a extins masiv către zonele limitrofe. Cartierul Arhitecților, Șelimbăr sau Cisnădie au devenit adevărate hub-uri rezidențiale. Dezvoltatorii au fost nevoiți să construiască la scară largă pentru a absorbi cererea, iar piața a devenit extrem de competitivă, cu oferte de la garsoniere compacte, până la case individuale spațioase.</p>
<p><strong>Cum funcționează piața imobiliară din Gorj și ce o face diferită?</strong></p>
<p>Spre deosebire de expansiunea rapidă a Sibiului, piața din Gorj se bazează pe consolidare. Orașul nu experimentează un aflux masiv de noi rezidenți, motiv pentru care cererea este constantă. Aici, tranzacțiile se concentrează adesea pe fondul locativ existent. Proiectele rezidențiale noi apar într-un ritm mai lent și sunt dimensionate strict pentru a acoperi nevoile comunității locale. Această dinamică face ca piața să fie mult mai ferită de fluctuații bruște de preț, oferind un mediu sigur pentru cumpărătorii care preferă tranzacțiile fără presiunea concurenței acerbe.</p>
<p><strong>Care sunt criteriile principale după care aleg cumpărătorii în fiecare oraș?</strong></p>
<p><strong>Așteptările cumpărătorilor din Sibiu</strong></p>
<p>În Sibiu, decizia de cumpărare este puternic influențată de randamentul investiției și de facilitățile moderne. Cumpărătorii sunt dispuși să renunțe la o locație centrală în favoarea unui apartament nou, cu finisaje premium, loc de parcare asigurat și spații verzi. Proximitatea față de autostradă, centre comerciale și zonele industriale cântărește greu în luarea deciziei.</p>
<p><strong>Prioritățile cumpărătorilor din Gorj</strong></p>
<p>În Gorj, criteriile sunt mult mai pragmatice și orientate spre viața de familie. Cumpărătorii pun pe primul loc proximitatea față de școli, grădinițe, parcuri și locul de muncă. Liniștea cartierului și calitatea comunității sunt adesea mai importante decât anul construcției clădirii.</p>
<p><strong>Cum influențează prețurile și veniturile locale deciziile de cumpărare?</strong></p>
<p>Bugetul disponibil dictează compromisurile pe care clienții sunt dispuși să le facă. În Sibiu, salariile sunt peste media națională, dar și prețul pe metru pătrat este ridicat. Acest dezechilibru îi determină pe mulți tineri să se îndrepte spre suburbii, unde prețurile sunt mai accesibile, chiar dacă acest lucru presupune un timp mai lung petrecut în trafic. În Gorj, prețurile locuințelor sunt mai bine aliniate cu veniturile locale. Această proporționalitate permite cumpărătorilor să negocieze mai relaxat și să acceseze credite ipotecare fără a simți o presiune financiară extremă. Aici, decizia se ia mai rar sub presiunea prețului și mai des pe baza potrivirii locuinței cu nevoile familiei.</p>
<p><strong>Ce rol joacă locația, infrastructura și accesul la servicii în alegerea locuinței?</strong></p>
<p>Locația are semnificații diferite în cele două orașe. Pentru un locuitor din Sibiu, o locație bună înseamnă conectivitate. Capacitatea de a evita blocajele rutiere la orele de vârf și accesul rapid la centura orașului sunt argumente de vânzare majore. În Gorj, un oraș mult mai compact, infrastructura rutieră nu reprezintă o problemă majoră. Aici, o locație excelentă înseamnă posibilitatea de a rezolva treburile zilnice mergând pe jos. Accesul pietonal la servicii, piețe și instituții publice definește valoarea unei proprietăți.</p>
<p><strong>De ce analiza locală contează când cumperi o locuință într-un oraș regional?</strong></p>
<p>Aplicarea unei strategii generale de achiziție nu funcționează la nivel regional. Un investitor care cumpără în Sibiu mizând pe închirierea în regim hotelier va avea succes datorită turismului intens. Aceeași strategie aplicată în Gorj ar putea eșua, deoarece piața de acolo cere contracte de închiriere pe termen lung, pentru familii. Înțelegerea specificului local te ajută să eviți blocarea banilor într-o proprietate nepotrivită pentru cererea reală din zonă.</p>
<p><strong>Ce pot învăța orașele mai mici din evoluția pieței imobiliare din Sibiu?</strong></p>
<p>Orașele regionale pot prelua lecții importante din modul în care Sibiul a gestionat creșterea cererii de locuințe. Cea mai importantă lecție este necesitatea planificării urbane pe termen lung. Crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori trebuie să fie urmată imediat de dezvoltarea infrastructurii rezidențiale în zonele limitrofe. De asemenea, dezvoltatorii din orașele mai mici pot învăța că preferințele se schimbă; chiar și în zonele cu populație stabilă, publicul tânăr începe să ceară concepte de locuire moderne, cu spații comune bine gândite și eficiență energetică ridicată.</p>
<p><strong>Cum îți adaptezi strategia de cumpărare în funcție de orașul ales?</strong></p>
<p>Achiziția unei locuințe trebuie să răspundă realității din teren. Dacă alegi un oraș cu creștere rapidă, fii pregătit să iei decizii mai rapide și să analizezi potențialul de revânzare al proprietății. Evaluează cu atenție planurile de dezvoltare a infrastructurii din zonă și oportunitățile de carieră.</p>
<p>Dacă te orientezi către un oraș stabil, ia-ți timp să cunoști cartierele. Discută cu vecinii, verifică soliditatea clădirilor mai vechi și concentrează-te pe confortul pe termen lung. Indiferent de orașul ales, colaborarea cu specialiști care cunosc intim piața locală rămâne cel mai sigur pas pentru o tranzacție reușită.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/sibiu-vs-gorj-cum-difera-criteriile-cumparatorilor-de-locuinte/">Sibiu vs Gorj: cum diferă criteriile cumpărătorilor de locuințe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/sibiu-vs-gorj-cum-difera-criteriile-cumparatorilor-de-locuinte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Eveniment &#8211; Serile la Brădiceni/ XXX / 2026 &#8211; II. Energia impresionantă a poeziei. Momente cultural literare re-înnoite, re-imaginate</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-ii-energia-impresionanta-a-poeziei-momente-cultural-literare-re-innoite-re-imaginate/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-ii-energia-impresionanta-a-poeziei-momente-cultural-literare-re-innoite-re-imaginate/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 21:14:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Atelierului Național de Poezie]]></category>
		<category><![CDATA[Critica Poeziei]]></category>
		<category><![CDATA[discurs]]></category>
		<category><![CDATA[miracol de bradiceni]]></category>
		<category><![CDATA[serile la bradiceni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415436</guid>

					<description><![CDATA[<p>4.Îndrăgostitul discurs În prezidiul celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei Serile la Brădiceni au luat loc scriitorii Marius Ghica, Gheorghe Grigurcu, Ion Popescu Brădiceni, Daniela Brâncuși, Nicolae Dragoș. Fiecare și-a asumat propria misiune și contribuție în derularea manifestării. Pe marea laureată a „Serilor la Brădiceni” a prezentat-o Marius Ghica, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-ii-energia-impresionanta-a-poeziei-momente-cultural-literare-re-innoite-re-imaginate/">Eveniment &#8211; Serile la Brădiceni/ XXX / 2026 &#8211; II. Energia impresionantă a poeziei. Momente cultural literare re-înnoite, re-imaginate</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>4.Îndrăgostitul discurs</strong><br />
În prezidiul celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei Serile la Brădiceni au luat loc scriitorii Marius Ghica, Gheorghe Grigurcu, Ion Popescu Brădiceni, Daniela Brâncuși, Nicolae Dragoș.<br />
Fiecare și-a asumat propria misiune și contribuție în derularea manifestării. Pe marea laureată a „Serilor la Brădiceni” a prezentat-o Marius Ghica, mie revenindu-mi onoarea de a-i rosti laudațio-ul cuvenit. Moderatorul evenimentului am fost eu, secondat de președintele Festivalului, Gheorghe Grigurcu și de președintele celei de-a XXX-a ediții, laureata din 2025 a Atelierului, Daniela Brâncuși.<br />
Fiecărui laureat i-am înmânat câte o mapă cu publicațiile prilejuite de această întâmplare literară, deja de rang european: Gorjeanul, unde eu ținusem, din iulie încoace, serialul «exegezelor frontale/ Serile la Brădiceni/ XXX/ 2026», săptămână de săptămână, și propria-mi revistă „Miracol de Brădiceni” (nr. 43/2026), proaspăt apărută și difuzată.<br />
Doamna poetă Ioana Crăciunescu a recitat în fața auditoriului un ciclu de poeme cu o voce teatrală, patetică, sugrumându-și emoția lăuntrică cu o energie impresionantă.<br />
În laudațio-ul meu, am scos în evidență elementele stilistice care-i evidențiază vocea lirică, forța vizionară, temperamentul vulcanic: autenticitatea stranie, transaparența tragică, psihanalizarea personajelor intratextual cu o minuțiozitate existențialistă, dezinvoltura meșteșugului limbajului conversațional, miza pe comunicarea cu vibrație emotivă de conținuturi sufletești irevocabile – irepetabile, poeticitatea clar neo-(post)trans-modernistă (întrucât – subliniez – personajul ei – alteregoul ei, Maria Magdalena, e figura transreligioasă care transmută alchimic lirosofia poetei în regim eminamente transmodernist).<br />
Am reliefat în continuarea îndrăgostitului meu discurs, transvaluând „Iarna clinică” (Editura Cartea Românească, București, 1983, 111 p.): finețea receptivității senzoriale, franchețea oralității, fervoarea unei psihanalize suprarealiste, inițiatice în secretele inconștientului, reducția stării de criză a limbajului, unicitatea anatomiei poetice, cu acel sentiment al dobândirii determinațiilor potrivite ca la Nichita Stănescu și George Bacovia; cruzimea imaginației, hrănită cu ironii tăioase și viziuni încrâncenate.<br />
Premiul Opera Omnia pentru critică literară s-a decernat domnului Mircea Tutunaru, ziarist profesionist, profesor universitar, scriitor consacrat și hermeneut literar. El a lansat în contextul acestei a XXX-a ediții a ANPCP „Serile la Brădiceni” /12 septembrie 2026, la Căminul Cultural Brădiceni, o carte de senzație: o reușită monografie dedicată transmodernismului românesc, punând accentul axiologic pe contribuția substanțială a unor Lucian Blaga, Theodor Codreanu și a mea personală în cele din urmă, volumul vrându-se o incursiune literară în propria-mi operă ca scriitor: poet, prozator, critic literar, hermeneut ș.c.l. Domnul Mircea Tutunaru a cuvântat convingător, imperturbabil, ca de la un pupitru academic, fixându-și cu o precizie chirurgicală coordonatele lucrării, problematica eludată cu argumente irefutabile.</p>
<p><strong>5.Premiile speciale</strong><br />
Premiul Special „Ion Cepoi” i s-a acordat scriitorului craiovean Mircea Pospai pentru volumul „Momente astrale din istoria Craiovei” (apărută la editura Pim, Iași, 2026; cu o copertă de Mircea Liviu Goga și în tehnoredactarea lui Gabriel Dorian Pauliș), în 2025 împlinindu-se 550 de ani de la prima atestare documentară a Cetății Băniei (1 iunie 1475-1 iunie 2025); și totodată juriul i-a apreciat curiozitatea intelectuală deosebită, transpusă cu talent în evocări remarcabile. Cartea lui Mircea Pospai poate sta, într-un raft select de bibliotecă a Olteniei, lângă două volume ale lui Ion Cepoi: „Zmeu de hârtie” (2004) și „Catagrafia Gorjului (1918-2018)/ Oameni, destine, proiecte, idei (2017).<br />
Premiul Special Artur Bădița i s-a acordat poetei Nicoleta-Katalina Pauliș pentru volumul „Cuvinte vindecătoare”, apărut în 2026 la editura C.J.C.P.C.T Gorj, cu o prefață de Nicolae Dragoș și o postfață de Ionuț-Viorel Bordeiași în colecția „Serile la Brădiceni”.<br />
Laudațio-ul i l-a susținut marele laureat al „Serilor la Brădiceni” din 2024, Nicolae Dragoș; eu însumi am rostit cel de-al doilea laudațio, cu prilejul acordării unui premiu special prozatoarei Daria Dalin, care mi-a dăruit o carte excepțională „Este vreme…/ Il y a du temps” (o ediție bilingvă, versiunea franceză aparținând Ritei Chioralia și Mariei Gâlcă), apărută în 2007, la editura din Craiova „Noul Scris Românesc”, în colecția „Proză fără frontiere”. În cuvântul meu, i-am elogiat o carte emoționantă, elaborată sub presiunea unei rafinate arte a imaginilor aplicată unei povești de dragoste sfâșiată de un destin inclement, vinovată fiind întreaga clasă politică (o dramă similară cu „Cel mai iubit dintre pământeni” al lui Marin Preda).<br />
S-au mai acordat premii speciale scriitorilor și autorilor de carte publicistică: Gelu Birău, Victor Troacă, Constantin Șișiroi, Silviu Doinaș Popescu, Ion sabin Cerna, Ion Elena, Doru V. Fometescu, Adina Popescu, Lazăr Popescu, Monica Buțu, Aurelia Daniela Stănciulescu, Dan Gr. Pupăză, Ioana Burghel, Mircea Liviu Goga, Gheorghe Cârstoiu, Nicolae Rădoi ș.a.<br />
„Premiul special pentru reviste care promovează viața culturală românească” a fost decernat revistelor „Gazeta Gorjului” (redactor șef Vasile Vasiescu) și „Ceașca de cafea” (redactor șef George Drăghescu), iar „Premiul special pentru promovarea creației literare în revistele naționale” a fost acordat revistelor „Fantastica Magazin” (director Daniel Cristian Dumitru, redactor șef Mircea Liviu Goga) și „Ad Mutrium” (director onorific Nicolae Dragoș, director fondator Mircea Tutunaru, redactor șef Ana Ionele.<br />
Acasă la Daniela Brâncuși s-a desfășurat un podium poetic în două seri consecutive (pe 12 și 13 septembrie 2026), moderat de gazdă, ea însăși o remarcabilă poetă la care au participat Ioana Crăciunescu, Daria Dalin, Marius Ghica, George Drăghescu, Georgiana Ianoși, Mihai Ianoși, Ticuț Bălănescu, Claudiu Stroescu. Au fost seri de boemă gen anii &#8217;80, așa cum decurgeau ele și la Brădiceni, în anii &#8217;90 (având ca invitați mari poeți români contemporani),<br />
Atelierul Național de poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” a fost un moment cultural literar reînviat, reînnoit, reimaginat de directorul festivalului Dan Adrian Popescu (și de mine însumi, cu modestia de rigoare).<br />
<em><strong>Ion Popescu Brădiceni</strong></em><br />
<em><strong>Scriitor, publicist, doctor în filologie</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-ii-energia-impresionanta-a-poeziei-momente-cultural-literare-re-innoite-re-imaginate/">Eveniment &#8211; Serile la Brădiceni/ XXX / 2026 &#8211; II. Energia impresionantă a poeziei. Momente cultural literare re-înnoite, re-imaginate</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-ii-energia-impresionanta-a-poeziei-momente-cultural-literare-re-innoite-re-imaginate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Interviu cu Preacucernicul Părinte Paroh dr. Iconom stavrofor Mina Minel VODOIU, Parohia Vladimir &#8211; ,,Obiectul principal al volumului de față este evidențierea trăsăturilor fundamentale ale dialogului, în contextul unei strategii misionare”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/interviu-cu-preacucernicul-parinte-paroh-dr-iconom-stavrofor-mina-minel-vodoiu-parohia-vladimir-obiectul-principal-al-volumului-de-fata-este-evidentierea-trasaturilor-fundamentale-ale-dialogului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/interviu-cu-preacucernicul-parinte-paroh-dr-iconom-stavrofor-mina-minel-vodoiu-parohia-vladimir-obiectul-principal-al-volumului-de-fata-este-evidentierea-trasaturilor-fundamentale-ale-dialogului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 21:09:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Mina Minel VODOIU]]></category>
		<category><![CDATA[Parohia Vladimir]]></category>
		<category><![CDATA[Sf. Cuv. Parascheva]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Gogonea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415509</guid>

					<description><![CDATA[<p>-V.G. Preaucernice Părinte Vodoiu, v-am cunoscut îndeaproape cu două luni și jumătate în urmă, la resfințirea Bisericii cu Hramul «Sf. Cuv. Parascheva» din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti, și pot să spun că am luat cunoștință cu un slujitor al altarului cum rar mi-a fost dat să văd, un preot cu o determinare pastoral-misionară și administrativă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/interviu-cu-preacucernicul-parinte-paroh-dr-iconom-stavrofor-mina-minel-vodoiu-parohia-vladimir-obiectul-principal-al-volumului-de-fata-este-evidentierea-trasaturilor-fundamentale-ale-dialogului/">Interviu cu Preacucernicul Părinte Paroh dr. Iconom stavrofor Mina Minel VODOIU, Parohia Vladimir &#8211; ,,Obiectul principal al volumului de față este evidențierea trăsăturilor fundamentale ale dialogului, în contextul unei strategii misionare”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>-V.G. Preaucernice Părinte Vodoiu, v-am cunoscut îndeaproape cu două luni și jumătate în urmă, la resfințirea Bisericii cu Hramul «Sf. Cuv. Parascheva» din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti, și pot să spun că am luat cunoștință cu un slujitor al altarului cum rar mi-a fost dat să văd, un preot cu o determinare pastoral-misionară și administrativă a cărui experiență poate fi împărtășită multor oameni dăruiți slujirii Lui Dumnezeu și promovării credinței vii în sufletul celor din zilele noastre, al tuturor celor care caută cu nădejde ajutorul Celui Preaînalt al cerului și al pământului!<br />
-M.M.V. Vă mulțumesc, domnule profesor, Vasile Gogonea, iar, plăcerea și onoarea de a sta de vorbă cu dumneavoastră într-un dialog deschis, reprezintă pentru mine și un prilej de a le oferi oamenilor ceva din experiența mea ca preot de mir!<br />
-V.G. O experiență pe care eu am deslușit-o într-o carte minunată cu titlul atât de sugestiv: «Credința vie, o lucrare a dialogului interreligios», un volum având binecuvântarea și «Cuvântul înainte» al † ÎPS Prof. Univ. Dr. Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei!<br />
-M.M.V. Așa este, iar, această binecuvântare, mă onorează și mă obligă de a face în continuare o slujire devotată sub protia Chiriarhului nostru minunat și strălucit în dogmatica teologică!</p>
<h3><strong>,,Importanța Bisericii, în asigurarea păcii și a bunei orânduiri în lume”!</strong></h3>
<figure id="attachment_415511" aria-describedby="caption-attachment-415511" style="width: 1622px" class="wp-caption alignnone"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-415511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2.jpg" alt="" width="1622" height="1125" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2.jpg 1622w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-1024x710.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-768x533.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-1536x1065.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-606x420.jpg 606w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-696x483.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-1068x741.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1622px) 100vw, 1622px" /><figcaption id="caption-attachment-415511" class="wp-caption-text">Screenshot</figcaption></figure>
<p>-V.G. Ce v-a determinat să alegeți o temă atât de incitantă și de o strictă actualitate, aș putea spune, care generează multe dezbateri?<br />
-M.M.V. Obiectul principal al volumului de față, este evidențierea trăsăturilor fundamentale ale dialogului, în contextul unei strategii misionare, adaptată la contextul european actual. Prin cercetarea evoluției relațiilor dintre bisericile lumii și rodul dialogului interreligios, vom contribui la identificarea unor arii noi de cercetare misologică contemporană și la conceperea unor modalități inovatoare de optimizare a acesteia.<br />
-V.G. Care ar fi argumentele principale în stabilirea unui dialog interreligios folositor și capabil să amplifice dimensiunile spirituale ale credinței?<br />
-M.M.V. Valorificarea cunoștințelor și oportunităților metodologice, oferite de științele sociale modern, vor contribui la crearea premiselor pentru un dialog fructuos, care să conducă la primirea în Biserică, a unor noi membri din alte religii, deoarece în acest sens, tema aleasă este o temă de actualitate și rezidă în mandatul misionar, dat nouă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin tratarea acestei teme, am încercat să realizăm o analiză obiectivă din punct de vedere teologic, a dialogului dintre religia ortodoxă și celelalte religii, uzitând de cele două abordări &#8211; laică și religioasă, intenționând, astfel, a ajunge la un rezultat obiectiv, concretizat prin concluziile și constatările de facto, dar și prin exprimarea unor sugestii generale.<br />
-V.G. Care ar fi rolul bisericii în această lume secularizată?<br />
-M.M.V. Așadar, luând în considerare, aspectele tot mai profunde ale secularizării, societății contemporane și ale comunităților religioase, am căutat să evidențiem importanța misiunii Bisericii, în asigurarea păcii și a bunei orânduiri în lume, prin acoperirea unor nevoi spirituale ale oamenilor, odată cu asigurarea cadrului canonic și legal, serviciilor publice religioase.</p>
<h3><strong>,,Au fost analizate și prezentate toate acțiunile comune de natură teologică”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415512" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-3.jpg" alt="" width="591" height="521" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-3.jpg 591w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-3-272x240.jpg 272w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/parinte-vodoiu-3-476x420.jpg 476w" sizes="auto, (max-width: 591px) 100vw, 591px" />-V.G. Cât de necesară este definirea de către participanții la o dezbatere a noțiunii de dialog interreligios?<br />
-M.M.V. Raportându-ne la obiectivul principal, al studiului teologic, prin explorarea și evidențierea experiențelor, trăite de creștinii participanți la dialogul interreligios, precum și a relaționării dintre religiile, a căror apartenență religioasă o mărturisesc, am considerat necesitatea stabilirii unor ipoteze secundare, de cercetare, după cum urmează: definirea de către participanții la dialog, a noțiunii de dialog interreligios, prin propriile afirmații, modul de abordare și de participare a membrilor religiilor lumii, la dezvoltarea și dezbaterea temelor ce privesc dialogul interreligious, identificarea, propunerea și însușirea de către participanții la dialog, a unor posibilități de cooperare între Bisericile participante la dialogul interreligious și prezentarea evoluției instituțiilor democratice și de cult care se ocupă cu emiterea și promovarea legislației religioase referitoare la dialogul interreligios.<br />
-V.G. Structurarea volumului are în vedere și reglementări legale laice și bisericești?<br />
-M.M.V. Lucrarea este structurată astfel încât să poată fi realizată o prezentare a aspectelor generale și de nuanță ce caracterizează bazele și evoluția dialogului interreligios în viața comunităților creștine, cât și în evoluția vieții bisericești de-a lungul istoriei religioase. În același timp a fost analizată și evoluția legislației naționale și internaționale, în aria libertății religioase, precum și întâlnirile interreligioase organizate de către reprezentanții celor mai recunoscute religii, la nivel teologic, avându-se în vedere aprofundarea cadrului legislativ, al reglementărilor legale laice și bisericești, în contextul istorico-social, printr-o scurtă incursiune în istoria religiilor și a dreptului canonic.<br />
-V.G. În ce măsură, ați avut în vedere principiile teologice care trebuie să constituie, argumente de susținere teologică ale religiei creștine?<br />
-M.M.V. Plecând de la delimitările conceptuale s-a întreprins o cercetare temeinică a relaționării dintre religiile lumii, între toate structurile acestora, după modelul ortodox, având în vedere principiul separației Bisericii ortodoxe față de celelalte, dar și autonomia Bisericii față de Stat. De asemenea, am căutat a stabili în mod concret, principiile și însușirile teologice care trebuie să constituie argumente de susținere teologică ale religiei creștine, prin Biserica Ortodoxă, în cadrul dialogului interreligios, evidențiindu-le în mod individual, atât din punct de vedere istoric, cât și spiritual. De asemenea, în analiza săvârșită au fost analizate și interpretate teologic, normele canonice care vizează atât direct, cât și indirect, normele canonice ale Bisericii Ortodoxe, ca monumente juridice de ordin dogmatic, păstrate și însușite de religia creștină în mod autentic.<br />
-V.G. Inspirați de titlul volumului, Preacucernice Părinte Vodoiu, sper să avem în continuare prilejul de a fi într-un permanent dialog!<br />
-M.M.V. De acord, și mă bucur de acest dialog în care pot fi analizate și prezentate toate acțiunile comune de natură teologică, instituite la nivelul tuturor popoarelor lumii, cu binecuvântarea și participarea Întâi-stătătorilor Bisericii creștine, precum și adoptarea de comun acord a măsurilor cu un aport deosebit și pozitiv în dezvoltarea dialogului interreligios, lăsând deoparte repulsia unei religii față de celelalte și urmărind iubirea între oameni, așa cum ne-a împărtășit-o Bunul Dumnezeu!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/interviu-cu-preacucernicul-parinte-paroh-dr-iconom-stavrofor-mina-minel-vodoiu-parohia-vladimir-obiectul-principal-al-volumului-de-fata-este-evidentierea-trasaturilor-fundamentale-ale-dialogului/">Interviu cu Preacucernicul Părinte Paroh dr. Iconom stavrofor Mina Minel VODOIU, Parohia Vladimir &#8211; ,,Obiectul principal al volumului de față este evidențierea trăsăturilor fundamentale ale dialogului, în contextul unei strategii misionare”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/interviu-cu-preacucernicul-parinte-paroh-dr-iconom-stavrofor-mina-minel-vodoiu-parohia-vladimir-obiectul-principal-al-volumului-de-fata-este-evidentierea-trasaturilor-fundamentale-ale-dialogului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expoziția „Brâncuși și muzele dansului”, la Shopping City Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/expozitia-brancusi-si-muzele-dansului-la-shopping-city-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/expozitia-brancusi-si-muzele-dansului-la-shopping-city-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 13:22:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415398</guid>

					<description><![CDATA[<p>În anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Shopping City Târgu Jiu găzduiește, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, expoziția „Brâncuși și muzele dansului”. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 9 octombrie și aduce în prim-plan legătura dintre sculptură, dans, fotografie și avangardă, pornind de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/expozitia-brancusi-si-muzele-dansului-la-shopping-city-targu-jiu/">Expoziția „Brâncuși și muzele dansului”, la Shopping City Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Shopping City Târgu Jiu găzduiește, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, expoziția „Brâncuși și muzele dansului”.</p>
<p>Expoziția poate fi vizitată până pe data de 9 octombrie și aduce în prim-plan legătura dintre sculptură, dans, fotografie și avangardă, pornind de la relația artistică dintre Constantin Brâncuși și Lizica Codreanu, una dintre personalitățile asociate avangardei europene.</p>
<p>„Brâncuși și muzele dansului” pornește de la o serie de fotografii istorice în care Lizica Codreanu apare purtând un costum de balet realizat de Constantin Brâncuși și reconstruiește, prin intermediul materialelor prezentate, atmosfera artistică a Parisului interbelic.</p>
<p>Vizitatorii vor putea descoperi schițe realizate pornind de la fotografii istorice cu Lizica Codreanu purtând costumul creat de Brâncuși; povestea costumului de balet conceput de artist; contextul artistic și cultural al Parisului interbelic; conexiunile dintre sculptură, dans și spiritul avangardei.</p>
<p>Prin tematica sa, expoziția propune o incursiune într-o zonă mai puțin cunoscută a universului brâncușian și pune în dialog forma, mișcarea, expresia corporală și libertatea artistică.</p>
<p>Pe durata expoziției, la Shopping City Târgu Jiu vor fi organizate și ateliere tematice, dedicate explorării universului artistic brâncușian.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/expozitia-brancusi-si-muzele-dansului-la-shopping-city-targu-jiu/">Expoziția „Brâncuși și muzele dansului”, la Shopping City Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/expozitia-brancusi-si-muzele-dansului-la-shopping-city-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Călin Georgescu, plasat sub control judiciar. Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/calin-georgescu-plasat-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-cererea-diicot-de-arestare-preventiva/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/calin-georgescu-plasat-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-cererea-diicot-de-arestare-preventiva/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 13:02:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415395</guid>

					<description><![CDATA[<p>Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, respingând cererea DIICOT privind arestarea preventivă a acestuia. Potrivit deciziei instanței, Georgescu nu are voie să părăsească țara și este obligat să se prezinte periodic la poliție, pe durata măsurii dispuse. Reținut anterior pentru 24 de ore Fostul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/calin-georgescu-plasat-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-cererea-diicot-de-arestare-preventiva/">Călin Georgescu, plasat sub control judiciar. Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p dir="ltr">Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, respingând cererea DIICOT privind arestarea preventivă a acestuia. Potrivit deciziei instanței, Georgescu nu are voie să părăsească țara și este obligat să se prezinte periodic la poliție, pe durata măsurii dispuse.</p>
<p dir="ltr"><strong>Reținut anterior pentru 24 de ore</strong></p>
<p dir="ltr">Fostul candidat la prezidențiale fusese reținut anterior pentru 24 de ore, perioadă în care și-a petrecut noaptea în Arestul Central, în așteptarea deciziei magistraților privind măsura preventivă solicitată de procurori.</p>
<p dir="ltr"><strong>Acuzații de înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat</strong></p>
<p dir="ltr">Georgescu este cercetat pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Potrivit procurorilor DIICOT, acesta ar fi făcut parte dintr-o grupare care ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.</p>
<p dir="ltr"><strong>Percheziții și audieri, în ajun</strong></p>
<p dir="ltr">Ancheta a fost precedată, ieri, 21 septembrie, de percheziții la care au participat anchetatorii DIICOT. În urma acestora, au fost ridicate documente, sume de bani și dispozitive de bruiaj. După finalizarea perchezițiilor, Călin Georgescu a fost condus la audieri, unde, potrivit informațiilor disponibile, nu a dat declarații.</p>
<p dir="ltr">Dosarul rămâne în continuare în lucru la procurorii DIICOT, iar Georgescu urmează să respecte obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar, pe toată durata anchetei.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/calin-georgescu-plasat-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-cererea-diicot-de-arestare-preventiva/">Călin Georgescu, plasat sub control judiciar. Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/calin-georgescu-plasat-sub-control-judiciar-tribunalul-bucuresti-a-respins-cererea-diicot-de-arestare-preventiva/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Medic psihiatru din Târgu Jiu: „Sănătatea mintală nu ar trebui să fie partea despre care încă vorbim pe ascuns”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/medic-psihiatru-din-targu-jiu-sanatatea-mintala-nu-ar-trebui-sa-fie-partea-despre-care-inca-vorbim-pe-ascuns/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/medic-psihiatru-din-targu-jiu-sanatatea-mintala-nu-ar-trebui-sa-fie-partea-despre-care-inca-vorbim-pe-ascuns/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2026 10:40:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415384</guid>

					<description><![CDATA[<p>Deși probleme precum depresia, anxietatea, atacurile de panică sau ADHD-ul au devenit subiecte tot mai prezente în spațiul public și în conversațiile zilnice, teama de judecata celor din jur rămâne o barieră majoră în calea tratamentului. Maria Mădălina Popa-Donoiu, medic psihiatru la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, spune că mulți oameni aleg încă să [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/medic-psihiatru-din-targu-jiu-sanatatea-mintala-nu-ar-trebui-sa-fie-partea-despre-care-inca-vorbim-pe-ascuns/">Medic psihiatru din Târgu Jiu: „Sănătatea mintală nu ar trebui să fie partea despre care încă vorbim pe ascuns”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deși probleme precum depresia, anxietatea, atacurile de panică sau ADHD-ul au devenit subiecte tot mai prezente în spațiul public și în conversațiile zilnice, teama de judecata celor din jur rămâne o barieră majoră în calea tratamentului.</p>
<p>Maria Mădălina Popa-Donoiu, medic psihiatru la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, spune că mulți oameni aleg încă să sufere în tăcere. Își ascund medicamentele, nu le spun celor dragi că merg la psiholog sau psihiatru și ajung la cabinet abia după luni sau ani de chin, din teama de „ce va spune lumea” și de teama vechilor etichete.</p>
<p>„În ultimii ani, psihiatria a devenit mai prezentă, mai vocală și, cred eu, tot mai necesară.</p>
<p>Depresie, anxietate, atacuri de panică, insomnie, ADHD &#8211; sunt cuvinte pe care le auzim acum aproape zilnic. Au intrat în limbajul comun, se vorbește despre ele la televizor, pe internet, între prieteni, la serviciu. Oamenii încep să recunoască mai ușor anumite simptome și să înțeleagă că sănătatea mintală chiar face parte din sănătatea generală.</p>
<p>Și totuși, când vine vorba despre propria suferință, parcă lucrurile se schimbă.</p>
<p>Există încă oameni care iau tratament psihiatric fără să știe nimeni. Care ascund cutia de medicamente. Care nu spun familiei că au fost la psihiatru. Care ajung la consultație după luni sau ani în care au încercat să ducă singuri lucrurile, pentru că le-a fost teamă de ce va spune lumea.</p>
<p>Asta mi se pare greu de împăcat cu felul în care privim restul medicinei. Mergem la cardiolog când avem o problemă cu inima, la gastroenterolog când avem simptome digestive, la neurolog când apare ceva care ne îngrijorează. Luăm tratament pentru tensiune, diabet, colesterol, tiroidă și nu simțim nevoia să ascundem asta.</p>
<p>Dar dacă trebuie să mergem la psihiatru, apare imediat o altă întrebare: «Dar dacă află cineva?» Și, undeva în spatele ei, încă există ideea aceea veche: «Eu nu sunt nebun.»</p>
<p>Cred că acesta este unul dintre lucrurile de care psihiatria încă nu a reușit să scape. Stigmatul construit în zeci de ani nu dispare doar pentru că acum vorbim mai mult despre anxietate pe internet. Și nici nu va dispărea prea curând dacă nu renunțăm la prejudecăți.</p>
<p>O tulburare depresivă nu este un defect de caracter. Un atac de panică nu este dramatism și dorință de a fi în centrul atenției. Tulburarea obsesiv-compulsivă nu înseamnă că cineva este «mai ciudat», iar faptul că ai nevoie de tratament psihiatric nu spune nimic rușinos despre cine ești.</p>
<p>Și nici nu cred că trebuie să ajungem în punctul în care lucrurile devin foarte grave ca să ne punem problema că trebuie să cerem ajutor.</p>
<p>Da, merg la psihiatru.</p>
<p>Da, urmez un tratament.</p>
<p>Da, am nevoie de ajutor.</p>
<p>Pot fi afirmații firești în anumite momente ale vieții noastre.</p>
<p>La fel de firesc cum am spune că avem diabet, hipertensiune sau orice altă problemă de sănătate.</p>
<p>Sănătatea mintală nu ar trebui să fie partea din sănătatea noastră despre care încă vorbim pe ascuns”, spune medicul Maria Mădălina Popa-Donoiu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/medic-psihiatru-din-targu-jiu-sanatatea-mintala-nu-ar-trebui-sa-fie-partea-despre-care-inca-vorbim-pe-ascuns/">Medic psihiatru din Târgu Jiu: „Sănătatea mintală nu ar trebui să fie partea despre care încă vorbim pe ascuns”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/medic-psihiatru-din-targu-jiu-sanatatea-mintala-nu-ar-trebui-sa-fie-partea-despre-care-inca-vorbim-pe-ascuns/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>45 de ani mai târziu – din nou împreună!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/45-de-ani-mai-tarziu-din-nou-impreuna/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/45-de-ani-mai-tarziu-din-nou-impreuna/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 21:19:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Buții]]></category>
		<category><![CDATA[Liceul Industrial Ecaterina Teodoroiu]]></category>
		<category><![CDATA[Promoția 1981]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415324</guid>

					<description><![CDATA[<p>&#8211; Promoția 1981 a Liceului Industrial „Ecaterina Teodoroiu” Au trecut 45 de ani de când am terminat liceul, dar în weekendul 18–20 septembrie 2026, la Complexul Cheile Buții, am avut senzația că timpul s-a întors puțin din drum și ne-a lăsat din nou, pentru câteva zile, în băncile clasei a XII-a A. Cei mai mulți [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/45-de-ani-mai-tarziu-din-nou-impreuna/">45 de ani mai târziu – din nou împreună!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><em><strong>&#8211; Promoția 1981 a Liceului Industrial „Ecaterina Teodoroiu”</strong></em></h3>
<p>Au trecut 45 de ani de când am terminat liceul, dar în weekendul 18–20 septembrie 2026, la Complexul Cheile Buții, am avut senzația că timpul s-a întors puțin din drum și ne-a lăsat din nou, pentru câteva zile, în băncile clasei a XII-a A.<br />
Cei mai mulți dintre participanți au fost foști colegi ai clasei noastre, cărora li s-au alăturat câțiva colegi de la clasele paralele. Și, pentru ca tabloul să fie complet, ne-a fost alături și profesoara noastră de suflet, doamna Liliana Oniga, profesoara de Limba Franceză, cea care ne-a rămas atât de dragă.<br />
Vineri, după ora 14, foștii colegi au început să sosească, unii singuri, alții însoțiți de soți sau soții. Organizatorii, Elena-Luminița Crețu, Vali și Ovidiu Licăreți, Luminița și Nicu Săceleanu, i-au întâmpinat cu câte un shot de vișinată, iar atmosfera s-a încălzit rapid. Înainte de a-și ocupa camerele, ne-am așezat pe terasa cabanei, am povestit, am râs și am început să scoatem din sertarele memoriei întâmplări de acum 45 de ani. „Îți mai amintești&#8230;?” Fiecare amintire a adus-o pe alta.<br />
Seara, după cină, focul de tabără a adunat pe toată lumea. Muzică, dans, hore și voie bună. Pentru câteva ore, vârsta a devenit doar un număr în buletin.<br />
Sâmbătă, o parte dintre noi am pornit într-o drumeție pe traseul turistic către Cascadele din Valea Mării și Valea Lazărului N-a fost doar o drumeție. A fost o adevărată aventură, cu peisaje superbe, voie bună, momente de neuitat și, inevitabil, câteva întâmplări comice care, probabil, vor fi povestite și la următoarea întâlnire. Oboseala? A fost uitată repede.</p>
<p>Ne-am întors la Complexul Cheile Buții și, după o scurtă pauză, ne-am pregătit pentru momentul cel mai emoționant al întâlnirii: cina festivă. Și, ca la orice întâlnire serioasă de promoție, s-a făcut și&#8230; prezența. Doamna profesoară Liliana Oniga a strigat catalogul. Numele au fost rostite, iar în locul răspunsurilor din anii de liceu au venit zâmbete, emoții și priviri calde.<br />
Dar o întâlnire după 45 de ani nu poate fi numai despre bucurie. Ne-am amintit și de colegii, prietenii și profesorii care nu mai sunt printre noi. În memoria lor am păstrat un moment de reculegere. Pe ecranul videoproiectorului au început să ruleze fotografiile lor. Pentru câteva clipe, timpul s-a oprit din nou. Au fost oameni care au făcut parte din anii noștri de liceu, din poveștile noastre și din tinerețea noastră. Iar amintirea lor rămâne.<br />
După emoție, au revenit veselia, muzica și dansul. Hore, dans, râsete, șampanie, tortul aniversar și, bineînțeles, fotografii și filmulețe din anii de liceu și de la întâlnirile anterioare. Pe videoproiector au trecut imagini care ne-au făcut să râdem, să plângem, să ne emoționăm și, poate, să ne întrebăm unde au dispărut cei 45 de ani. Timpul a zburat. Atât de repede, încât ne-am trezit că este trecut de ora 3 dimineața și încă nu ne venea să încheiem seara.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415326" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1.jpg" alt="" width="928" height="677" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1.jpg 928w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-320x233.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-768x560.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-576x420.jpg 576w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-696x508.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/45-ani-1-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 928px) 100vw, 928px" />Duminică dimineața, după micul dejun și cafea, am mai făcut o scurtă drumeție pe Cheile Buții. Am vrut parcă să mai furăm câteva momente din acest weekend. Apoi a venit momentul despărțirii.<br />
Ne-am luat rămas-bun cu îmbrățișări, zâmbete și promisiunea că nu vom mai lăsa să treacă atât de mult timp până la următoarea întâlnire. Pentru că, după 45 de ani, am înțeles, încă o dată, că timpul poate lua multe: tinerețea, anii, poate chiar și amintirile unor detalii, dar nu poate lua prietenia, emoția revederii și bucuria de a fi din nou împreună. Fotografiile și filmulețele vor rămâne mărturie peste ani despre ceea ce s-a întâmplat în acel weekend de septembrie 2026, la Cheile Buții.<br />
Peste ani<br />
Câte amintiri<br />
depănăm de fiecare dată<br />
când ne întâlnim.<br />
Ce tineri eram<br />
și-atât de uniți,<br />
iar după atâția ani,<br />
tot mai venim!<br />
Prieteniile au durat,<br />
iubirea a renăscut peste timp,<br />
iar noi, noi suntem la fel,<br />
cu tinerețea în suflet<br />
ca în minunații ani de liceu.<br />
<em><strong>Luminița Săceleanu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/45-de-ani-mai-tarziu-din-nou-impreuna/">45 de ani mai târziu – din nou împreună!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/45-de-ani-mai-tarziu-din-nou-impreuna/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Înaintea voastră stă unul mai mare decât Solomon și voi nu vreți să-L ascultați” (Matei 12, 42)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-inaintea-voastra-sta-unul-mai-mare-decat-solomon-si-voi-nu-vreti-sa-l-ascultati-matei-12-42/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-inaintea-voastra-sta-unul-mai-mare-decat-solomon-si-voi-nu-vreti-sa-l-ascultati-matei-12-42/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 21:13:58 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Ierusalimul pământesc]]></category>
		<category><![CDATA[Iisus Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[Regele Solomon]]></category>
		<category><![CDATA[sfantul apostol pavel]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415319</guid>

					<description><![CDATA[<p>De la ultima noastră referire pe tema Ierusalimului pământesc, am promis că ne vom referi la Regele Solomon, cel care a scris în peste trei mii de proverbe și o mie cinci cântări (3 Regi 5, 12) despre natură, despre animale, despre păsări, despre om, despre atâtea lucruri înțelepte, încât mulți au dorit să-l întâlnească [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-inaintea-voastra-sta-unul-mai-mare-decat-solomon-si-voi-nu-vreti-sa-l-ascultati-matei-12-42/">De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Înaintea voastră stă unul mai mare decât Solomon și voi nu vreți să-L ascultați” (Matei 12, 42)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De la ultima noastră referire pe tema Ierusalimului pământesc, am promis că ne vom referi la Regele Solomon, cel care a scris în peste trei mii de proverbe și o mie cinci cântări (3 Regi 5, 12) despre natură, despre animale, despre păsări, despre om, despre atâtea lucruri înțelepte, încât mulți au dorit să-l întâlnească și să-l cunoască îndeaproape, așa cum este cazul Reginei din Saba, ca o dovadă că pentru cel înțelept, totul devine important, nimic inutil și fără semnificație. Mintea senină și capacitatea de discernământ l-au făcut pe Mântuitorul Hristos Însuși să-l pomenească, vorbind despre Sine: „Înaintea voastră stă unul mai mare decât Solomon și voi nu vreți să-L ascultați” (Matei 12, 42). De fapt, Regele Solomon preînchipuie Logosul întrupat, Înțelepciunea personificată, cel care și-a făcut casă pe șapte stâlpi (Pilde 9). Toți cei care Îl ascultau, înțelegeau că El este «Sofia» întrupată, singurul suveran și proprietar adevărat al cuvântului, de vreme ce nimeni n-a mai vorbit ca El (Ioan 7, 46). Și atunci, ca și astăzi, într-o lume saturată de false învățături, duhuri înșelătoare sau profeții mincinoși, darul discernământului capătă o importanță majoră, mai ales că unii socotesc, prin lustruirea de cuvinte, că sunt în stare să deosebească binele de rău prin analiză mentală, pe baza datelor, a cunoștințelor, a experiențelor și a «personulității» lor, dar, discernământul presupune ceva mult mai mult! Prin analiza lucidă, suntem în stare să decelăm aceste cunoștințe în planul deciziilor zilnice și acest lucru prin iluminarea Duhului, care locuiește în templul inimii, gata să discearnă între ceea ce se cuvine și ceea ce nu se cuvine să acceptăm!</p>
<h3><strong>„Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău…” (3 Regi 3, 10)</strong>.</h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415321" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2.jpg" alt="" width="1200" height="630" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-320x168.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-1024x538.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-768x403.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-800x420.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-696x365.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-2-1068x561.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În accepțiunea Sfântului Apostol Pavel, aceasta înseamnă: „Ca Dumnezeul Domnului nostru Iisus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea vouă duhul înţelepciunii şi al descoperirii, spre deplina Lui cunoaştere” (Efeseni 1, 17), cu mențiunea că Regele Solomon a primit acest dar dumnezeiesc, tocmai pentru că nu l-a avut în vedere pentru propriul lui bine, ci pentru ceilalți și pentru misiunea pe care o primise. Tinerețea lui Solomon avea nevoie urgentă de înțelepciunea dumnezeiască, iar, prima «lecție» practică indică tocmai rugăciunea pentru a primi darul înțelepciunii, manifestată ca discernământ, în termenii părinților ascetici, rugăciunea aflându-se în fruntea listei de virtuți. O a doua «lecție» vizează capacitatea noastră de selecție a ceea ce este important în viața noastră, iar, Solomon avea posibilitatea să ceară și altceva, cum ar fi bogăția, slava, puterea, sănătatea sau viața lungă. Dar, el a ales înțelepciunea și le-a primit și pe celelalte din belșug (Matei 6, 29; Luca 12, 27). Așadar, viața Regelui Solomon sugerează limpede o preocupare spre cele esențiale și de cinste cu adevărat în domnia lui, iar, din nou, apelând la Sfântul Apostol Pavel, acest lucru înseamnă: „Fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul” (Filipeni 4, 8). Astfel, pe fondul biografiei înțelepte a Regelui Solomon apare și disponibilitatea de a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru darul primit și pentru viață, în general, iar, acest lucru este evident în înțelepciunea lui, care identifică lucrarea lui Dumnezeu începând cu părintele său David și continuând cu el însuși: „Tu ai făcut cu robul Tău David, tatăl meu, mare milă; şi, pentru că el s-a purtat cu vrednicie şi cu dreptate şi inimă curată înaintea Ta, nu ţi-ai luat această milă mare de la el; şi i-ai dăruit fiu pe tronul lui, precum şi este aceasta astăzi” (3 Regi, 3, 6). Se poate spune că în momentul în care cineva înțelege că „toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este” (Iacov 1, 17), viața i se transformă într-o euharistie neîncetată, însoțită de uimire, în fața grijii părintești, tandre și ocrotitoare, de care simte că beneficiază din plin! Deci, ca exponent al vieții duhovnicești, înțeleptul rege Solomon ne arată o cale în două momente distincte: un prim moment cu caracter spontan și operant, de a-I cere lui Dumnezeu înțelepciunea, darul discernământului pentru orice demers spiritual în biografia noastră, urmat de un al doilea moment, cu caracter mai extins, de a-i dărui înțelepciunii o casă în mintea noastră pricepută, în inima noastră ascultătoare, pentru ca aceasta să-și găsească folosință în viață și să devină un bun al nostru! Iată, rugăciunea lui Solomon, apropiată de rugăciunea noastră, prin care înțeleptul rege ne spune: „Dăruieşte-i dar robului Tău minte pricepută, ca să asculte şi să judece poporul Tău şi să deosebească ce este bine şi ce este rău…” (3 Regi 3, 10).</p>
<h3><strong>„Eu ţi-am zidit templul pentru locuinţă, în care Tu să petreci în veci”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-415322" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-3.jpg" alt="" width="612" height="435" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-3.jpg 612w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-3-320x227.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-3-591x420.jpg 591w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/De-la-Ierusalimul-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 612px) 100vw, 612px" /></p>
<p>Regele Solomon a fortificat Muntele «Moria», extinzându-i zidurile vechi, iar, de aici, denumirea de «Sion» se refereră, atât la citadela originală, cât şi la noul Munte al Templului. Iar, când a terminat totul, Regele Solomon i-a adunat pe oameni ca să-i vadă pe preoţi aducând «Chivotul Legii», un cufăr din lemn de acacia, din cortul în care era păstrat în Cetatea Sionului, Oraşul lui David, până în Templul unde era «Sfânta Sfintelor», mai ales că aceasta constituie o chestiune greu de rezolvat pentru orice acord de pace israeliano-palestinian cu privire la o împărţire a Ierusalimului. Sunt cunoscute unele teorii privitoare la dimensiunea Muntelui «Templului», care a fost extins mai târziu de Irod cel Mare, însă, majoritatea exegeților consideră acesta se ridicase pe stânca din interiorul Domului Stâncii musulmane. Se consideră că această misterioasă cavernă galbenă şi sinuoasă a fost la origine o cavernă funerară datând din jurul anului 2000 î.Hr. și se pare că s-a păstrat şi în tradiţia populară. Iar, când exilaţii s-au întors din Babilon în jurul anului 540 î.Hr., se spune că au găsit aici craniul lui Aravna Iebuseul. Ca urmare, «Mishna», o compilaţie de tradiţii orale ale evreilor din secolul al II-lea d. Hr., o numeşte «Mormântul Abisului», săpat de «teama oricărui mormânt din adâncuri», căreia musulmanii îi spuneau «Fântâna Sufletelor». Iar, atât evreii, cât și musulmanii cred că aici a fost creat Adam şi tot aici Avraam a fost cât pe ce să îl sacrifice pe Isaac. În scrieri apocrife este consemnat faptul că în anul 691 d. Hr., califul Abd al-Malik ar fi ales acest loc pentru înălţarea Domului pentru a crea un succesor musulman al Templului, dar, pentru evrei, Stânca reprezintă piatra de temelie a Templului de pe Muntele «Moria». Regele Solomon a adus jertfe la altar, apoi preoţii au transportat «Chivotul» în «Sfânta Sfintelor» şi l-au aşezat sub aripile celor doi imenşi heruvimi din aur. În «Sfânta Sfintelor», nu se mai aflau decât heruvimii şi «Chivotul», iar acesta având numai 1,3 pe 0,8 metri, conţinea tablele «Legii» lui Moise, mai ales că era un loc atât de sacru, încât accesul publicului era interzis! În acest loc inaccesibil se tăinuia divinitatea fără înfăţişare, a lui Iahve, o idee întâlnită doar la israeliţi. Iar, când preotul a ieşit în față, «norul» Prezenţei Divine dovedea că «Slava Domnului umpluse Casa Domnului» cu lumină necreată! În acest fel, Regele Solomon a sfinţit «Templul» înaintea poporului său, adresându-i-se lui Dumnezeu: „Eu ţi-am zidit templul pentru locuinţă, în care Tu să petreci în veci!”, iar Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon: „Voi întări tronul regatului tău peste Israel în veci, precum i-am grăit lui David, tatăl tău!”. Se pare că aceasta a devenit prima dintre sărbătorile religioase care s-au transformat în mari pelerinaje din calendarul evreiesc, deoarece: „Solomon aducea de trei ori pe an jertfe de împăcare pe jertfelnicul pe care-l zidise Domnului”. Tocmai în acel moment, noţiunea de sfinţenie a lumii iudaice, creştine şi musulmane şi-a găsit locul etern, iar, evreii şi alte popoare ale Cărţii cred că Prezenţa Divină nu a părăsit niciodată Muntele «Templului» și Ierusalimul va deveni locul suprem de pe pământ unde omul poate să comunice cu Dumnezeu!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-inaintea-voastra-sta-unul-mai-mare-decat-solomon-si-voi-nu-vreti-sa-l-ascultati-matei-12-42/">De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Înaintea voastră stă unul mai mare decât Solomon și voi nu vreți să-L ascultați” (Matei 12, 42)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-inaintea-voastra-sta-unul-mai-mare-decat-solomon-si-voi-nu-vreti-sa-l-ascultati-matei-12-42/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale (II)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-locale-ii/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-locale-ii/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 21:11:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin I. Ungureanu]]></category>
		<category><![CDATA[Gheorghe Cristescu]]></category>
		<category><![CDATA[Radu Ţicleanu]]></category>
		<category><![CDATA[romania mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415316</guid>

					<description><![CDATA[<p>Așa cum s-a confesat în mai multe rânduri, a studiat multe documente și cărți despre Primul Război Mondial în care a luptat și bunicul său, Ion C.I. Ungureanu, iar fratele bunicului, Constantin I. Ungureanu a căzut eroic la Mărășești. A fost ahtiat, a dorit din tot sufletul să cunoască cât mai multe aspecte din biografia [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-locale-ii/">Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Așa cum s-a confesat în mai multe rânduri, a studiat multe documente și cărți despre Primul Război Mondial în care a luptat și bunicul său, Ion C.I. Ungureanu, iar fratele bunicului, Constantin I. Ungureanu a căzut eroic la Mărășești. A fost ahtiat, a dorit din tot sufletul să cunoască cât mai multe aspecte din biografia Eroinei de la Jiu, pentru care nutrea un cult. I-au venit în sprijin două cărți de căpătâi, fundamentale: ,,Zile de sbucium și glorie pe Valea Jiului 1916”, tipărită la București, a căpitanului în rezervă, Ion D. Isac – învățător, din Pojogeni, participant activ la luptele din Primul Război Mondial, și ,,Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului român”, Editura Scrisul Românesc, Craiova,1981 și edițiile următoare acesteia, autor regretatul Profesor Ion Mocioi. ,,Amintiri din Războiul 1916 – 1919” este cartea primită de la colonelul Gheorghe Cristescu, de la care a primit copiile hrisoavelor din 1612 și 1618, privind atestările documentare referitoare la Tunși și respectiv ,,Sneagov”(Țicleni). De la Gheorghe Cristescu a aflat că Radu Țicleanu a fost căpitan în oastea reîntregitorului de neam și țară, Mihai Viteazul. La inițiativa juristului Ion M. Ungureanu, a fost ridicat un monument cu o placă comemorativă în locul ,,LA BRAZDĂ”, acolo unde, la 4 noiembrie 1916, pe timp friguros a avut loc una din luptele eroice ale Regimentelor 18 și 58 Gorj împotriva invadatorilor, din care făcea parte și Eroina Ecaterina Teodoroiu. Acestui eveniment, juristul Ion M. Ungureanu i-a dedicat două însemnate cărți: ”IUBIREA DE ȚARĂ NU MOARE”, Editura Măiastra Târgu Jiu, 2013 și ”ALBUM DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL”, Târgu Jiu 2013, ambele format A4. La pagina 10 a cărții ”Iubirea de țară nu moare”, autorul prezintă harta României întregite sub domnia M.S.Regelui Ferdinand I, în cursul anului 1918. Să luăm aminte de spusele unui ierarh, mitropolit al Banatului: ”România Mare s-a născut în Primul Război Mondial și a fost botezată la 1 Decembrie 1918”. La pag 13 a aceleiași cărți, autorul ne atrage atenția privind semnificația istorică a anului 2013 și anume, împlinirea a 574 de ani de la atestarea documentară cea mai veche a Țiclenilor, 1439, prin hrisovul emis de voievodul Alexandru I, fiul lui Mircea cel Bătrân, descoperire ce aparține cercetătărului Preotului , profesor, Dr. Ion Popescu Cilieni. În carte apare și lista cu Eroii din Țicleni căzuți pe câmpurile de luptă pentru făurirea României Mari. De asemenea, apar cele două monumente ale eroilor de la bisericile de la Țicleni și Gura Lumezii.<br />
Albumul conține portrete ale unor participanți la Primul Război Mondial, brevete și alte documente. Printre ostașii gorjeni la Vama veche ungurească de la Bumbești-Surduc se află și sublocotenentul Teodor Colțescu din Rășina. O ilustrație prezintă cheia de la Vama veche ungurească, luată de ostașii gorjeni în anul 1916.<br />
,,22 IULIE 1593, ZI ISTORICĂ PENTRU ROMÂNI” este o altă carte, cu o postfață prezentată de Prof. Dr. Ion Mocioi, pe care își pune semnătura juristul Ion M. Ungureanu, apărută la Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015. Este relatat un eveniment istoric mai puțin cunoscut și cercetat de istorici. Este vorba despre prima confruntare a lui Mihai Viteazul cu armata turcă, înainte de a se urca pe tronul Țării Românești, relatată de Dimitrie Cantemir, în cartea sa scrisă în limba turcă în 1704, cu titlul ”CHITAP BIRINGI MOHAREBE OTOMAN MEMLEHET MIHAI A MOLDOVANĂN”, tradus ”PRIMUL RĂZBOI AL IMPERIULUI OTOMAN CU MIHAI AL ROMÂNILOR”.Această scriere a lui Cantemir, demnitar român și savant de reputație mondială, înfățișează o incursiune a voievodului Mihai Viteazul în Dobrogea, pentru a recupera vitele și copiii jefuiți de turci sub domnia lui Alexandru cel Rău, după părăsirea tronului de către acesta. Bătălia de la Asarlâc din 22 iulie 1593 între armata trimisă de sultan de la Adrianopol și voievodul Mihai cu cca 8000 de tineri voluntari civili din Oltenia și Muntenia includea și pe căpitanul Radu Țicleanu. Multe date despre această bătălie i le-a furnizat colonelul Gheorghe Cristescu care i-a trimis juristului Ion M. Ungureanu și traducerea cărții lui Cantemir ce prezintă bătălia de la Asarlâc. Cartea a avut șansa de a fi lansată la Târgu Jiu, în sala Muzeului județean ”Alexandru Ștefulescu”, cu care prilej, Domnul Profesor Dr. Ion Popescu Brădiceni i-a dedicat următorul poem, ,,LA O LANSARE DE CARTE”:<br />
Eram pe-atunci, prin preajmă, scrib<br />
iar bătălia cruntă.<br />
Mergeam la moarte ca la nuntă.<br />
Azi, biet poet, vai, mă inhib.<br />
C-această patrie-i ținută<br />
de miliarde de eroi,<br />
roind pe plai, migrând spre noi,<br />
ariegarda revolută.</p>
<p>Eram pe-atunci, eu însumi crai<br />
prin vreo Cetate, ori vreun târg.<br />
Azi recitesc uimit, cu sârg<br />
o confruntare a lui Mihai<br />
cu armata turcă.Trecu anu<br />
de când aflat-am povestea<br />
ce-i tipărită-n Carte este a<br />
juristului Ungureanu<br />
ce cu iubire-n tribulații<br />
și încercând emoții rare<br />
salvatu-ne-a de o grea uitare<br />
vechi texte, obiecte, spații<br />
crepusculare în care Craiul<br />
Mihai și-acum s-o fi-ncleștând<br />
c-un Pașă turc, prin vreun pământ<br />
sfințit cu sânge, și cu graiul<br />
izvoarelor, care-n lumină<br />
își scot armurile-nroșite.<br />
Așa-s legendele dospite !<br />
Ni-s hrană dar nu se termină.<br />
Din limba vechilor izvoade<br />
și cronici rostuite-n timp<br />
și în istorie la schimb,<br />
culegem fabuloase roade<br />
cum cea de față. Domnul Ion<br />
M. Ungureanu s-a vădit,<br />
Descălecând, la asfințit,<br />
A ne fi brav companion -dintr-un trecut îndepărtat<br />
și dintr-o zare-nveșmântată<br />
în falduri de drapel&#8230;Deci, iată,<br />
pe-calea-i dreaptă și-a săpat<br />
urme menite să rămână.<br />
De-acum, cu ostenita-i mână,<br />
o să rescrie-n – sobru-i stil –<br />
alte-ntâmplări, cu alt pistil.”</p>
<p>Dar neobositul cercetător Ion M. Ungureanu, care afirmă că: ,,Importanța trecutului nostru a fost ca o religie pentru mine”, a dat publicității și cele TREI MICROMONOGRAFII ALE CELOR PATRU BISERICI DIN ȚICLENI – Tunși, Țicleni cea veche, Țicleni cea nouă și Gura Lumezii.<br />
Interesul constant al juristului Ion M. Ungureanu s-a materializat și în alte cărți date publicității. ,,BĂILE ȚICLENI – AMINTIRE ȘI SPERANȚĂ”, este o altă carte, format obișnuit, apărută la Editura Măiastra, 2013. Este o monografie despre trecutul istoric al Băilor Țicleni, prefațată de ilustrul Prof.Doctor Tudor Sbenghe.<br />
La 21 octombrie 2013, la Bibioteca Județeană ,,Christian Tell” au fost lansate cele trei cărți: ,,Iubirea de țară nu moare”; ,,Album din Primul Război Mondial” și ,,Băile Țicleni – amintire și speranță”.<br />
Tot la Editura Măiastra Târgu Jiu, 2015, îi apare cartea ,,ȚICLENI – ALBUM MONOGRAFIC”, format A4, publicat în trei limbi: română, engleză și franceză. Este o lucrare de excepție ce conține istoria ilustrată, tehnocolor. A fost lansată în sala Primăriei orașului Țicleni.<br />
Jubileului semicentenar al orașului Țicleni, juristul Ion M. Ungureanu îi dedică o lucrare cu titlul ”50 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA ORAȘULUI ȚICLENI” (1968 – 2018). Apărută la Editura Măiastra Târgu Jiu, 2018, carte format A4, ca deobicei , bogată iconografic. Prof. Dr. Victor Troacă, președintele Asociației Scriitorilor de carte documentară Gorj, a publicat în cotidianul ,,Gorjeanul” o apreciere asupra acestei lucrări.<br />
Plecând de la ideea că ,,Pentru a păși în viitor, trebuie să ne cunoaștem trecutul”, juristul Ion M. Ungureanu îmbunătățește bibliografia istoriei locale cu lucrarea ,,UN OM LUMINAT AL ȚICLENILOR, PREOTUL GHEORGHE GR. ȚICLEANU”, cunoscut în Țicleni cu supranumele Preotul ,,Leoargă”, apărută sub egida dictonului NIHIL SINE DEO! și prefațată de Preot Iconom Stavrofor Dragomir Țicleanu, Parohia Țicleni. Această carte apărută în format obișnuit, reprezintă o micromonografie a vieții preotului Gheorghe Gr. Țicleanu, primul autor de carte din Țicleni, cu lucrarea ,,Istoricul bisericei Rășina din județul Gorj, apărută la Tipografia Română ,,Marin Pătrașcu și R. Mangu”, 1909. Celor care au zidit această biserică, autorul le dedică un buchet de poezii scrise în stilul Legendei Meșterului Manole, începând cu descrierea platoului (Morușa) pe care a fost zidită mănăstirea și până la săvârșirea acestei sfinte lucrări:<br />
”&#8230;Ea este coroana<br />
A tot ce-am săvârșit,<br />
Ea e toată fala<br />
A tot ce am zidit.<br />
Monastirea astă,<br />
Ce am săvârșit,<br />
De ar sta chiar în apă,<br />
Stă înveșnicit.”<br />
Este necesar să evidențiem atenția pe care o acordă autorul iconografiei în cărțile sale. Toate cărțile sale sunt bogat ilustrate, sunt înțesate de portrete, ilustrații de pe coperțile unor cărți, scrisori, brevete, copii ale unor acte, potrete, ilustrații cu lagăre de prizonieri, ofițeri în lagărul din Bressen de la Marea Baltică, în Germania, hărți, imagini din localitatea Țicleni sau de pe front.<br />
Nașterea acestor cărți prezentate de noi, fără a le face cunoscute pe toate, n-a fost ușoară, de altminteri ca orice naștere, i-a răpit autorului ani de cercetare și muncă asiduuă, de investigare a unor bibliografii vaste, de cercetare nemijlocită a arhivelor, corespondență, fără a mai lua în calcul și aspecte de ordin pecuniar.<br />
E în firea autorului să muncească cu acribie, cu minuțiozitate și fervoare pentru apariția acestor cărți. A presupus nopți nedormite, frământări, dar și satisfacții. Pasiunea pentru a scoate la lumină din bezna istoriei trecutul localității Țicleni a poruncit ȘI A ÎNVINS!<br />
Răsplata muncii sale de o viață n–a întârziat să apară. Consiliul local al orașului Țicleni, pentru meritele deosebite, i-a conferit Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Țicleni, la 27.02. 2014.<br />
Indubitabil că urmașii urmașilor ascendenților țiclenari îi vor rosti numele pentru atașamentul său neobișnuit față de localitatea care l-a adus pe lume.<br />
Este necesar să facem cunoscut faptul că și Evenimentul comemorativ care a avut loc la Cișmeaua Tunși, la 15 august 2026 – cu titlul ”Ecaterina Teodoroiu &#8211; Primul botez al focului” și cinstirea eroilor localității din Primul Război Mondial, reprezintă o consecință, tot a inițiativei juristului Ion M.Ungureanu că, pe baza mărturiilor unor urmași ai ascendenților tunșeni, a ajuns la concluzia că Eroina Ecaterina Teodoroiu, însoțită de alți luptători, a fost prezentă și a luptat pe meleaagurile noastre, în Primul Rozboi Mondial.<br />
Prezent la solemnitatea evenimentului comemorativ, pentru a cinsti memoria Eroinei Ecaterina Teodoroiu, am dorit a rosti câteva cuvinte, dar a fost cu neputință. Era ca și cum am fi vorbit la pereți. De aceea, am renunțat. În cele câteva enunțuri pe care voiam cu ardoare să le exprim în luarea noastră de cuvânt, doream a aduce laude bine meritate membrilor Asociației Naționale Cultul Eroilor ”Regina Maria”, Filiala judțului Gorj ”Tudor Vladimirescu”, sub egida căreia s-a desfășurat evenimentul sus-amintit, în frunte cu președintele acesteia, colonel (rtr)Inginer Doctor Walter Loga și secretarul asociației, colonel Gigi Bușe. Acum, când se pronunță tot mai rar cuvintele sacre ,,patriot” și ,,patriotism”, considerate a fi desuete, acești bravi colonei continuă să fie în slujba patriei așa cum erau ofițeri activi.<br />
De asemenea, voiam să elogiem activitatea juristului Ion M. Ungureanu, cel care, din copilărie, are în sânge istoria, fiind creierul și sufletul, promotorul acestor evenimente comemorative ,,La Brazdă” și la Cișmeaua Tunși și autorul textelor de pe plăcile comemorative. Organele locale și județene au răspuns cu promptitudine, dând tot sprijinul pentru materializarea acestor inițiative. Dânsul este acela care, prin cărțile sale, a izbutit să aducă trecutul istoric al Țiclenilor în prezent. Dar munca depusă în acest scop a cerut și sacrificii, poate de multe ori nu s-a bucurat de o viață adevărată.<br />
Așișderea, în intenția noastră a fost să stârnim în interiorul sufletesc al țiclenarilor mândria pentru ascendenții lor care au făcut istorie, în timpul lui Mihai Viteazul, al lui Tudor Vladimirescu, prin prezența lui Radu Țicleanu și respectiv, Andrița Bălănoiu, unul dintre ,,puii de lei” ai slugerului și vultanului Tudor din Vladimirii Gorjului și a lui Dinu Gârbea, unul dintre căpitanii lui Tudor, ambii din satul Tunși, de asemenea, pentru eroii aflați sub arme, căzuți la datorie, în Războiul pentru independenţă, Primul și Al Doilea Război Mondial. Urma să dăm citire poeziei ,,Fata cu arma. Ecaterina Teodoroiu”, scrisă de către profesorul Constantin Șofei, autor al unui volum de versuri cu titlul ,,Vorbe ce se vor cântate” și al celor două romane: ”Lumină sub umbrela morții” și ,,Zâmbete la porțile furtunilor”, semnate cu pseudonimul Dae Rășinaru. Este colegul nostru de o viață, de aceea este momentul să mulțumim destinului că începând cu clasa I, când ne-am certat pe prima bancă, am fost împreună la școala pedagogică și la facultate, apoi ca slujitori ai catedrei la aceeași instituție școlară până când am ieșit la pensie, în 2000.<br />
Având în vedere că acest eveniment comemorativ desfășurat la Tunși, a avut loc într-o mare sărbărătoare a creștinilor, Adormirea Maicii Domnului, după ce am fi rostit celebrul citat aparținând lui André Malraux (n. 1901), scriitor și om politic francez: ,,Secolul al XXI-lea va fi unul religios sau nu va fi deloc”, ne-am fi adresat auditorului cu îndemnul de a se ruga Proniei Cerești, Providenței, ca mințile înfierbântate, recte Preaputernicii de pe Mapamond ai zilelor noastre să aibă înțelepciunea să nu declanșeze un Al Treilea Război Mondial, care ar putea să aducă Apocalipsa, prin folosirea arsenalului nuclear.<br />
<em><strong>Profesor, Constantin E. Ungureanu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-locale-ii/">Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale (II)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-locale-ii/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Învăţătura Preotului de mir &#8211; „De mă iubeşte cineva pe Mine, păzeşte poruncile Mele”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-de-ma-iubeste-cineva-pe-mine-pazeste-poruncile-mele/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-de-ma-iubeste-cineva-pe-mine-pazeste-poruncile-mele/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 21:10:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[acelaşi Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[concepţii]]></category>
		<category><![CDATA[fiul lui dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Mântuitorul]]></category>
		<category><![CDATA[vechiul testament]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415260</guid>

					<description><![CDATA[<p>Se vântură, astăzi, tot felul de idei, tot felul de concepţii, că toate religiile sunt la fel, că toate religiile sunt bune, că toți plagiatorii sunt harnici, că, de fapt, ne închinăm toţi la acelaşi Dumnezeu, dar, nu este decât o părere omenească. Mântuitorul ne spune aşa: „Cine care nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-de-ma-iubeste-cineva-pe-mine-pazeste-poruncile-mele/">Învăţătura Preotului de mir &#8211; „De mă iubeşte cineva pe Mine, păzeşte poruncile Mele”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Se vântură, astăzi, tot felul de idei, tot felul de concepţii, că toate religiile sunt la fel, că toate religiile sunt bune, că toți plagiatorii sunt harnici, că, de fapt, ne închinăm toţi la acelaşi Dumnezeu, dar, nu este decât o părere omenească. Mântuitorul ne spune aşa: „Cine care nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte nici pe Tatăl care L-a trimis”, deci, cine nu cinsteşte pe Iisus Hristos, nu cinsteşte nici pe Dumnezeu Tatăl. Cine nu vrea să vină la Hristos, acela stă departe de Dumnezeu Cel unul în fiinţă şi întreit în Persoane. Deci, dacă ar fi existat o altă cale de mântuire, n-ar fi trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să se întrupeze, să pătimească, să fie răstignit şi să moară, apoi să învieze şi să se înalţe la cer! În realitate, prin Adam, firea noastră a fost slăbită, a căzut, s-a denaturat, şi pentru a o putea restaura era nevoie de ceva care să vină din exterior, ceva divin, din pronia divină! Omul singur, din exterior, nu putea să refacă această stare, mai ales că sufletele oamenilor nu se puteau înălţa la cer, chiar dacă erau sufletele drepţilor, şi ale proorocilor din Vechiul Testament. Pentru că omul, prin sine, ori cât de multe fapte bune ar face, nu se poate mântui singur, mai ales că îl urmăresc invidioșii, viermișorii de fructe! Cei care aveţi maşini o să înţelegeţi mai uşor, pentru că aţi văzut că sunt pâlnii care au sită ca să filtreze carburantul de impurităţi şi de apă care rămân deasupra sitei și benzina se duce mai departe în rezervor şi apa rămâne deasupra. V-aţi întrebat de ce benzina trece prin filtru, prin sită, iar apa nu trece? Că doar amândouă sunt lichide! Fraților mireni, există o caracteristică a acestor lichide care face deosebire între unele şi altele care spune ceea ce înseamnă tensiune superficială. Benzina poate să treacă prin acele găuri mici, iar apa nu poate să treacă, pentru că are o altă tensiune superficială. Tot la fel este şi cu sufletul omului, pentru că nu ne putem ridica la cer, dacă suntem legaţi de pământ prin patimi, dacă nu ne-am curăţit sufletul de toate legăturile care ne ţin legaţi de lucrurile pământeşti, de tot ceea ce numim noi patimi, adică, ceva care ne ţine legaţi de materialitate! În Vechiul Testament, drepţii nu se puteau ridica la cer singuri prin forţele proprii, pentru că firea lor nu era restaurată, nu era transformată, nu era refăcută, dar, acest lucru s-a întâmplat prin jertfa Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Iar firea noastră se reface aici în Biserică prin împărtăşirea cu Sfânta Euharistie, cu Trupul şi Sângele Domnului şi bineînţeles, prin împărtăşirea de toate celelalte Sfinte Taine începând cu Sfântul Botez. De aceea, firea noastră se transform, dar gândiţi-vă, cât de mare este Taina Spovedaniei care ne curăţeşte de păcatele făcute după ce am fost botezaţi. Şi ne reface Taina Sfântului Botez, ea reface starea sufletească, o curăţeşte, iar, dacă nu ar exista Taina Sfintei Spovedanii, noi nu ne-am putea curăţi de toate aceste legături care ne ţin permanent strânşi de cele care sunt pe pământ. Dar, când ne spovedim, prin harul lui Dumnezeu, acest har dat special preoţilor în Biserică, ne dezlegăm de toate legăturile care ne ţin atraşi de pământ. Iată, cât de important este să înţelegem aceste lucruri, să le reţinem şi să le transmitem mai departe, ca să nu asimilăm tot felul de idei sincretiste şi tot felul de idei speculative, cum că toate religiile sunt bune, pentru că ne înşelăm! Dumnezeu este dreptul judecător, pentru că El este Cel care înseamnă iubire, dar este şi dreptate. Dar, dacă ne întrebăm, ce avem noi de făcut, aceasta este partea teoretică. Avem datoria ca să împlinim poruncile Domnului, să credem cinstit în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care este Dumnezeu adevărat şi om adevărat şi să împlinim poruncile pe care El ni le-a dat, învăţăturile pe care El ni le-a dat. Căci, spune Mântuitorul: „De mă iubeşte cineva pe Mine, păzeşte poruncile Mele”! Îl iubim pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, păzind poruncile Lui, deci, să credem drept şi să păzim poruncile pe care El ni le-a lăsat. Le spun de multe ori credincioșilor mei din parohie că dacă citim cu multă atenţie Noul Testament, înţelegem că poruncile lui Dumnezeu nu sunt grele. El spune aşa: „Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară”! Nouă ni se pare greu să trăim creştineşte pentru că suntem legaţi de pământ. Poate că am vrea să le facem pe toate, să fim și cu Dumnezeu, să fim şi cu lumea, să îndestulăm trupul cu de toate, să-i facem pe plac trupului cu cele materiale, dar în acelaşi timp să câştigăm şi viaţa veşnică. Şi aceste două lucruri se cam contrazic, de aceea, trebuie să fim cu multă luare aminte şi să înţelegem de ce ne este greu uneori, sau ni se pare greu să împlinim viaţa creştineşte, aşa cum ne-a lăsat-o Mântuitorul. Ca să vedem că nu este greu nici de înţeles şi nici de făcut, căci, spune Mântuitorul: „Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi”, „Iertaţi ca să fiţi iertaţi”, iertați aproapelui vostru greşelile şi Dumnezeu vi le va ierta pe ale voastre!<br />
<em><strong>Preot Paroh Ilie AMZUCU,</strong></em><br />
<em><strong>Parohia Urdarii de Jos, Gorj</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-de-ma-iubeste-cineva-pe-mine-pazeste-poruncile-mele/">Învăţătura Preotului de mir &#8211; „De mă iubeşte cineva pe Mine, păzeşte poruncile Mele”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-de-ma-iubeste-cineva-pe-mine-pazeste-poruncile-mele/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2026 06:12:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aparat de curățat]]></category>
		<category><![CDATA[gest de protocol]]></category>
		<category><![CDATA[pungile de sterilizare]]></category>
		<category><![CDATA[salon nou]]></category>
		<category><![CDATA[salon profesionist]]></category>
		<category><![CDATA[sterilizarea completă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415180</guid>

					<description><![CDATA[<p>Punga sigilată pe care tehnicianul o deschide în fața ta nu este un gest de protocol, ci singurul moment în care poți verifica, cu ochii tăi, că instrumentele cu care va lucra pe unghiile tale au trecut printr-un ciclu complet de sterilizare. Dacă punga rămâne închisă undeva în spate și instrumentele apar gata pregătite pe [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/">Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Punga sigilată pe care tehnicianul o deschide în fața ta nu este un gest de protocol, ci singurul moment în care poți verifica, cu ochii tăi, că instrumentele cu care va lucra pe unghiile tale au trecut printr-un ciclu complet de sterilizare. Dacă punga rămâne închisă undeva în spate și instrumentele apar gata pregătite pe tavă, nu ai cum să știi prin ce au trecut. Tocmai de aceea, câteva întrebări puse înainte să te așezi pe scaun pot face diferența dintre un salon care ia igiena în serios și unul care o simulează convingător.</p>
<h2><strong>Autoclavul și ce înseamnă sterilizarea completă</strong></h2>
<p>Singurul aparat care sterilizează complet instrumentele metalice este autoclavul cu abur sub presiune, care lucrează la temperaturi între 121 și 134 de grade Celsius. La aceste temperaturi, bacteriile, virusurile și fungii sunt distruși fără excepție, inclusiv sporii rezistenți pe care dezinfectanții chimici lichizi nu îi pot elimina. Un ciclu complet de sterilizare și uscare durează între 30 și 45 de minute la modelele profesionale compacte, ceea ce înseamnă că un salon cu flux mare de clienți trebuie să aibă o rutină clară și suficiente instrumente pentru a respecta protocolul fără să sară etape.</p>
<p>Problema este că mulți clienți nu știu să facă distincția între un aparat de sterilizare real și unul care doar arată a sterilizator. Cutiile UV, prezente în numeroase saloane, nu distrug sporii sau bacteriile profunde, ci sunt, în realitate, dulapuri de depozitare care mențin instrumentele ferite de praf după ce au fost curățate. Folosite ca metodă principală de sterilizare, reprezintă un risc real, nu o alternativă acceptabilă.</p>
<p>Întrebarea concretă pe care o poți pune: „Folosiți autoclavă?&#8221; Dacă răspunsul este „da, avem sterilizator UV&#8221;, ai un semnal de alarmă.</p>
<h2><strong>Ce verifici la pungile de sterilizare</strong></h2>
<p>Instrumentele sterilizate corect sunt păstrate în <a href="https://www.savyprofessional.ro/pungi-sterilizare-pupinel">pungi de sterilizare</a> sigilate până în momentul utilizării. Pungile de sterilizare au o bandă indicatoare care își schimbă culoarea după ce ciclul de autoclavare s-a finalizat, un indicator chimic vizibil și verificabil de oricine. Un tehnician care lucrează profesionist deschide punga în fața clientului, nu în spatele ușii sau la începutul zilei pentru toți clienții deodată.</p>
<p>Dacă instrumentele sunt scoase dintr-un sertar sau dintr-o cutie fără să fie în pungă sigilată, nu ai nicio garanție că au fost sterilizate după clientul anterior. Același lucru este valabil dacă punga există, dar indicatorul de culoare nu și-a schimbat nuanța față de cea originală: ciclul nu s-a finalizat sau punga a fost reutilizată.</p>
<h2><strong>Aparatul de curățat cu ultrasunete, ce face și ce nu face</strong></h2>
<p>Un <a href="https://www.savyprofessional.ro/aparate-de-curatat-instrumente-cu-ultrasunete">aparat de curățat cu ultrasunete</a> este o unealtă valoroasă într-un salon profesionist, dar rolul său este strict de pre-curățare, nu de sterilizare. Prin fenomenul de cavitație, bule microscopice generate de unde sonore, aparatul desprinde resturi, reziduuri și material biologic din crăpăturile și suprafețele texturate ale instrumentelor, inclusiv din zonele inaccesibile periuței. Este deosebit de eficient pentru instrumente articulate, cum sunt cleștii de cuticule sau foarfecele, unde contaminarea se acumulează în articulații. Prezența unui astfel de aparat în salon indică o abordare serioasă față de protocolul de decontaminare, dar nu înlocuiește autoclavul. Curățarea cu ultrasunete este prima etapă dintr-o secvență care trebuie să continue obligatoriu cu dezinfecție și sterilizare.</p>
<p>Dacă un salon îți arată aparatul cu ultrasunete ca dovadă că instrumentele sunt „sterilizate&#8221;, confuzia este fie involuntară, fie intenționată. În ambele cazuri, e un motiv să pui mai multe întrebări.</p>
<h2><strong>Pilele și bufferele, de unică folosință fără excepție</strong></h2>
<p>Instrumentele poroase, pilele tradiționale, bufferele din spumă, bețișoarele de lemn, nu pot fi sterilizate. Materialul lor absoarbe lichide și adăpostește bacterii în profunzime, astfel că dezinfecția reală este imposibilă. Acestea sunt articole de unică folosință și trebuie aruncate după fiecare client, indiferent cât de „curate&#8221; par la suprafață.</p>
<p>Un salon care refolosește pilele sau bufferele, chiar dacă le șterge cu dezinfectant între clienți, nu respectă standardele de igienă de bază. Poți verifica simplu: întreabă dacă pila folosită pe tine este nouă sau dacă o poți lua acasă la final. Un salon corect nu are nicio problemă cu această întrebare.</p>
<h2><strong>Riscurile reale, nu doar igiena de principiu</strong></h2>
<p>Motivul pentru care aceste întrebări contează depășește sfera confortului personal. Instrumentele nesterilizate pot transmite agenți patogeni serioși, hepatita B, hepatita C, HIV, prin contact cu sânge infectat, chiar și în cantități microscopice rezultate din mici tăieturi sau iritații ale pielii. Infecțiile fungice ale unghiei, cunoscute medical drept onicomicoza, sunt responsabile de aproximativ 50% din toate afecțiunile unghiilor la nivel global și se transmit cu ușurință prin echipamente necurățate sau prin căzile de pedichiură. Un studiu polonez citat de The Conversation în mai 2026 a identificat Staphylococcus epidermidis în 30% din căzile de pedichiură analizate, o bacterie care, dacă pătrunde în organism printr-o leziune, poate provoca infecții grave.</p>
<h2><strong>Protocolul complet și cum îl recunoști</strong></h2>
<p>Un salon cu protocoale reale urmează o secvență în trei etape: curățare (inclusiv cu ultrasunete, acolo unde există aparatura), dezinfecție și sterilizare în autoclavă, cu instrumente păstrate ulterior în pungi sigilate până la utilizare. La aceasta se adaugă testarea periodică a performanței autoclavei cu indicatori biologici și politica fermă de unică folosință pentru orice instrument poros.</p>
<p>Furnizorii serioși din industrie tratează aceste etape ca pe un ansamblu, nu ca pe opțiuni separate. SavyProfessional.ro, de exemplu, include în oferta pentru saloane atât pungile de sterilizare, cât și aparatele de curățat cu ultrasunete, tocmai pentru că un protocol corect nu poate fi construit pe jumătate.</p>
<p>Dacă la prima vizită un salon nu poate răspunde clar la întrebări despre autoclavă și pungi sigilate, nu trebuie să aștepți o a doua vizită ca să tragi concluzii. Instrumentele care arată curate pot fi în continuare periculoase fără sterilizare completă, iar diferența nu se vede, se verifică.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/">Ce întrebi într-un salon nou înainte să te așezi pe scaun</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/ce-intrebi-intr-un-salon-nou-inainte-sa-te-asezi-pe-scaun/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La Gorj a fost înființată sucursala MNADOR</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/la-gorj-a-fost-infiintata-sucursala-mnador/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/la-gorj-a-fost-infiintata-sucursala-mnador/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2026 21:16:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Enache]]></category>
		<category><![CDATA[Iulian Moțescu]]></category>
		<category><![CDATA[Mirela Cocheci]]></category>
		<category><![CDATA[sucursala MNADOR]]></category>
		<category><![CDATA[Valentin Pilică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415151</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ședința de constituire a Sucursalei Gorj a Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (MNADOR) a avut loc sâmbătă, 19 septembrie, la Restaurantul Rebecca din Târgu Jiu, prin primirea a doi noi comisari: Valentin Pilică și Iulian Moțescu, în prezența generalilor Remus Știr – președinte și Mirela Cocheci – vicepreședinte și purtător de cuvânt. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/la-gorj-a-fost-infiintata-sucursala-mnador/">La Gorj a fost înființată sucursala MNADOR</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Ședința de constituire a Sucursalei Gorj a Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (MNADOR) a avut loc sâmbătă, 19 septembrie, la Restaurantul Rebecca din Târgu Jiu, prin primirea a doi noi comisari: Valentin Pilică și Iulian Moțescu, în prezența generalilor Remus Știr – președinte și Mirela Cocheci – vicepreședinte și purtător de cuvânt.</strong></p>
<p>Așadar, din 19 septembrie 2026, numărul membrilor MNADOR cu domiciliul în Gorj a ajuns la 4 și astfel s-a constituit Sucursala Gorj a MNADOR. Celor doi membri ai MNADOR cu domiciliul în Gorj, comisarul Gheorghe Bușe și subcomisarul Nicolae Vlăduleanu, li s-au alăturat comisarii Valentin Pilică și Iulian Moțescu din Târgu Jiu.<br />
La ședință au mai participat comisarul-șef Florin Enache din Timișoara, dar gorjean la origini, și comisarul Carmen Pinte de la Petroșani. De la Timișoara a participat și jurnalistul Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415153" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1.jpg" alt="" width="1112" height="608" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1.jpg 1112w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1-320x175.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1-1024x560.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1-768x420.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1-696x381.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-1-1068x584.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1112px) 100vw, 1112px" />Înainte de începerea ședinței, domnul general Remus Știr – președintele MNADOR, a dat o lucrare scrisă celor doi membri mai vechi ai organizației: comisarul Gheorghe Bușe și subcomisarul Nicolae Vlăduleanu, având ca tematică verificarea cunoștințelor despre Statutul MNADOR și Declarația Universală a Drepturilor Omului.<br />
După testare, generalul Remus Știr, a anunțat că de astăzi se constituie Sucursala Gorj a MNADOR, prin primirea a doi noi comisari: Valentin Pilică și Iulian Moțescu, pe care i-a invitat să depună jurământul MNADOR. „Jur să-mi exercit atribuțiile de membru al Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului cu onoare, demnitate și deplin devotament. Mă angajez să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să lupt împotriva nedreptății și a abuzurilor și să slujesc cu loialitate valorile și principiile Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, apoi le-a înmânat, cu ajutorul doamnei general Mirela Cocheci, legitimațiile, insignele și gradele de comisar.<br />
În continuare, aceasta a transmis un emoționant și încurajator mesaj: „Astăzi, am onoarea ca, în calitate de purtător de cuvânt al Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului, să rostesc câteva cuvinte într-un moment care nu înseamnă doar acordarea unor funcții și mai ales asumarea unor responsabilități. Investirea în funcția de comisar nu este un act formal și nici o distribuire care se poartă doar prin titulatură. Ea reprezintă un angajament față de oameni, față de adevăr, față de demnitatea umană și față de valorile pe care organizația noastră le apără. Drepturile omului nu sunt noțiuni abstracte și nu trebuie să rămână doar înscrise în documente, convenții sau declarații. Ele se regăsesc în viața fiecărui om, în dreptul de a fi respectat, de a fi ascultat, de a nu fi umil sau de a nu fi nedreptățit. De aceea, funcția de comisar pe care o încredințăm astăzi domnilor Valentin Pilică și Iulia Moțescu presupune echilibru, discernământ, integritate și mai ales conștiință. Un reprezentant al Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului trebuie să știe să asculte, înainte de a judeca, să cerceteze, înainte de a trage concluzii și să aibă curajul de a spune <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415154" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2.jpg" alt="" width="1083" height="628" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2.jpg 1083w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-320x186.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-1024x594.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-768x445.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-724x420.jpg 724w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-696x404.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-2-1068x619.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1083px) 100vw, 1083px" />adevărul, chiar și atunci când acesta este incomod. Autoritatea adevărată nu se impune prin funcție, ci se câștigă prin conduită. Respectul nu vine din însemne, diplome sau grade, ci din felul în care alegem să ne punem în slujba celorlalți. Astăzi, odată cu această învestire, vă încredințăm nu numai cu responsabilitate ci și încrederea noastră. Vă chemăm să purtați aceste funcții cu demnitate și să nu uitați niciodată, că în spatele fiecărei sesizări există un om, în spatele fiecărei nedreptăți, există o suferință, iar în spatele fiecărei intervenții corecte poate exista șansa de a reda cuiva speranța și încrederea îndreptate. Să ne amintim întotdeauna că menirea noastră este aceea de a nu căuta confruntarea ci de a apăra echilibrul, legalitatea, respectul și demnitatea umană.<br />
În numele Mișcării Naționale pentru Apărarea Drepturilor Omului, a domnului general Remus Știr, dar și în numele meu personal, vă felicit pentru încrederea care vă este acordată și vă dorim să vă exercitați mandatele cu onoare, cu responsabilitate și fermitate. Să fiți oameni ai dreptății dar și ai cumpătării. Să fiți fermi atunci când adevărul trebuie apărat și omenoși atunci când un om are nevoie să fie ascultat. Iar atunci când veți fi puși în fața unor situații dificile, să vă amintiți un singur lucru, funcțiile sunt vremelnice, dar felul în care ne purtăm cu oamenii rămâne. Vă felicităm pentru învestire în funcția de comisar MNADOR și vă dorim mult succes în misiunea pe care o începeți astăzi în slujba dreptății, a demnității și a omului”.<br />
În continuare, cei doi comisari, și-au prezentat o scurtă biografie.<br />
Valemtin Pilică, născut în comuna Bâlteni, județul Gorj, a precizat că acolo „a fost locul unde s-au pus bazele educației și caracterului său”, iar parcursul său în viață „a fost deținut în mod fundamental pe disciplină, rigoare și onoare, dobândite în perioada în care am fost cadru militar”, afirmând că: „Această etapă mi-a format spiritul de organizare și mi-a insuflat un puternic simț al responsabilității față de oameni, de reguli și de lege”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415155" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3.jpg" alt="" width="1070" height="601" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3.jpg 1070w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-1024x575.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-768x431.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-748x420.jpg 748w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-696x391.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-3-1068x600.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1070px) 100vw, 1070px" />Din dorința de autodepășire, pentru a-și dezvolta aptitudinile și competențele de organizare, și-a îndreptat atenția spre studiile superioare și a urmat cursurile Universității Tehnice din Petroșani. După trecerea în rezervă și-a valorificat cunoștințele într-o zonă nouă de activitate. „Timp de 20 de ani am practicat cu pasiune meseriile de profesor de legislație rutieră și instructor auto formând generații întregi de conducători auto”.<br />
Tot în această perioadă, spiritul civic și abilitățile de management l-au determinat să se implice activ în zona reprezentării sociale asumându-și rolul de lider de sindicat. „În această calitate am învățat ce înseamnă negocierea, medierea și managementul dialogului, luptând mereu pentru drepturile oamenilor, demnitate și corectitudine”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415156" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5.jpg" alt="" width="1118" height="616" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5.jpg 1118w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-1024x564.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-768x423.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-762x420.jpg 762w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-696x383.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/MNADOR-5-1068x588.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1118px) 100vw, 1118px" />Iulian Moțescu s-a născut în comuna Vladimir, din Gorj, a fost cadru militar, arma auto, din 1990 și până în anul 2008, când a fost trecut în rezervă, apoi a devenit broker de asigurări, meserie pe care o practică și în prezent.<br />
Activitatea s-a încheiat cu intonarea Imnului MNADOR, pe versurile scrise de către doamna general Mirela Cocheci.<br />
Dorim succes noii sucursale a MNADOR, rezultate remarcabile în activitatea celor care fac parte din ea și celor care vor mai veni, ținând cont de sfaturile date de doamna general Mirela Cocheci.<br />
<em><strong>Comisar Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/la-gorj-a-fost-infiintata-sucursala-mnador/">La Gorj a fost înființată sucursala MNADOR</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/la-gorj-a-fost-infiintata-sucursala-mnador/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nostalgii de toamnă &#8211; Remember „BRÂNCUȘIANA 1980”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/nostalgii-de-toamna-remember-brancusiana-1980/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/nostalgii-de-toamna-remember-brancusiana-1980/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2026 21:15:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Acasă la Brâncuși 150]]></category>
		<category><![CDATA[brancusiana]]></category>
		<category><![CDATA[hobita]]></category>
		<category><![CDATA[Lunca Bistriței]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415144</guid>

					<description><![CDATA[<p>Chiar dacă nu s-a încheiat complexul de manifestări legate de împlinirea a 150 de ani de la nașterea Părintelui Sculpturii Moderne, și denumit generic „Acasă la Brâncuși 150”, haideți să facem un arc peste timp și să postăm pentru cititorii noștri câteva fotografii făcute la mijloc de Răpciune, chiar în vecinătatea casei sale din Hobița, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/nostalgii-de-toamna-remember-brancusiana-1980/">Nostalgii de toamnă &#8211; Remember „BRÂNCUȘIANA 1980”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă nu s-a încheiat complexul de manifestări legate de împlinirea a 150 de ani de la nașterea Părintelui Sculpturii Moderne, și denumit generic „Acasă la Brâncuși 150”, haideți să facem un arc peste timp <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415146" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4.jpg" alt="" width="1200" height="813" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-320x217.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-1024x694.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-768x520.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-620x420.jpg 620w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-696x472.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-4-1068x724.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />și să postăm pentru cititorii noștri câteva fotografii făcute la mijloc de Răpciune, chiar în vecinătatea casei sale din Hobița, mai precis în Lunca Bistriței, acolo unde, prin anul 1980, a avut loc una dintre primele ediții ale Taberei de Sculptură „Brâncușiana”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415147" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3.jpg" alt="" width="1200" height="731" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-320x195.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-1024x624.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-768x468.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-689x420.jpg 689w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-696x424.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-3-1068x651.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Vă invit, pentru câteva minute de meditație, într-un decor de toamnă aproape mistic, iar, dacă o să ajungeți spre seară atunci când soarele, în drumul său spre apus, luminează aproape ireal lucrările plăsmuite în piatră <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415148" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1.jpg" alt="" width="1200" height="836" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-768x535.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-603x420.jpg 603w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-696x485.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-1068x744.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/6-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />acum mai bine de patru decenii de participanții de atunci, combinate cu sunetele pădurii și ale râului ce se strecoară în apropiere, vom putea întregi o veritabilă atmosferă de basm.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-415149" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2.jpg" alt="" width="1200" height="821" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-320x219.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-1024x701.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-768x525.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-614x420.jpg 614w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-696x476.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-2-1068x731.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Trebuie doar să încercați și nu o să vă pară rău.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/nostalgii-de-toamna-remember-brancusiana-1980/">Nostalgii de toamnă &#8211; Remember „BRÂNCUȘIANA 1980”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/nostalgii-de-toamna-remember-brancusiana-1980/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Eveniment: Serile la Brădiceni / XXX / 2026 &#8211; I. Satul – memorie, patrimoniu, poezie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-i-satul-memorie-patrimoniu-poezie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-i-satul-memorie-patrimoniu-poezie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2026 21:14:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Daniela Brâncuși]]></category>
		<category><![CDATA[gelu birau]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe grigurcu]]></category>
		<category><![CDATA[ion elena]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Popescu-Brădiceni]]></category>
		<category><![CDATA[Marius Ghica]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Liviu-Goga]]></category>
		<category><![CDATA[Mircea Pospai]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Dragoş]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415158</guid>

					<description><![CDATA[<p>1.O listă a laureaților impresionantă Am avut mari emoții. Cea de XXX-a ediție a „Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei” s-a ținut la timp. A fost categoric un succes, de-a fir a păr în cele două componente ale sale: Salonul Editorial 2026 și Gala Laureaților. Ecourile evenimentului stau mărturie, telefoanele și mesajele primite ulterior [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-i-satul-memorie-patrimoniu-poezie/">Eveniment: Serile la Brădiceni / XXX / 2026 &#8211; I. Satul – memorie, patrimoniu, poezie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3>1.O listă a laureaților impresionantă</h3>
<p>Am avut mari emoții. Cea de XXX-a ediție a „Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei” s-a ținut la timp. A fost categoric un succes, de-a fir a păr în cele două componente ale sale: Salonul Editorial 2026 și Gala Laureaților. Ecourile evenimentului stau mărturie, telefoanele și mesajele primite ulterior au confirmat reușita acțiunii. Reverberate, acestea certifică proiectul regândit în laboratorul ideatic de organizatorii devotați acestui act cultural literar artistic, în frunte cu domnii Ionuț Viorel Bordeiași și Dan Adrian Popescu, ca reprezentanți ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și ai Consiliului Județean Gorj, în parteneriat cu Primăria Comunei Peștișani (primar Cosmin Pigui). Zilele au fost trei (11-12-13 septembrie 2026), locația: Căminul Cultural Brădiceni. Vatra Brădicenilor este una tradițională și cultural și literar, căci în spiritualitatea sa au trăit, au scris, au promovat o valoroasă moștenire, au publicat și-au tipărit reviste și cărți celebrii Ionel Buligan, Nicolae al Lupului, Ion Căpruciu, Emil Paraschivoiu, lor li s-au adăugat Constantin Codiță, Constantin Stroiescu, Petre Neicuțescu, George Niculescu ș.a. Osârdia lor a avut în mine un promotor de neclintit vreme de trei decenii. Au fost încununați cu mult râvnita cunună de lauri a „Serilor la Brădiceni” scriitori români contemporani de-o mare valoare română și europeană, selectați din trei eoane succesive dar nu în ruptură ci într-o firească continuitate fenomenologică. Lista de față e autentică și uluiește încă anvergura incontestabilă a „Serilor la Brădiceni”: Ion Popescu Brădiceni (1997); Ion Horea (1998); Anghel Dumbrăveanu (2000), Petre Ghelmez (2000), George Țărnea (2001), Mircea Tomuș (2002), Gheorghe Grigurcu (2002), Gabriel Chifu (2003), Gabriel Dimisianu (2003), Valentin Tașcu (2004), Alex Ștefănescu (2004), Ion Vartic (2005), Paul Aretzu (2005), Marian Drăghici (2006), Barbu Cioculescu (2006), Adrian Dinu Rachieru (2007), Șerban Foarță (2007), Mircea Peteanu (2008), Ilie Constantin (2008), Nichita Danilov (2009), Tudorel Urian (2009), Adrian Alui Gheorghe (2010), Mircea A. Diaconu (2010), Ion Pecie (2010), Ioana Dinulescu (2011), Vasile Spiridon (2011), Victor Știr (2012), Nicolae Coande (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Mircea Braga (2013), Nicolae Tzone (2014), Ștefan Melancu (2014), Viorica Răduță (2014), Ovidiu Genaru (2015), Emilian Marcu (2015), Daniel Cristea Enache (2015), Constantin Cubleșan (2016), Aurel Rău (2016), Aurel Pantea (2017), Gabriel Coșoveanu (2017), Ioan Moldovan (2018), Ioan Holban (2018), Angelo Mitchievici (2019), Gellu Dorian (2019), Horia Gârbea (2020), Sorin Lavric (2020), Andrei Novac (2021), Andrea H. Hedeș (2021), Gabriela Gheorghișor (2022), Liviu Capșa (2022), Aurel Ștefanachi (2023), Marius Ghica (2023), Nicolae Dragoș (2024), Coman Șova (2024), Daniela Brâncuși (2025), Ioana Crăciunescu (2026), Mircea Tutunaru (2026), Mircea Pospai (2026), Daria Dalina (2026).</p>
<h3><strong>2. O atmosferă de sărbătoare ritualică</strong></h3>
<p>Redevenit reporter de pe teren – precizez cu o neascunsă bucurie – un aspect mult așteptat. Ediția a XXX-a a „Serilor la Brădiceni” s-a desfășurat sub efigia „Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026”, având ca reper definitoriu paradigma „«Satul – memorie, patrimoniu, poezie».<br />
Am anticipat această reconsacrare a proiectului și a programului filosofic, istoric, teoretic, hermeneutic, literar, estetic, metapoetic ș.c.l. dimesiuni intrinseci și extrinseci (politice, sociale, economice, culturale – n.n., I.P.B.) în șase lucrări personale precum: Scriitorul transmodernist: neohermeneut și mân(t)uitor al cuvintelor (2007); Bazele transmodernismului (2007); Din metafizica transmodernului (2009); Reinventarea capodoperei /Drumul prin oglindă (2020); O foarte succintă introducere în poezia română contemporană (2021); Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale / O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane (2023).<br />
Astfel scriam în eseostudiul-manifest „Revitalizarea transculturală/ transliterară și modelul tranglocal al „Serilor la Brădiceni” (vezi Reinventarea capodoperei/Drumul prin oglindă, pp. 301-318 despre baza teoretică și doctrinară a noii paradigme esteticoartistice a transmodernismului românesc, validată axiologic și ontologic. Mai exact, prin reuniunile și manifestările anuale ale Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”, au fost promovate * Calea Transmodernistă; *Principiile și Legile Transmodernismului; *Limba poetică a locului, proprie locuirii poetice a unei patrii cu trecut, prezent și viitor; *Rezistența prin religie, cultură, literatură, artă, garantată ciclic (dar într-o continuitate glorioasă – n.n., I.P.B.) de geniul creativ și creator al națiunii române; *Realizarea reînceputului cel novator/revoluționar/ transfigurator/ de drum mirobolant de la acumularea cantitativă la saltul calitativ la nivelul culturilor mari, europene; *existența unor maeștri spirituali: Lucian Blaga, Constantin Noica, Andrei Pleșu, Theodor Codreanu, Gheorghe Grigurcu; *Noua grilă de transvaluare doctrinară în canon anamnezic; *Strategia transsubstanțierii valorice; *Construirea Cărții Circulare din perspectiva poetului întru met&#8217;hodos (drum împreună); *Mișcarea reintegratoare și recuperatoare; *Reconfigurarea reliefului axiologic ș.a.m.d.<br />
Așa că, ajuns la cea de-a XXX-a ediție A.N.P.C.P., „Serile la Brădiceni” și-a întâmpinat invitații cu o atmosferă de sărbătoare ritualică.</p>
<h3><strong>3. Precizări strict necesare</strong></h3>
<p>Juriul celei de-a XXX-a ediții a Atelierului Național de Poezie și Critică a Poeziei, alcătuit din Gheorghe Grigurcu, Marius Ghica, Nicolae Dragoș, Ion Popescu Brădiceni, Daniela Brâncuși a hotărât premiile pentru anul editorial septembrie 2025-septembrie 2026. Acestea au fost decise în urma unei selecții riguroase a lansărilor de carte care au avut loc în acest an editorial. S-au avut în vedere următoarele criterii: valoarea estetico-literară a fiecărui volum luat în discuție; vizibilitatea autorului în spațiul cultural-literar românesc și european, cronicile literare care comentează operele respective în marile reviste literar-artistice, ritmul aparițiilor acestor titluri și includerea lor în târgurile de carte naționale; publicarea unor producții literare în revistele locale și naționale; contribuția la promovarea culturii și literaturii din Gorj și din țară, implicarea socială și publică a scriitorilor în viața cetăților administrative și economice, dezvoltarea creației literare locale și naționale în noul context european, publicarea cărților de poezie și critică în colecția „Serile la Brădiceni”.<br />
Fiind o ediție festivă și de bilanț tridecenial, același juriu a decis și acordarea unor diplome omagiale, unor premii speciale și de excelență unor personalități culturale și literare ale județului Gorj, precum și unor reviste locale care au susținut consecvent actul de creație și cercetare literară, critică și exegetică din teritoriu.<br />
Ca în finalul Galei Laureaților, Daniel Cristian Dumitru, directorul revistei Fantastica Magazin să-i înmâneze din partea Clubului de literatură științifică &#8211; fantastică „Victor Anestin” (SFVA Craiova) – scriitorului Viorel Pârligras, premiul pentru ilustrație de revistă.<br />
Sala Căminului Cultural Brădiceni fusese pavoazată cu gust și cu o imaginație de zile de neuitat pentru toți participanții la festival. Au subliniat acest amănunt psihedelic, de pildă, Mircea Pospai, Mircea Liviu Goga, Gelu Birău, Ion Elena, veronica Pupăză, Dan Gr. Pupăză, Monica Buțu ș.a.<br />
(va urma)<br />
<em><strong>Ion Popescu Brădiceni, Scriitor, publicist, doctor în filologie, fondator al „Serilor la Brădiceni”</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-i-satul-memorie-patrimoniu-poezie/">Eveniment: Serile la Brădiceni / XXX / 2026 &#8211; I. Satul – memorie, patrimoniu, poezie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/eveniment-serile-la-bradiceni-xxx-2026-i-satul-memorie-patrimoniu-poezie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale(I)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-localei/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-localei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Sep 2026 21:13:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[I.L. Caragiale]]></category>
		<category><![CDATA[istoria locala]]></category>
		<category><![CDATA[Juristul Ion M Ungureanu]]></category>
		<category><![CDATA[Panait Cerna]]></category>
		<category><![CDATA[Regimentul 18 Târgu Jiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=415141</guid>

					<description><![CDATA[<p>MOTTO: ”Poate că morții n-au altă viață decât aceea pe care le-o dăruiesc viii. De câte ori ne ducem cu mintea la dânșii, dăm la o parte piatra mormântului lor. Iar când îi pricepem și îi iubim, îi ridicăm din sicrie și îi aducem în lumea noastră care odată a fost lumea lor. Omul mare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-localei/">Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale(I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>MOTTO:</strong> ”Poate că morții n-au altă viață decât aceea pe care le-o dăruiesc viii. De câte ori ne ducem cu mintea la dânșii, dăm la o parte piatra mormântului lor. Iar când îi pricepem și îi iubim, îi ridicăm din sicrie și îi aducem în lumea noastră care odată a fost lumea lor.<br />
Omul mare e cel ce are mai multă parte de viață post-mortem”. &#8211; Panait Cerna<br />
”Celebru este unul care începe să trăiască după ce a murit.” &#8211; I.L. Caragiale</p>
<p>Provocat într-o discuție cu participarea unor interlocutori să explice factorii determinanți ai pasiunii sale pentru istorie, juristul Ion M. Ungureanu, în confesiunea sa, a relatat mai multe episoade cu amintiri care i-au marcat viața. Niciodată nu va uita că spre toamna anului 1941, împreună cu mama sa și cu o vecină, au mers la Regimentul 18 Târgu Jiu, cu o cabrioletă trasă de o iapă albă, să-și ia rămas bun de la tatăl său, care, împreună cu mai mulți camarazi, urmau ca în seara următoare să fie îmbarcați la tren și să fie duși pe front. Se știe că Românii trecuseră Prutul în iunie 1941. Ostașii originari din Țicleni se adunaseră în curtea gospodarului ce locuia la est de regiment, așezându-se pe jugul, pe proțapul și pe inima carului care se afla lângă casă, destul de îngrijorați. Gospodina a scos un mălai cald de sub țest și l-a împărțit ostașilor. Pentru unii a fost ultima turtă caldă gustată, că mulți au murit pe front. Printre aceștia s-a numărat și soțul vecinei care a mers cu noi la acel rămas bun. Când a primit vestea morții soțului său, s-a jelit multe zile la rând. În naivitatea ei, când se jelea, zicea că ”de ce nu s-o fi dat și el la o parte de dinaintea glonțului ?!&#8230;”.<br />
În familie exista o istorie cu toți domnitorii, de asemenea, își amintește de existența unui calendar ortodox – un fel de publicație anuală foarte răspândită în trecut, cuprinzând cronologia zilelor anului și diverse materiale cu caracter informativ, științific, fenomene astronomice, cunoștințe istorice, nelipsind și spații pentru adnotări. Povestirile bunicului, participant la Primul Război Mondial, și ale tatălui, aflat sub arme în cel de Al Doilea Război Mondial, despre peripețiile în cele două conflagrații mondiale au contribuit în mare măsură la pasiunea pentru istorie. Nu poate fi exclusă nici transmiterea unei gene din familie, având în vedere că un unchi al său cu o bună memorie, a îndrăgit istoria, reținând întipărite în mintea sa, până la adânci bătrânețe, toate datele referitoare la anii de domnie a domnitorilor români și ai unor bătălii însemnate, purtate de aceștia. Întrebat de fiul său, înainte cu o oră de a-și da duhul, interesat de gradul de luciditate, care sunt anii de domnie a lui Vlad Țepeș, muribundul a dat un răspuns prompt. În anii de școlaritate, bineînțeles, atracția pentru istorie s-a amplificat grație profesorilor, dar și în urma lecturii unor opere beletristice cu tematică istorică, poeziile lui Vasile Alecsandri și George Coșbuc, romanele lui Mihail Sadoveanu.<br />
Chiar dacă s-a specializat prin studii superioare, în științele juridice, acest fapt nu a constituit un impediment în cercetarea, pe o lungă perioadă, a istoriei locale. A fost nevoie de răbdare și de muncă asiduă, stăruitoare, mai ales că s-a scris foarte puțin despre istoria Țiclenilor, iar mulți dintre locuitori, la începutul dictaturii comuniste, de teamă să nu apară, cumva, chipul regelui Mihai sau portretele unor foști demnitari, au dat foc la acte, ziare, reviste, cărți etc. Câte biblioteci de la instituții nu s-au ars în acea perioadă..?!. Au urmat zile și ani de cercetare documentară cu deosebită intensitate în perioada de primariat (1974 – 1981) la Țicleni.<br />
A consultat Arhivele Statului din Târgu Jiu, ale Olteniei de la Craiova și cele de la București, date importante a găsit la Biblioteca Centrală a Universității din București, arsă în decembrie 1989, de către așa-zișii ,,teroriști”, dar care nu trăgeau cu arme şi în cei de la tribune. De mai multe ori s-a deplasat la București să ia legătura cu descendenți ai avocatului Constantin &#8211; Dumitru Brătuianu, fost locuitor al Țiclenilor și stabilit în Capitală, fiind și gazdă lui Caragiale, unde a profesat la Baroul București. Doi nepoți de fiică ai acestuia, Gheorghe Cristescu și fratele său, Mihail Cristescu, au fost copii de trupă, cercetași – în Primul Război Mondial. Gheorghe Cristescu, ajuns, în cele din urmă, colonel în rezervă, pensionar M.A.I., domiciliat în Strada Popa Rusu nr. 18, Sector 2, București, a purtat o lungă corespondență cu Ion M. Ungureanu și i-a trimis documente de o prețioasă valoare, copii fotografice ale unor piese aflate la Biblioteca Academiei, după cum urmează: Actul slavon scris pe pergament (Hrisovul) lui Alexandru Voievod dat lui Radu Țicleanu la 26 martie 1618; Traducerea hrisovului făcută de Zamfir C. Arbore, translator la Direcția Generală a Arhivelor Statului, la cererea lui Dumitru C. Brătuianu; Diploma de noblețe dată familiei Țicleanu Ion, de Bibescu Vodă în anul 1845. Ion Țicleanu era descendent al lui Radu Țicleanu, unul dintre căpitanii marelui Voievod Mihai Viteazul.<br />
De bună seamă că din cercetarea documentară nu puteau lipsi o serie întreagă de consultări cu veterani, oameni care au participat la cele două conflagrații mondiale, sau cu descendenți ai acestora, consultarea unor foști primari sau a descendenților lor.<br />
Vizitele repetate la mai mulți oameni în vârstă, dar mai ales la Vasile Bălănoiu din Tunși (octogenar la acea vreme) și Teodor Colțescu în 1974, decedat în 1975, apoi la fiul său, Duță (Constantin) Colțescu (nonagenar), din Gura Lumezii, cu preocupări asupra trecutului istoric al localității, din punct de vedere arheologic, numismatic, documentar, militar etc, au condus la întregirea cunoștințelor despre istoria locală și națională.<br />
Bălănoiu Vasile păstra sabia pandurului Andrița Bălănoiu – străbunic de-al său, unul dintre ,,puii de lei” ai slugerului Tudor Vladimirescu. El vorbea și despre Dinu Gârbea care a avut moșie la Tunși, fiind unul dintre căpitanii lui Tudor. Vasile Bălănoiu deținea și hrisovul scris la 12 septembrie 1612, cu litere chilirice pe un pergament de căprioară al lui Radu Voievod, domn al Țării Românești, prin care întărește lui Radu Țicleanu moșia Tunșilor.<br />
Teodor Colțescu (1883 – 1975) a fost licențiat în Drept – avocat la Baroul Ilfov, fiul funcționarului la Creditul Agricol, Constantin Colțescu. După ce soția lui Constantin Colțescu (I) a decedat, s-a recăsătorit cu o soră a lui Alexandru Ștefulescu. În Primul Război Mondial, Teodor Colțescu a căzut prizonier, fiind dus în lagărul Bressen din Marea Baltică, revenit în țară după terminarea războiului. Acesta a avut o mare pasiune pentru istoria locurilor noastre, colecționând o serie de piese arheologice, cinegetice, publicații, cărți , consemnări, pe care le-a păstrat cu mare grijă fiul său, Constantin, care i-a permis să le vadă, să le admire și juristul Ion M. Ungureanu. În consemnările sale, Teodor Colțescu, printre altele, a relatat despre ele. Interesante sunt unele amintiri ale sale. ,,În timpul facultăţii (la Drept– Bucureşti), dornic de a învăţa cât mai multe, Teodor Colţescu, participa şi la prelegerile susţinute la Litere, la Filosofie, unde i-a avut ca profesori pe Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Ion Popescu-Voiteşti, Danielopol, Disescu, Em. Antonescu, Tanoviceanu, Bazilescu, Stoicescu, Titu Maiorescu, Dumitrescu-Iaşi, Tocilescu, Densuşianu, Rădulescu-Motru şi alţii, în memoriile sale concluzionând că „aceste ocaziuni se întâlnesc rar în viaţa omului”.<br />
Cele învăţate la Facultatea de Drept l-au călăuzit toată viaţa. În memoriile sale, printre altele, mărturiseşte: „Strămoşii noştri Romani se conduceau în viaţa socială după trei principii fundamentale: 1. &#8211; Honeste vivere (A trăi onest); 2.- Alterum non laedere (A nu vătăma pe altul); 3.- Suum quique tribuere (A da fiecăruia ce e al lui)”. Menţionez că aceste principii, pentru motivul că peste 70 de ani de când le-am cunoscut, le-am avut atât în mintea mea cât şi în sufletul meu şi am avut mare mulţumire. Reflectând asupra vieţii mele, cât şi a vieţii colegilor mei de şcoală, între care doi foşti prim-miniştri, şi mai mulţi miniştri, am ajuns la concluzia că viaţa de om dacă nu este bazată şi condusă de 5 elemente principale şi anume: 1. Credinţă în Dumnezeu. 2. Raţiune. 3. Voinţă. 4. Moralitate şi 5. Demnitate, eşti expus la surprize, de multe ori atât de mari, că pot să fie fatale”.<br />
În caietul cu foi îngălbenite, interesante sunt și amintirile de la Liceul<br />
,,Traian” de la Turnu Severin, al cărui elev a fost, în timpul directoratlui lui Theodor Costescu, gorjean la origine, care căpătase o reputație națională. Acesta a organizat o fanfară care a participat la serbarea națională din 1900 de la București, de 10 Mai, aceeași pe care a înfățișat-o și I.L.Caragiale în schița ,,Emulațiune”. Teodor Colțescu era toboșarul fanfarei. În timpul liceului a avut și bucuria de a face o excursie în Bulgaria, pe unde au fost luptele cu turcii în Războiul pentru Independență, despre care le va vorbi camarazilor de arme, când va revedea acele locuri în timpul războiului balcanic, înainte de a începe Primul Război Mondial.<br />
În amintirile sale consemnează și două triste capitole: ,,Nedreptăți Sociale” și ,,Un spectacol crud”, din vremea Răscoalei sângeroase din 1907, când satisfăcea serviciul militar . Ca soldat al Regimentului 18 Tg.Jiu, a fost trimis în satele din județele Mehedinți și Dolj pentru restabilirea ordinii. L-a revoltat schingiuirea țăranilor răsculați din satul Brabova, unde a fost bătut de un gradat, în fața țăranilor răsculați, pentru că a izbit cu arma mâna gradatului respectiv, care voia să împuște un țăran.<br />
Tot în amintirile sale a relatat că, fiind prizonier la Bressen în Germania, a fost adus la Târgu Jiu (fără să știe pentru ce.NN), la Prefectură, pentru a fi instalat la un birou al prefecturii, fiind pus să scrie un jurământ că nu va mai ridica arma împotriva Puterilor Centrale, la care el a răspuns că a depus un jurământ armatei române și nu mai poate face alt jurământ, la care neamțul șef s-a înfuriat tare, țipând: ” – Zuruk !”. Adică, înapoi în lagăr, fiind dus iar în lagărul din Germania, revenind în țară la terminarea războiului. Pentru acest gest, după război a fost lăudat în public, la Târgu Jiu, de către profesorul Ștefan Bobancu, care a zis:- ,,Trăim într-o lume de trădători !. S-a găsit un singur român care a ştiut că a supt lapte de la o mamă româncă !. ”<br />
Apariția cărților juristului Ion M. Ungureanu este precedată de o lungă perioadă publicistică, în care dezbate teme ce se vor regăsi în cărțile sale.<br />
Cercetarea exhaustivă desfășurată este materializată în cărțile ce urmează a fi prezentate.<br />
,,PETROLUL ȘI OLTENII” este prima sa carte publicată la Editura Măiastra 2004, un an jubiliar, la împlinirea a cincizeci de ani de când a luat ființă Schela de Petrol Țicleni. După un istoric al petrolului în lume și în țara noastră, prezentat in extenso, urmează capitolele consacrate exploatării țițeiului și a gazelor, mai întâi în Țicleni, apoi în celelalte zone ale Olteniei. Cartea a fost lansată în sala Primăriei orașului Țicleni, la 4 septembrie 2014, participând foarte mulți petroliști și a fost prefațată de Prof. Constantin E. Ungureanu.<br />
Urmează o carte de referință a autorului, cu titlul ,,ȚICLENI – DOCUMENTAR ISTORIC” , format A4, Editura Măiastra , Târgu Jiu, 2009. După prezentarea unor ,,Mărturii arheologice”referitoare la existența unor așezări dacice în sudul localității Țicleni, urmează ,,Mărturii numismatice”, cu referire la unele monede dacice descoperite ,,La Cetate” și la Tezaurul monetar din dealul ”Bujorului”, descoperit de sondori, ce conține monede romane republicane, cercetate de profesorul Gheorghe Popilian de la Muzeul Olteniei și orânduite într-un catalog cronologic, apoi se continuă cu ,,Atestări Documentare” și cu prezentarea istoricului localității Țicleni pe anumite perioade, cronologic, până în 1989. O carte complexă care i-a răpit autorului ani de zile pentru documentare. La solicitarea autorului, cartea a fost lansată la 10 ianuarie 2010, în sala din stânga a Școlii tip Spiru Haret, în care, pentru prima dată a pășit în clasa I. Cartea a fost prefațată de Prof. Dr. Petre Gheorghe, prodecan la Universitatea din Craiova, fiind lansată și la Cenaclul Epigramiștilor Olteni, de la Craiova. <strong>Va urma</strong><br />
<em><strong>Profesor, Constantin E. Ungureanu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-localei/">Juristul Ion M. Ungureanu, un împătimit scormonitor al istoriei locale(I)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/juristul-ion-m-ungureanu-un-impatimit-scormonitor-al-istoriei-localei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sfaturi pentru seniorii din Rovinari, de la specialiștii DSP Gorj</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sfaturi-pentru-seniorii-din-rovinari-de-la-specialistii-dsp-gorj/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sfaturi-pentru-seniorii-din-rovinari-de-la-specialistii-dsp-gorj/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 12:59:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414987</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sezonul rece vine cu noi provocări pentru sănătate, iar seniorii din Rovinari au aflat de la specialiști cum pot reduce riscul îmbolnăvirilor.  La Centrul de zi, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Gorj au discutat cu aceștia despre prevenirea gripei, imunitate și alimentație. Vârstnicii au aflat de ce este importantă prevenția în sezonul rece, cum se schimbă sistemul imunitar odată cu înaintarea în vârstă și ce măsuri pot [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sfaturi-pentru-seniorii-din-rovinari-de-la-specialistii-dsp-gorj/">Sfaturi pentru seniorii din Rovinari, de la specialiștii DSP Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sezonul rece vine cu noi provocări pentru sănătate, iar seniorii din Rovinari au aflat de la specialiști cum pot reduce riscul îmbolnăvirilor.  La Centrul de zi, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Gorj au discutat cu aceștia despre prevenirea gripei, imunitate și alimentație.</p>
<p>Vârstnicii au aflat de ce este importantă prevenția în sezonul rece, cum se schimbă sistemul imunitar odată cu înaintarea în vârstă și ce măsuri pot lua pentru a reduce riscul îmbolnăvirii.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-414988 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-450x800.jpg" alt="" width="450" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-450x800.jpg 450w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-135x240.jpg 135w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-768x1365.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-864x1536.jpg 864w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-236x420.jpg 236w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-696x1237.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n-1068x1899.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/814234285_1087758713904133_5224952252591330112_n.jpg 1080w" sizes="auto, (max-width: 450px) 100vw, 450px" /></p>
<p>Discuția a abordat și rolul alimentației în susținerea imunității. Seniorii au primit recomandări despre alimentele bogate în vitamine și nutrienți care pot face parte dintr-o alimentație echilibrată și care ajută organismul să se mențină în formă.</p>
<p>Întâlnirea a fost una interactivă, participanții având ocazia să adreseze întrebări specialiștilor și să afle informații utile.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sfaturi-pentru-seniorii-din-rovinari-de-la-specialistii-dsp-gorj/">Sfaturi pentru seniorii din Rovinari, de la specialiștii DSP Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sfaturi-pentru-seniorii-din-rovinari-de-la-specialistii-dsp-gorj/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Craiova vs FCSB, unul din cele 3 derby-uri tari ale weekendului 18-20 septembrie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-vs-fcsb-unul-din-cele-3-derby-uri-tari-ale-weekendului-18-20-septembrie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-vs-fcsb-unul-din-cele-3-derby-uri-tari-ale-weekendului-18-20-septembrie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 10:24:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[fcsb]]></category>
		<category><![CDATA[fotbal]]></category>
		<category><![CDATA[pariuri sportive]]></category>
		<category><![CDATA[Superliga]]></category>
		<category><![CDATA[TopBet]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea Craiova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414964</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sâmbătă, 19 septembrie, va avea loc una din cele mai tari partide pe care Superliga României le oferă în prima parte a sezonului. Începând cu ora 20:30, pe Stadionul Ion Oblemenco din Bănie va sosi FCSB. Va fi o confruntare între ultimele campioane ale primului eșalon. După 9 runde, Universitatea este pe locul 3 în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-vs-fcsb-unul-din-cele-3-derby-uri-tari-ale-weekendului-18-20-septembrie/">Craiova vs FCSB, unul din cele 3 derby-uri tari ale weekendului 18-20 septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sâmbătă, 19 septembrie, va avea loc una din cele mai tari partide pe care Superliga României le oferă în prima parte a sezonului. Începând cu ora 20:30, pe Stadionul Ion Oblemenco din Bănie va sosi FCSB. Va fi o confruntare între ultimele campioane ale primului eșalon.</p>
<p>După 9 runde, Universitatea este pe locul 3 în clasament, cu 17 puncte. Liderul în acest moment este Dinamo București, cu 20 de lungimi. FCSB se află mult mai jos, pe poziția a 7-a &#8211; având doar 12 puncte în cont.</p>
<h2><strong>Formația lui Coelho este favorită</strong></h2>
<p>Agenția de <a href="https://topbet.ro/ro/sport">pariuri sportive online TopBet</a> (L1254520W001667 ONJN, 18+) merge pe mâna formației din Bănie. Universitatea Craiova primește o cotă la pariuri de 1.76, pentru a-și adjudeca o nouă victorie în campionat. FCSB are o cotă la pariuri de 4.20 pentru a bifa primul succes după 4 runde de secetă, iar o remiză este cotată cu 3.80.</p>
<p>Dezechilibrul este păstrat și pentru piața de șansă dublă. Cei care vor miza pe minim un punct obținut de bucureșteni pot obține aproape dublul sumei investite, cota pentru x2 fiind 1.85. În cazul unui 1X, cota pe platforma acestui operator online a fost setată la 1.20.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414965" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1.jpg" alt="" width="800" height="439" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1-768x421.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1-765x420.jpg 765w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-1-696x382.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a></p>
<h2><strong>Formă diametral opusă pentru cele două</strong></h2>
<p>Universitatea Craiova se află într-o creștere de formă, având 3 victorii consecutive în partidele oficiale. După eșecul cu Ararat Armenia din play-off-ul Europa League și remiza cu Rapid București din deplasare, oltenii au învins-o pe FC Bacău în Cupa României. A fost un 2-1 în deplasare, pe 3 septembrie.</p>
<p>A urmat meciul de pe teren propriu cu Universitatea Cluj, din Superliga României. Nu au fost emoții pentru gazde, care s-au impus cu 4-0. Înaintea disputei cu FCSB, Universitatea a mers pe Arena Francisc Neuman &#8211; unde a întâlnit-o pe Corvinul Hunedoara. Alexandru Cicâldău a fost protagonistul disputei, reușind să înscrie unicul gol în minutul 51. La finalul partidei, <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-victorie-pentru-moral-inainte-de-meciul-cu-fcsb/">mijlocașul campioanei a declarat</a>:</p>
<p>“Este mai puțin important că am reușit să marchez, mai important este că am obținut cele trei puncte. Corvinul este o echipă foarte bună, nu știu dacă au pierdut în acest sezon acasă. Au fost trei puncte foarte muncite, iar eu cred că ar trebui să ne bucurăm.”</p>
<p>FCSB nu a mai câștigat în campionat de pe 17 august, de la un 3-2 cu FC Botoșani. Au urmat trei înfrângeri consecutive cu CFR Cluj, UTA Arad și Dinamo &#8211; printre care s-a strecurat o victorie clară cu FC Argeș în Cupa României. Pe 14 septembrie, formația roș-albastră a remizat cu Petrolul Ploiești pe Arena Națională, scor 2-2. Ofri Arad și Korenica au înscris pentru trupa lui Marius Baciu.</p>
<h2><strong>Ce alte meciuri tari sunt programate în weekend</strong></h2>
<p>Tot pe data de 19 septembrie, AS Roma și Inter Milano se vor înfrunta în derby-ul etapei din Serie A. Cele două formații au un punctaj maxim în momentul de față și un moral excelent. Luni, ambele au câștigat în runda a 4-a și practic și-au făcut încălzirea pentru disputa de pe Olimpico. Cotele la pariuri sunt foarte echilibrate, cu un 2.62 la 1 solist și un 2.57 pentru un 2 solist.</p>
<p>O zi mai târziu, pe 20 septembrie, Real Madrid și Atletico Madrid își măsoară forțele pe Metropolitano. Jose Mourinho și elevii săi vin după <a href="https://www.realmadrid.com/en-US/news/football/first-team/reports/cronica-elche-real-madrid-j6-liga-15-09-2026">o victorie la limită cu Elche</a>, adusă de tânărul Carlos Espi în minutele suplimentare. Los Blancos au prima șansă la pariuri, cu o cotă de 1.83. Cei care mizează pe un succes al gazdelor, pot multiplica sumele de 4 ori.</p>
<p><em>Cotele afișate pot suferi modificări. 18+. Fii responsabil!</em></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-vs-fcsb-unul-din-cele-3-derby-uri-tari-ale-weekendului-18-20-septembrie/">Craiova vs FCSB, unul din cele 3 derby-uri tari ale weekendului 18-20 septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/craiova-vs-fcsb-unul-din-cele-3-derby-uri-tari-ale-weekendului-18-20-septembrie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 10:14:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[aspirator verstical]]></category>
		<category><![CDATA[casă curată]]></category>
		<category><![CDATA[produsele de curățenie]]></category>
		<category><![CDATA[solutii]]></category>
		<category><![CDATA[zilele aglomerate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414961</guid>

					<description><![CDATA[<p>După o zi plină, ultimul lucru pe care vrei să-l faci este să începi o curățenie generală. Totuși, firimiturile de pe masă, hainele lăsate pe scaun sau vasele din chiuvetă pot face rapid locuința să pară mai aglomerată decât este. Ai nevoie de câteva reguli ușor de urmat și de obiecte pe care le ai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/">5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După o zi plină, ultimul lucru pe care vrei să-l faci este să începi o curățenie generală. Totuși, firimiturile de pe masă, hainele lăsate pe scaun sau vasele din chiuvetă pot face rapid locuința să pară mai aglomerată decât este. Ai nevoie de câteva reguli ușor de urmat și de obiecte pe care le ai mereu la îndemână.</p>
<p>Iată cinci idei practice care te ajută să păstrezi casa curată chiar și în zilele aglomerate.</p>
<h2><strong>1. Strânge obiectele înainte să scoți produsele de curățenie</strong></h2>
<p>De multe ori, începi să ștergi masa sau blatul din bucătărie, dar te oprești ca să muți pahare, încărcătoare, ambalaje, chei și alte lucruri rămase acolo. Pierzi timp și ai senzația că ai muncit fără să se vadă mare diferență.</p>
<p>Adună mai întâi obiectele care nu au ce căuta în camera respectivă, aruncă ambalajele și pune vasele în chiuvetă sau în mașina de spălat vase. O suprafață liberă se curăță în câteva secunde și schimbă imediat aspectul încăperii.</p>
<p>Aplică regula „pune la loc, nu doar pune deoparte”. Cana merge la spălat, nu pe marginea chiuvetei. Geanta intră pe cârlig, nu rămâne pe podea. Hainele curate se așază în dulap, iar cele purtate merg în coșul de rufe sau la aerisit, dacă le mai porți.</p>
<p>Dacă te simți copleșită de dezordine, setează un cronometru de 10 minute pe telefon. Alege o zonă care se vede imediat, cum ar fi masa din living, holul sau blatul din bucătărie. Lucrează doar acolo până sună alarma. Nu încerca să sortezi toate sertarele și nici să reorganizezi dulapurile. Scopul este să obții un rezultat rapid, nu să termini toată casa într-o seară.</p>
<h2><strong>2. Curăță imediat după ce folosești un spațiu</strong></h2>
<p>Murdăria proaspătă se îndepărtează mai ușor decât cea lăsată câteva zile. O pată de sos de pe blat se șterge imediat cu o lavetă umedă. Dacă o ignori, se usucă și vei avea nevoie de mai mult timp, apă și produs de curățare.</p>
<p>În bucătărie, curăță pe parcurs. Pune un capac peste tigaie dacă gătești ceva care stropește, clătește ustensilele după ce le folosești și șterge blatul cât timp aștepți să fiarbă apa sau să se gătească mâncarea. La final, rămâi doar cu vasele și cu o suprafață care are nevoie de o trecere rapidă cu laveta.</p>
<p>Pentru familiile cu animale de companie sau copii, un <a href="https://www.trendyol.com/ro/aspirator-vertical-x-c109454">aspirator vertical</a> poate face rutina mai ușoară. Îl scoți rapid pentru firimiturile de sub masă, părul de pe covor sau nisipul adus în hol. Alege un model potrivit spațiului disponibil și păstrează-l într-un loc accesibil, nu ascuns în spatele unor cutii. Dacă îl vezi, ai mai multe șanse să îl folosești.</p>
<p>În baie, păstrează o lavetă din microfibră și o racletă aproape de duș. După ce te speli, trage apa de pe pereții cabinei și de pe sticlă. Gestul durează mai puțin de un minut și ajută la reducerea urmelor de apă și a depunerilor. Clătește lavoarul după ce te speli pe dinți, apoi șterge robinetul dacă observi stropi. Pentru rezultate stabile, nu lăsa produsele de îngrijire pe marginea chiuvetei; pune-le într-o tavă sau într-un organizator ușor de curățat.</p>
<p>Merită să urmezi și regula celor două minute: dacă o sarcină durează mai puțin de două minute, rezolv-o pe loc. Poți duce gunoiul, poți șterge chiuveta, poți împături o pătură sau poți pune încărcătorul în sertar. Acțiunile mici previn acumularea de sarcini care par greu de gestionat mai târziu.</p>
<h2><strong>3. Acordă atenție zonelor pe care le folosești cel mai des</strong></h2>
<p>Concentrează-te pe lucrurile pe care le observi imediat: podeaua cu firimituri, chiuveta încărcată, gunoiul plin, oglinda cu urme sau masa acoperită de obiecte. Aceste zone influențează felul în care percepi întreaga locuință. Nu este nevoie să cureți geamurile sau interiorul dulapurilor într-o seară în care ai doar 20 de minute.</p>
<p>Înainte să începi, stabilește trei priorități. Poți alege vasele, baia și podeaua din hol. Dacă rămâne timp, mai ștergi masa sau aranjezi canapeaua. Dacă nu, te oprești fără vinovăție. O rutină realistă funcționează mai bine decât o listă lungă pe care o amâni mereu. O casă locuită arată firesc, iar obiectivul tău este să creezi un spațiu plăcut și curat pentru tine.</p>
<h2><strong>4. Pregătește un kit de curățenie pentru fiecare zonă</strong></h2>
<p>Ține sub chiuveta din bucătărie o cutie cu detergent de vase, lavete, bureți, saci de gunoi și un spray potrivit pentru suprafețe lavabile. În baie, poți păstra separat o lavetă, un produs pentru lavoar și toaletă, mănuși și o racletă pentru duș. Nu amesteca produsele de curățare și respectă instrucțiunile de pe etichetă, mai ales în spații mici și slab aerisite.</p>
<p>Dacă ai buget limitat, începe cu lucruri simple: o perie pentru rosturi, o racletă, lavete lavabile, un mop cu rezervă detașabilă și cutii pentru depozitare. Alege obiecte pe care le poți folosi frecvent și întreține ușor. Nu ai nevoie de dulapuri pline pentru a păstra curățenia sub control.</p>
<h2><strong>5. Încheie ziua cu o resetare de 15 minute</strong></h2>
<p>Seara, înainte să te așezi pe canapea sau să intri în rutina de somn, fă o resetare scurtă a casei. Nu este o curățenie generală. Este o serie de gesturi care îți pregătesc locuința pentru dimineața următoare.</p>
<p>Setează 15 minute și alege ce are nevoie de atenție în acea zi. Poate speli vasele, strângi hainele, ștergi masa, pregătești cafeaua pentru dimineață sau aspiri firimiturile din bucătărie. Dacă ai colegi de apartament sau un partener, împărțiți timpul: unul se ocupă de bucătărie, celălalt de living sau baie.</p>
<p>Alege chiar de azi o zonă mică și acordă-i 10 minute. Vei observa repede că o locuință mai ordonată nu cere perfecțiune, ci pași scurți, repetați în ritmul tău.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/">5 soluții pentru o casă curată atunci când ai puțin timp la dispoziție</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/5-solutii-pentru-o-casa-curata-atunci-cand-ai-putin-timp-la-dispozitie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Crosul Loteriei Române, pe 24 octombrie, la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/crosul-loteriei-romane-pe-24-octombrie-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/crosul-loteriei-romane-pe-24-octombrie-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 07:05:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pulsul Zilei]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414914</guid>

					<description><![CDATA[<p>Cea de-a XXVI-a ediție a Crosului Loteriei Române va avea loc pe 24 octombrie 2026, la Târgu Jiu. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Jiu, iar pregătirile au început deja. „Pe 24 octombrie 2026, ne întâlnim la Târgu Jiu, la cea de-a XXVI-a ediție a Crosului Loteriei Române! Organizăm această ediție în parteneriat cu Primăria Municipiului [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/crosul-loteriei-romane-pe-24-octombrie-la-targu-jiu/">Crosul Loteriei Române, pe 24 octombrie, la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cea de-a XXVI-a ediție a Crosului Loteriei Române va avea loc pe 24 octombrie 2026, la Târgu Jiu. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Jiu, iar pregătirile au început deja.</p>
<p>„Pe 24 octombrie 2026, ne întâlnim la Târgu Jiu, la cea de-a XXVI-a ediție a Crosului Loteriei Române! Organizăm această ediție în parteneriat cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și am început pregătirile. Pe 15 septembrie, directorul general al Loteriei Române, Ionuț Andrei, și primarul municipiului Târgu Jiu, Marcel Laurențiu Romanescu, au avut o primă întâlnire de lucru dedicată organizării crosului. Discuțiile s-au desfășurat la sediul primăriei, alături de reprezentanții administrației locale și ai instituțiilor care se vor implica în desfășurarea evenimentului”, a anunțat Loteria Română.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414915" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n.jpg" alt="" width="937" height="673" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n.jpg 937w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n-768x552.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n-585x420.jpg 585w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/813467155_1544234774398626_8905923444516553621_n-696x500.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 937px) 100vw, 937px" /></p>
<p>Anul acesta, crosul reunește două aniversări deosebite: 120 de ani de la înființarea Loteriei Române și 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.</p>
<p>„În orașul care găzduiește operele marelui sculptor, ne dorim să aducem împreună sportul, cultura și bucuria de a participa la un eveniment dedicat comunității. Prin această ediție aniversară, continuăm să susținem mișcarea și un stil de viață sănătos, reafirmând legătura Loteriei Române cu societatea românească. Rezervați data de 24 octombrie! Revenim în curând cu detalii despre program, traseu, înscrieri și condițiile de participare”, au mai precizat reprezentanții Loteriei Române.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/crosul-loteriei-romane-pe-24-octombrie-la-targu-jiu/">Crosul Loteriei Române, pe 24 octombrie, la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/crosul-loteriei-romane-pe-24-octombrie-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Omul și legile muntelui de ziua sa</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 21:18:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Borascu]]></category>
		<category><![CDATA[carpatii meridionali]]></category>
		<category><![CDATA[dealurile submontane]]></category>
		<category><![CDATA[Gornovita]]></category>
		<category><![CDATA[judetul gorj]]></category>
		<category><![CDATA[masivele muntoase]]></category>
		<category><![CDATA[trasee necunoscute]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414887</guid>

					<description><![CDATA[<p>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali. Existența în aceste locuri a unor roci rezistente, cum ar fi granitele și șisturile cristaline, împreună cu altele mai puțin rezistente [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/">Omul și legile muntelui de ziua sa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Județul Gorj deține un potențial turistic de excepție reprezentat printre altele de un cadru natural pitoresc ce cuprinde o zonă colinară, dealurile submontane precum și masivele muntoase ce fac parte din grupa Carpaților Meridionali.</strong></p>
<p>Existența în aceste locuri a unor roci rezistente, cum ar fi granitele și șisturile cristaline, împreună cu altele mai puțin rezistente (rocile calcaroase), a creat o multitudine de forme și fenomene naturale, dintre care cele mai spectaculoase sunt cheile, văile și culoarele formate în stâncă. Unele sunt obiective de interes turistic județean, iar altele, printr-o serie de superlative pe care le dețin, sunt de importanță națională.<br />
Pe aceste locuri s-au format, prin modelarea reliefului, platformele de eroziune Gornovița, Borăscu și Râul Șes, care au favorizat de-a lungul vremii dezvoltarea comunităților umane. Fie că sunt amplasate în zonele submontane ori montane, aceste comunități își pot trăi astăzi o nouă viață prin dezvoltarea fără precedent a turismului și promovarea obiectivelor de interes local.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414889" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/4-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pe partea sudică a perimetrului montan gorjean au fost create condiții favorabile dezvoltării turismului și agroturismului, cea mai ecologică formă de turism, atât în sezonul estival, cât și în cel hibernal. Totuși, pentru cei ce se încumetă să străbată unul ori mai multe perimetre montane gorjene – și nu numai – vara sau iarna, o serie de recomandări decantate din experiența mai multor generații de iubitori ai naturii ar fi de folos.<br />
Un cunoscut montaniard transmitea, cu mult timp în urmă, câteva învățăminte pentru cei care doreau să practice sporturile montane. Câteva dintre acestea sunt deosebit de importante și își păstrează și în zilele noastre mesajul:<br />
&#8211; Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit și să nu pierzi din vedere că trebuie să fii mai tare ca muntele.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414890" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2.jpg" alt="" width="1200" height="818" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-320x218.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-1024x698.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-768x524.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-616x420.jpg 616w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-696x474.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/5-2-1068x728.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />&#8211; Alege totdeauna un itinerar realizabil, iar dacă vezi că nu îl poți realiza, renunță.<br />
&#8211; Cel care nu știe să-și poarte singur de grijă pe munte nu este decât un personaj penibil în decorul montan.<br />
&#8211; Posibilitățile celui mai slab trebuie să fie unitatea de măsură pentru tot grupul.<br />
&#8211; A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.<br />
Din păcate, o mare parte dintre cei care, în zilele noastre, iau cu asalt munții nu au pregătirea necesară, iar condiția lor fizică și echipamentul sunt, de cele mai multe ori, necorespunzătoare. Totuși, ei riscă și se avântă pe traseele montane mizând pe noroc. Câțiva reușesc, pentru că muntele este uneori îngăduitor, dar cei mai mulți nu.<br />
Și iată ce ușor ajungem la cauzele ce produc majoritatea accidentelor montane – mediatizate tot mai mult de posturile locale și naționale, dar cu efecte aproape nule în prezent și cu o îngrijorătoare tendință de creștere.<br />
Să existe oare legi ale muntelui pe care oamenii trebuie să le respecte? Toți cei care sunt cu adevărat montaniarzi răspund afirmativ. Dar să nu căutăm aceste legi în biblioteci juridice sau colecții de acte normative. Nu omul le-a elaborat, ci muntele le-a impus.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414891" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2.jpg" alt="" width="1200" height="738" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-320x197.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-1024x630.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-768x472.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-683x420.jpg 683w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-696x428.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-1068x657.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/7-2-356x220.jpg 356w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aceste legi ale muntelui, necuprinse în vreun decret sau act normativ, s-au transmis de-a lungul generațiilor, de la cei în vârstă la cei tineri, de la cei cu mare experiență la ucenici. Cel care le cunoaște și le respectă cu sfințenie nu va fi niciodată o victimă a muntelui, ci doar un cuceritor al acestuia.<br />
Iată câteva dintre ele, decantate din experiența multor iubitori ai naturii:<br />
&#8211; Pe munte se pleacă numai cu echipament adecvat.<br />
&#8211; Nu este indicat să călătorești niciodată singur pe munte.<br />
&#8211; Nu este recomandat să te avânți pe trasee necunoscute.<br />
&#8211; Sporturile montane sunt incompatibile cu consumul de băuturi alcoolice.<br />
&#8211; La munte trebuie să știi ce, cât și când să mănânci.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414892" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2.jpg" alt="" width="1200" height="705" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-320x188.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-1024x602.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-768x451.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-715x420.jpg 715w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-696x409.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/8-2-1068x627.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />&#8211; Regula primordială pe munte: „Toți pentru unul, unul pentru toți.”<br />
&#8211; Pe munte nu se țipă și nu se fac zgomote inutile.<br />
&#8211; Cine iubește muntele trebuie să-l și ocrotească.<br />
&#8211; Cabanele și refugiile alpine sunt locuri sfinte pe munte.<br />
&#8211; Notați în registrul cabanelor de unde veniți, numărul membrilor și unde intenționați să mergeți.<br />
&#8211; Iarna, în munți, pericolul avalanșelor este permanent.<br />
&#8211; Dacă pe munte se ivește o situație de urgență, toți cei prezenți trebuie să răspundă solicitării.<br />
&#8211; Este obligatoriu pentru toți turiștii montani să urmeze sfaturile și indicațiile echipelor Salvamont.<br />
&#8211; Codul de semnalizare în munți trebuie cunoscut de toți turiștii montani.<br />
&#8211; Turistul montan trebuie să știe să acorde, la nevoie, primul ajutor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414893" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1.jpg" alt="" width="1200" height="834" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-1024x712.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-1068x742.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/1-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Este bine să medităm serios la fiecare dintre aceste veritabile învățături și să ne gândim că ignorarea – din necunoaștere sau teribilism – a uneia sau a mai multora poate duce un om sau mai mulți la evenimente cu urmări, cel mai adesea, imprevizibile.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/">Omul și legile muntelui de ziua sa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/omul-si-legile-muntelui-de-ziua-sa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Membrii filialei Târgu-Jiu a UAP expun la Galeria de Artă ,,Căminul Artei” din București</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/membrii-filialei-targu-jiu-a-uap-expun-la-galeria-de-arta-caminul-artei-din-bucuresti/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/membrii-filialei-targu-jiu-a-uap-expun-la-galeria-de-arta-caminul-artei-din-bucuresti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 21:15:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[creația artistica]]></category>
		<category><![CDATA[expoziția de pictură Contemporany Art]]></category>
		<category><![CDATA[Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414878</guid>

					<description><![CDATA[<p>Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România organizează sâmbătă, 19 septembrie, un eveniment cultural deosebit: este vorba despre vernisajul expoziției de pictură ,,Contemporany Art”, un eveniment dedicat creației artistice contemporane și dialogului dintre artiști, public și spațiul cultural românesc. Manifestarea culturală va fi găzduită, mâine, 19 septembrie, de la ora 18.00, de către [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/membrii-filialei-targu-jiu-a-uap-expun-la-galeria-de-arta-caminul-artei-din-bucuresti/">Membrii filialei Târgu-Jiu a UAP expun la Galeria de Artă ,,Căminul Artei” din București</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România organizează sâmbătă, 19 septembrie, un eveniment cultural deosebit: este vorba despre vernisajul expoziției de pictură ,,Contemporany Art”, un eveniment dedicat creației artistice contemporane și dialogului dintre artiști, public și spațiul cultural românesc.<br />
Manifestarea culturală va fi găzduită, mâine, 19 septembrie, de la ora 18.00, de către Galeria de Artă ,,Căminul Artei”, situată pe strada Biserica Enei, nr. 16, din București. În cadrul expoziției, publicul va avea ocazia de a admira lucrări realizate de artiști, membri ai filialei Târgu-Jiu a UAP, oferind publicului bucureștean și nu numai o perspectiva asupra diversității expresiei plastice contemporane din această importantă comunitate artistică. Prin varietatea abordărilor, a tehnicilor și a limbajelor vizuale, ,,Contemporany Art” propune un dialog între sensibilități și generații artistice diferite, scoțând în evidență preocupările actuale ale artiștilor și felul în care aceștia reflectă, prin pictură, realitatea, memoria, identitatea și transformările societății contemporane.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414880" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1.jpg" alt="" width="1320" height="1846" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1.jpg 1320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-172x240.jpg 172w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-572x800.jpg 572w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-768x1074.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-1098x1536.jpg 1098w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-300x420.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-696x973.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/expozitie-2-1-1068x1494.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1320px) 100vw, 1320px" />Evenimentul organizat de către filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România se înscrie în seria proiectelor prin care această filială își propune să promoveze arta contemporană și să creeze noi cadre de întâlnire între artiști și public, atât la nivel local, cât și în marile centre culturale ale țării. De asemenea, expoziția ,,Contemporany Art” are o semnificație aparte în contextul cultural al anului 2026, dedicat sărbătoririi a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, fiind totodată o oportunitate de a aduce în atenția publicului bucureștean activitatea și creația artiștilor plastici contemporani din municipiul Târgu-Jiu.<br />
<em><strong>Marius Stochițoiu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/membrii-filialei-targu-jiu-a-uap-expun-la-galeria-de-arta-caminul-artei-din-bucuresti/">Membrii filialei Târgu-Jiu a UAP expun la Galeria de Artă ,,Căminul Artei” din București</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/membrii-filialei-targu-jiu-a-uap-expun-la-galeria-de-arta-caminul-artei-din-bucuresti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu îți arată că la picioarele Crucii afli, cât de pătimitor este păcatul tău, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru tine şi pentru iertarea ta!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-iti-arata-ca-la-picioarele-crucii-afli-cat-de-patimitor-este-pacatul-tau-ca-a-trebuit-ca-insusi-iisus-fiul-lui-dumnezeu-sa-moara-pent/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-iti-arata-ca-la-picioarele-crucii-afli-cat-de-patimitor-este-pacatul-tau-ca-a-trebuit-ca-insusi-iisus-fiul-lui-dumnezeu-sa-moara-pent/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 21:13:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Harul Sfânt]]></category>
		<category><![CDATA[Iisus Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[Înăltarea Sfintei Cruci]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414882</guid>

					<description><![CDATA[<p>În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci; Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-38; 9,1 (Luarea crucii și urmarea lui Hristos); glas 7, voscr.5, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, putem primi aleasa învăţătură despre răbdarea în suferinţe, cea care a fost dintotdeauna o tradiție morală a creştinismului, așa cum trebuie să fie și în vremea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-iti-arata-ca-la-picioarele-crucii-afli-cat-de-patimitor-este-pacatul-tau-ca-a-trebuit-ca-insusi-iisus-fiul-lui-dumnezeu-sa-moara-pent/">Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu îți arată că la picioarele Crucii afli, cât de pătimitor este păcatul tău, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru tine şi pentru iertarea ta!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci; Ap. Galateni 2, 16-20; Ev. Marcu 8, 34-38; 9,1 (Luarea crucii și urmarea lui Hristos); glas 7, voscr.5, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, putem primi aleasa învăţătură despre răbdarea în suferinţe, cea care a fost dintotdeauna o tradiție morală a creştinismului, așa cum trebuie să fie și în vremea noastră, când, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, această răbdare se realizează în mod deosebit prin încercări şi ispite de tot felul. Ca urmare, învăţătura despre răbdarea în suferinţă capătă o însemnătate deosebită, ca să fie pregătiți oamenii, printr-o dreaptă înţelegere a încercărilor, astfel încât să facă faţă celor ce încă n-au venit, dar care, poate, vor veni ca nişte nori negri prevestitori de furtună. Pe cei nepregătiţi şi slabi, ispitele îi rătăcesc şi adesea, îi doboară, dar, a-ţi duce crucea, a suporta cu multă răbdare suferinţele, înseamnă a te lepăda de tine, iar, fără această lepădare de sine înseamnă să-ți porţi crucea întemeiată pe credinţa în Hristos, fiindcă El este cel ce a propovăduit această lege duhovnicească, fiindcă omul smerit este într-adevăr modest şi sfios, nu iese din firea lui, nu strigă, nu cere şi nu aleargă cu ambiție ca să-și atingă scopul, ci, se dovedește blând, paşnic, răbdător, sincer, îngăduitor, curat şi drept. Desigur, putem vedea că de multe ori, omul smerit nu este încrezut, nu se laudă singur, nu caută nici lauda altora, ci, se mulţumeşte cu puţin! El nu cere şi nu primeşte ceea ce nu i se cuvine, stă în urma tuturor şi chiar nedreptăţit sau păgubit, îndură fără a se plânge şi a se răzvrăti. Iar, pentru cele care nu le cere, de care se lipseşte sau de care este socotit lipsit, el adună în sufletul său comoară de gânduri curate şi simţăminte, deoarece, pe cât pare de neîndemânatic sau sărac în însuşirile pe care le arată oamenii făloşi, isteţi şi îndrăzneţi, lăudaţi de alţii sau temuţi, pe atât de mult posedă în sine nebănuite însuşiri frumoase şi plăcute, de om duhovnicesc și smerit în toate cele, ca noi să înțelegem că numai Dumnezeu îți arată că la picioarele Crucii afli, cât de pătimitor este păcatul tău, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru tine şi pentru iertarea ta!</p>
<h3><strong>,,Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414884" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2.jpg" alt="" width="800" height="561" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2-320x224.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2-768x539.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2-599x420.jpg 599w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2-696x488.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" />Așadar, în Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, Mântuitorul Iisus Hristos a spus cu mare elocință că prima condiţie a celui care vrea să vină după El este ,,să se lepede de sine”, căci, reala convertire lăuntrică, autentica pocăinţă, cu aceasta începe, cu predarea şi răstignirea voinței personale și egoiste, cu părăsirea încrederii în omul cel vechi, în ,,eul” individualist și acaparator care se supune poftelor şi capriciilor minţii, inimii sau trupului, cărora li se acordă prioritate absolută, iar, în acest sens, Textul Evanghelic ne spune că Mântuitorul Hristos a meditat cu înțelepciune sfântă: «Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere» (Marcu 8, 34 – 38; 9, 1), ceea ce înseamnă că la picioarele Crucii te afli pe tine însuţi şi rosturile vieţii tale, la picioarele Crucii afli cu ce fel de dragoste te-a iubit Dumnezeu Tatăl, că pe Însuşi Fiul Său L-a jertfit pentru tine, la picioarele Crucii afli că Iisus este Mântuitorul tău, Care a murit pentru tine, pentru păcatele tale, pentru iubirea ta şi pentru scăparea ta, la picioarele Crucii afli că tu nu mai eşti al tău, ci eşti al lui Iisus Hristos, Care te-a răscumpărat cu un preţ mare; eşti averea Celui răstignit, pentru că Dumnezeu îți arată că la picioarele Crucii afli, cât de pătimitor este păcatul tău, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru tine şi pentru iertarea ta!</p>
<h3><strong>,,Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul”?</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414885" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3.jpg" alt="" width="890" height="828" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3.jpg 890w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3-258x240.jpg 258w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3-860x800.jpg 860w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3-768x714.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3-451x420.jpg 451w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/luarea-crucii-3-696x648.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 890px) 100vw, 890px" />Pentru limpezirea noastră sufletească, să realizăm faptul că viaţa duhovnicească nu stă numai în împlinirea cu pacea şi mângâierea, ci şi în crucea duhovnicească, adică, atunci când suntem lipsiţi de mângâiere, să ne purtăm crucea cu seninătate și atunci când primim calde mângâieri duhovniceşti, să-I mulţumim lui Dumnezeu şi să nu fim necăjiţi când acestea ne sunt luate şi când întunericul ia în stăpânire sufletele noastre. Harul Sfânt al Domnului păstrează măsura, ca să nu ne mândrim din cauza dobândirii acelor mângâieri și chiar dacă ne trimite umilinţă şi schimbare de atitudine, El nu ne părăseşte definitiv și de aceea, să fim împăcați și să primim totul cu mângâiere și cu smerenie. Ar fi greu să trăim pe acest pământ, dacă n-am avea pe nimeni care să ne ajute să răzbim în viaţă! Deasupra este Însuşi Dumnezeu Atotţiitorul, Iubirea însăşi, deci, nu avem de ce să ne temem şi să ne întristăm, pentru ce să ne ferim de greutăţile vieţii, deoarece, cu cât e mai complicat şi mai greu să trăim, cu atât mai mult, noi trebuie să ne gândim la Dumnezeu, Care nu ne va dezamăgi. Să ne rugăm, nu doar cu cuvintele, dar, și cu faptele! De aceea a devenit viaţa grea, pentru că oamenii o amestecă prea mult cu deşteptăciunea lor și în loc să se îndrepte spre ajutorul lui Dumnezeu, au început să se adreseze raţiunii lor şi se încred mai mult în ea, decât în pronia divină! Dacă n-ar apăra Hristos pe poporul Său din toată lumea, nu s-ar fi mântuit nici unul dintre sfinţi, dar, cel care Îl urmează pe Hristos cu credinţă şi cu dragoste, cu smerenie şi cu lacrimi, aceluia i se dau răsplată mângâieri şi negrăite bucurii, pace şi dragoste fierbinte către Dumnezeu. Dovezi de necontestat ale acestui adevăr sunt lacrimile nefăţarnice izvorâte din marea dragoste, zdrobirea inimii şi smerenia necontenită pentru Domnul Iisus Hristos, căci, din dragoste pentru Dumnezeu, omul devine nesimţitor către bunurile lumii acesteia trecătoare și fățarnice! Să nu ne temem, nici de necazuri, nici de suferinţe, nici de toate ispitele, mai ales că toate acestea înseamnă cercetarea lui Dumnezeu, care este spre folosul nostru! Orice creştin adevărat, va recunoaşte că smerenia este o virtute aleasă, fără de care nu-i posibilă luarea crucii spe a urma lui Hristos. Dar, a vorbi pea mult de smerenie şi umilinţă acum, când omul de rând este umilit în atâtea privinţe, înseamnă, credem noi, un fel de abuz, dacă ne gândim la starea sufletească a românului de rând, astăzi! Oricine vrea să vadă realitatea, poate constata o stare depesivă, apropiată deznădejdii, care se manifestă la un număr crescând de semeni și e bine să decriptăm și modul de a gândi și de a simţi al omului! Căci mintea românului a fost alterată ca să nu mai poată deosebi lumina de întuneric, adevărul de minciună, realitatea de ficțiune, îndreptarea spre bine de manipulare! Rezumând cele spuse până acum, socotim că prin lepădarea de sine, trebuie să înţelegem, atât ţinuta smerită înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, fără a ne număra și pe noi, așa cum se spune atât de pilduitor în Pateric, dar, în același timp, mai înseamnă a ne lepăda de satana şi de toţi slujitorii lui şi de toată lucrarea lui şi de toată trufia lui, cum auzim rostindu-se la Taina Sfântului Botez, pentru că în zilele acestea și în viitorul pe care ni-l dorim ceva mai bun, Dumnezeu ne arată că la picioarele Crucii aflăm, cât de pătimitor este păcatul nostru, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru noi şi pentru iertarea noastră!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, scriitor bisericesc</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-iti-arata-ca-la-picioarele-crucii-afli-cat-de-patimitor-este-pacatul-tau-ca-a-trebuit-ca-insusi-iisus-fiul-lui-dumnezeu-sa-moara-pent/">Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; Dumnezeu îți arată că la picioarele Crucii afli, cât de pătimitor este păcatul tău, că a trebuit ca Însuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să moară pentru tine şi pentru iertarea ta!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-dumnezeu-iti-arata-ca-la-picioarele-crucii-afli-cat-de-patimitor-este-pacatul-tau-ca-a-trebuit-ca-insusi-iisus-fiul-lui-dumnezeu-sa-moara-pent/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Epigramistul gorjean Mihai Lungescu a câștigat Marele Premiu al celei de-a XIII-a ediții a Concursului Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-a-castigat-marele-premiu-al-celei-de-a-xiii-a-editii-a-concursului-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-a-castigat-marele-premiu-al-celei-de-a-xiii-a-editii-a-concursului-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 21:12:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Concursul Național de Epigramă]]></category>
		<category><![CDATA[epigramistul gorjean]]></category>
		<category><![CDATA[Întoarse ca la Ploiești]]></category>
		<category><![CDATA[marele premiu]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Lungescu]]></category>
		<category><![CDATA[ploiesti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414826</guid>

					<description><![CDATA[<p>Anul acesta, 2026, Concursul Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești” a ajuns la cea de-a XIII-a ediție și s-a desfășurat în perioada 11–13 septembrie la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, unde doi mari epigramiști ai Cenaclului Hohote” din Târgu Jiu, au obținut Marele Premiu (Doru Mihai Lungescu) și Premiul II (Nică Janet). În perioada 11-13 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-a-castigat-marele-premiu-al-celei-de-a-xiii-a-editii-a-concursului-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti/">Epigramistul gorjean Mihai Lungescu a câștigat Marele Premiu al celei de-a XIII-a ediții a Concursului Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Anul acesta, 2026, Concursul Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești” a ajuns la cea de-a XIII-a ediție și s-a desfășurat în perioada 11–13 septembrie la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, unde doi mari epigramiști ai Cenaclului Hohote” din Târgu Jiu, au obținut Marele Premiu (Doru Mihai Lungescu) și Premiul II (Nică Janet).</strong></p>
<p>În perioada 11-13 septembrie 2026, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la înființarea Clubului Umoriștilor „Ion Ionescu Quintus” din Ploiești, aceștia au organizat împreună cu Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești cea de-a XIII-a ediție a concursului de epigrame „Întoarse ca la Ploiești”, cu următoarele teme:<br />
1.Petrol și gaze &#8211; două epigrame; 2. Curat-murdar &#8211; două epigrame.<br />
Cuvintele din teme trebuiau să se regăsească obligatoriu în conținutul catrenelor. Epigramele trebuiau să fie originale, nepublicate, să nu fi fost trimise la alte concursuri, să respecte prozodia și să nu aibă conținut licențios. Concursul Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești”, este un eveniment de tradiție dedicat umorului fin, satirei și jocurilor de cuvinte. Numele său este inspirat de celebra expresie populară românească „a o întoarce ca la Ploiești”. Așa cum este regula la UER, reprezentanții județului în care are loc concursul, nu pot participa. Așadar, în cadrul concursului de epigrame „Întoarse ca la Ploiești” prahovenii nu au putut participa.<br />
Evenimentul a fost găzduit de Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și organizat împreună cu Clubul Umoriștilor „Ion Ionescu Quintus” Ploiești, continuând o tradiție culturală care a transformat, pentru câteva zile, Ploieștiul într-un punct de întâlnire pentru cei care apreciază inteligența, ironia și forța cuvântului bine ales.<br />
Laureații acestui concurs au fost următorii:<br />
<strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414828" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4.jpg" alt="" width="800" height="590" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-320x236.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-768x566.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-569x420.jpg 569w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/f11e591c-2ead-489d-b5e4-c9e904fadfa4-696x513.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Marele Premiu a fost obținut de Doru Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu;</strong><br />
Premiul I: Petru Ioan Gârda, membru al Cenaclului „Satiricon” din Cluj-Napoca;<br />
<strong>Premiul II: Nică Janet </strong>din Dolj, membru al Cenaclului „Hohote” și Laurențiu Ghiță din București;<br />
Premiul III: Vasile Vajoga din Iași;<br />
Mențiune I: Florin Rotaru din Buzău;<br />
Mențiune II: Vasile Til Blidaru din Buzău;<br />
Mențiune III: Valentin David din Orăștie, județul Hunedoara.<br />
Iată materialul care a obținut Marele Premiu:<br />
1. La tema „Petrol și gaze”:<br />
CONSTATARE<br />
Cum nu s-a pomenit în veci<br />
Petrolul, gazul și dolarii<br />
Pe mulți români îi lasă reci;<br />
Mi-o spun groparii!<br />
HAZARD<br />
Avem din abundență în subsol,<br />
Rezerve mari de gaze și petrol<br />
Și mai avem &#8211; fiind pe mâini străine -,<br />
Rezerve mari… c-o să ne fie bine!<br />
2.La tema „Curat murdar”:<br />
SOLUȚIE<br />
O cale să trăiești curat,<br />
În lumea asta de avari,<br />
E să plătești un avocat…<br />
Din bani murdari!<br />
VREMURI ÎN SCHIMBARE<br />
M-a lămurit un demnitar<br />
Că-s vremuri noi și-n jurul său<br />
Nimic nu e ,,curat murdar”…<br />
Ci mult mai rău!<br />
Aceste catrene epigramatice surprind cu umor acid și ironie realitățile socio-economice actuale legate de resursele energetice, justiție și clasa politică. Textele se remarcă prin tehnica contrastului și poantele incisive din final, oferind o perspectivă satirică asupra societății românești.<br />
„Am avut bucuria să particip iar efortul mi-a fost răsplătit cu Marele Premiu.<br />
Adresez felicitări organizatorilor festivalului: Rectorului Universității Petro-Gaze Ploiești, dl. Alin Diniță, d-nei Florina Dinescu, d-lui Valentin Ursu și d-lui Vasile Predescu”, a spus domnul Doru Mihai Lungescu.<br />
Noi, cei din Cenaclul „Hohote” din Târgu Jiu ne mândrim cu cei doi reprezentanți ai cenaclului care au fost premiați și la Ploiești, Doru Mihai Lungescu și Nică Janet.<br />
Felicitări tuturor celor implicați: organizatori, juriu, participanți, laureați!<br />
<em><strong>Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-a-castigat-marele-premiu-al-celei-de-a-xiii-a-editii-a-concursului-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti/">Epigramistul gorjean Mihai Lungescu a câștigat Marele Premiu al celei de-a XIII-a ediții a Concursului Național de Epigramă „Întoarse ca la Ploiești”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-a-castigat-marele-premiu-al-celei-de-a-xiii-a-editii-a-concursului-national-de-epigrama-intoarse-ca-la-ploiesti/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 12:50:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cazinouri offline]]></category>
		<category><![CDATA[clienti]]></category>
		<category><![CDATA[iGaming]]></category>
		<category><![CDATA[personalizare digitală]]></category>
		<category><![CDATA[Programe VIP]]></category>
		<category><![CDATA[recompensare specială]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414796</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sistemele de recompensare specială a unor clienți cu activitate peste medie sunt frecvente în diverse domenii de retail, ca parte a politicilor de marketing. Cazinourile terestre au implementat astfel de programe în urmă cu zeci de ani, încercând să fidelizeze jucătorii în contextul unei piețe concurențiale. În locațiile fizice de cazinou, statutul de VIP este [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/">Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sistemele de recompensare specială a unor clienți cu activitate peste medie sunt frecvente în diverse domenii de retail, ca parte a politicilor de marketing. Cazinourile terestre au implementat astfel de programe în urmă cu zeci de ani, încercând să fidelizeze jucătorii în contextul unei piețe concurențiale.</p>
<p>În locațiile fizice de cazinou, statutul de VIP este în mod tradițional asociat cu servicii personalizate, acces în spații exclusiviste și beneficii care depășesc experiența obișnuită a unui vizitator. Odată cu dezvoltarea industriei iGaming, conceptul a fost transferat în mediul digital. Multe dintre principiile clasice au rămas, însă modul în care sunt oferite beneficiile s-a schimbat considerabil, adăugându-se diverse facilități specifice spațiului virtual.</p>
<h2><strong>Programe VIP în cazinouri offline</strong></h2>
<p>Într-un cazinou clasic, relația cu un client VIP se construiește în jurul unei experiențe directe. Personalul poate recunoaște vizitatorii fideli, iar serviciile dedicate pot include invitații în saloane sau <a href="https://www.wall-street.ro/articol/transporturi-and-infrastructura/lounge-urile-de-la-aeroportul-henri-coanda-otopeni-vor-fi-modernizate.html">zone VIP</a> și la evenimente speciale, servicii de ospitalitate personalizate, rezervări la restaurante din incinta cazinoului, cazare în hotel (mai ales dacă există un complex turistic), transport sau alte servicii asociate experienței premium.</p>
<h2><strong>Ce propune experiența VIP la cazino online</strong></h2>
<p>Platformele iGaming nu au un spațiu fizic în care clientul să fie întâmpinat de personal, dar au acces la date operaționale care permit automatizarea unor elemente ale programului de loialitate.</p>
<p>Practic, se poate spune că un <a href="https://swiper.ro/ro/">cazino online</a> își poate cunoaște clienții chiar mai bine decât unul fizic. Implicit, le poate transmite oferte personalizate, mai bine adaptate preferințelor acestora.</p>
<p>Un program VIP digital poate urmări criterii precum activitatea contului, utilizarea anumitor produse sau participarea la campanii, în limitele legislației și politicilor platformei. Beneficiile pot fi prezentate direct în cont, prin intermediul unei interfețe digitale. Astfel, utilizatorul poate vedea mai rapid nivelul programului, progresul și eventualele avantaje disponibile. Există implicit un plus de transparență.</p>
<h2><strong>De la ospitalitate, la personalizare digitală</strong></h2>
<p>Diferența fundamentală dintre cele două modele este modul în care este construită experiența. În cazinoul tradițional, personalizarea este în mare parte umană. Un reprezentant VIP poate discuta direct cu clientul și poate organiza anumite servicii. În iGaming, personalizarea este mai degrabă bazată pe tehnologie.</p>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414798" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg" alt="" width="800" height="537" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-768x516.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-626x420.jpg 626w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-interior-696x467.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Platforma de cazino online poate utiliza sisteme bazate pe tehnologie modernă &#8211; chiar și soluții cu <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/avertisment-de-la-banca-angliei-inteligenta-artificiala-reprezinta-un-risc-tot-mai-mare-pentru-stabilitatea-financiara-3852221">inteligență artificială</a> &#8211; pentru a prezenta conținut, notificări sau oferte relevante pentru profilul de utilizare, în conformitate cu regulile aplicabile privind protecția datelor personale și marketingul. Programul devine ușor de accesat, căci interacțiunea are loc direct în mediul online.</p>
<h3><strong>Un model digital de program VIP poate include:</strong></h3>
<ul>
<li>niveluri de statut</li>
<li>recompense de loialitate</li>
<li>campanii personalizate</li>
<li>acces la evenimente speciale</li>
<li>asistență personalizată</li>
<li>cashback și alte beneficii financiare</li>
</ul>
<h2><strong>Tehnologia oferă acces rapid și automatizare</strong></h2>
<p>Unul dintre principalele avantaje ale modelului iGaming este automatizarea. În loc ca un client să discute cu personalul pentru a afla ce beneficii îi sunt disponibile, informațiile pot fi afișate direct în cont. Aplicațiile și platformele web pot integra notificări, secțiuni dedicate programului VIP și sisteme de recompensare care actualizează automat statutul utilizatorului.</p>
<p>Se poate spune că programele VIP au devenit mai accesibile în mediul online, fără a mai părea atât de rigide. Caracterul <a href="https://www.antena3.ro/actualitate/educatie/ce-inseamna-de-fapt-exclusivist-cuvantul-e-folosit-aproape-peste-tot-desi-nu-ar-trebui-728339.html">exclusivist</a> nu este eliminat, însă utilizatorii au acces mai ușor la datele relevante și știu din start cum se pot califica pentru extra beneficii de acest fel. În mediul offline, adesea programele VIP sunt disponibile doar pe bază de invitație directă, când clientul se face remarcat în mod special.</p>
<p>Deși instrumentele sunt diferite, principiul programelor VIP a rămas în mare parte același: recompensarea loialității și construirea unei experiențe diferențiate. Cazinoul fizic pune accent pe ospitalitate, servicii directe și exclusivitate, iar mediul iGaming adaugă automatizare, acces permanent și personalizare digitală.</p>
<p>Demn de subliniat este faptul că programele VIP la cazino online sau offline se referă doar la beneficii ce vizează experiența de divertisment, fără a reprezenta avantaje strategice în cadrul jocurilor propriu-zise. Acestea depind în continuare de noroc, reguli și mecanisme matematice. Niciun client nu poate fi favorizat în materie de câștiguri, principiul rezultatelor aleatorii fiind asigurat permanent.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/">Programele VIP în cazinouri: beneficiile clasice din locațiile fizice și noua abordare în iGaming</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/programele-vip-in-cazinouri-beneficiile-clasice-din-locatiile-fizice-si-noua-abordare-in-igaming/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Oltenia TechFest 2026, la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/oltenia-techfest-2026-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/oltenia-techfest-2026-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 08:17:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414765</guid>

					<description><![CDATA[<p>Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează Oltenia TechFest 2026 – Forumul Tehnologic, un eveniment dedicat tehnologiei, inovației și dezvoltării mediului de afaceri din regiune. „În perioada 12-13 noiembrie 2026, Târgu Jiu va găzdui Oltenia TechFest, un eveniment dedicat tehnologiei, inovației și dezvoltării mediului de afaceri. Forumul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, administrației [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/oltenia-techfest-2026-la-targu-jiu/">Oltenia TechFest 2026, la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează Oltenia TechFest 2026 – Forumul Tehnologic, un eveniment dedicat tehnologiei, inovației și dezvoltării mediului de afaceri din regiune.</p>
<p>„În perioada 12-13 noiembrie 2026, Târgu Jiu va găzdui Oltenia TechFest, un eveniment dedicat tehnologiei, inovației și dezvoltării mediului de afaceri.</p>
<p>Forumul va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, administrației publice, mediului academic și sectorului tehnologic, într-un cadru destinat dialogului, schimbului de experiență și identificării de noi oportunități de colaborare”, au anunțat organizatorii.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/oltenia-techfest-2026-la-targu-jiu/">Oltenia TechFest 2026, la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/oltenia-techfest-2026-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Morfina”, o seară specială pentru teatrul din Târgu Jiu, în Ungaria</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/morfina-o-seara-speciala-pentru-teatrul-din-targu-jiu-in-ungaria/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/morfina-o-seara-speciala-pentru-teatrul-din-targu-jiu-in-ungaria/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2026 06:45:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414738</guid>

					<description><![CDATA[<p>&#160; Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu a prezentat, aseară, spectacolul „Morfina” pe scena Latinovits Theater din Ungaria. Spectacolul, inspirat din nuvela lui Mihail Bulgakov, spune povestea unui medic tânăr care, măcinat de singurătate și presiune, ajunge să găsească în morfină un refugiu. Treptat, refugiul se transformă într-o dependență care îi schimbă viața și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/morfina-o-seara-speciala-pentru-teatrul-din-targu-jiu-in-ungaria/">„Morfina”, o seară specială pentru teatrul din Târgu Jiu, în Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu a prezentat, aseară, spectacolul „Morfina” pe scena Latinovits Theater din Ungaria.</p>
<p>Spectacolul, inspirat din nuvela lui Mihail Bulgakov, spune povestea unui medic tânăr care, măcinat de singurătate și presiune, ajunge să găsească în morfină un refugiu. Treptat, refugiul se transformă într-o dependență care îi schimbă viața și relația cu cei din jur.</p>
<p>Seara a avut și un moment special prin prezența lui Gabriel-Cătălin Șopandă, ambasadorul României în Ungaria.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-414740 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/806050660_1912636676156859_7919256309052888377_n-1024x683.jpg" alt="" width="696" height="464" /></p>
<p>„Le mulțumim spectatorilor care au fost alături de noi și care au primit spectacolul cu căldură și generozitate. Fiecare întâlnire cu publicul este un moment important pentru o echipă de teatru. Un gând special de mulțumire domnului Gabriel-Cătălin Șopandă, Ambasadorul României în Ungaria, pentru prezența la spectacol și pentru onoarea de a fi alături de noi în această seară. O seară pe care o vom păstra cu drag în memoria teatrului nostru.  Mulțumim, Ungaria! Mulțumim, Latinovits Theater! Mulțumim publicului!” au transmis reprezentanții teatrului.</p>
<p>Din distribuție fac parte Vlad Fiu, Claudia Ieremia, Mariana Ghițulescu, Sandu Mustățea, Gia Enache, Luminița Șorop, Monica Sfetcu, Sorin Giurca și Teodora Constantin.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/morfina-o-seara-speciala-pentru-teatrul-din-targu-jiu-in-ungaria/">„Morfina”, o seară specială pentru teatrul din Târgu Jiu, în Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/morfina-o-seara-speciala-pentru-teatrul-din-targu-jiu-in-ungaria/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Înălțarea Sfintei Cruci sărbătorită la Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 21:16:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[ana calina]]></category>
		<category><![CDATA[cristina ciolacu]]></category>
		<category><![CDATA[Înăltarea Sfintei Cruci]]></category>
		<category><![CDATA[Muzeului Crucilor de la Măceșu]]></category>
		<category><![CDATA[pompiliu ciolacu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414713</guid>

					<description><![CDATA[<p>Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, a fost marcată luni, 14 septembrie, la Muzeul Crucilor de la Măceșu, aparținător orașului gorjean Târgu Cărbunești. Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria orașului Târgu Cărbunești și Centrul Cultural „Tudor Arghezi” [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj/">Înălțarea Sfintei Cruci sărbătorită la Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, a fost marcată luni, 14 septembrie, la Muzeul Crucilor de la Măceșu, aparținător orașului gorjean Târgu Cărbunești.</strong></p>
<p>Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria orașului Târgu Cărbunești și Centrul Cultural „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești.<br />
Această mare sărbătoare a creștinătății a fost cinstită, la Măceșu, printr-o manifestare ce a început în biserica satului, având hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, cu oficierea Sfintei Liturghii de către preotul paroh Boiangiu Irinel, manifestare ce a continuat în curtea muzeului, în prezența unui public devotat localității și evenimentului.<br />
În curtea muzeului, evenimentul a început cu o slujbă de pomenire săvârșită de preotul paroh Boiangiu Irinel dedicată oamenilor de cultură ale căror cruci se află în patrimoniul Muzeului Crucilor de la Măceșu, pe care i-a pomenit după pomelnicul întocmit de Pompiliu Ciolacu. După terminarea slujbei, Ana Călina, Cristina Ciolacu și alte femei din sat au dat de pomană câte un pachet cu alimente tuturor celor prezenți la eveniment, începând cu elevii și terminând cu oamenii satului.<br />
Au urmat apoi alocuțiuni referitoare la importanța zilei și a acestui muzeu.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414715" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1.jpg" alt="" width="1000" height="550" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1-768x422.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1-764x420.jpg 764w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-1-1-696x383.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />Etnologul Pompiliu Ciolacu, inițiatorul acestui muzeu alături de Iuliu Călina, viceprimar al orașului Târgu Cărbunești, în prezent decedat, a vorbit despre importanța păstrării acestor mărturii ale trecutului și despre rolul pe care Muzeul Crucilor de la Măceșu îl are în conservarea și valorificarea patrimoniului tradițional. În cadrul manifestării, etnologul Pompiliu Ciolacu a povestit cum „zburda”, când era copil, pe aceste locuri, clădirea actuală a muzeului fiind lăcașul fostei școli a satului Măceșu, iar acum, de acest loc minunat se vorbește nu numai în țară, ci și peste hotarele sale, datorită acestui muzeu al crucilor. A mulțumit apoi tuturor celor prezenți la eveniment: „Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat la această acțiune, și sunt convins că an de an, vor veni tot mai mulți oameni interesați de acest eveniment! Desigur, e minunat că atâția oameni de valoare au fost alături de mine! Mulțumesc doamnei Ana Călina, pentru că soțul dânsei, vrednicul de pomenire Iuliu Călina, împreună am umblat pe la multe uși ca să vedem un drum asfaltat în satul nostru!”.</p>
<h3><strong>O nouă cruce adusă din zona Brașovului</strong></h3>
<p>Un moment deosebit al manifestării l-a constituit prezentarea unei noi cruci din lemn, care a intrat în patrimoniul Muzeului Crucilor de la Măceșu. Crucea a fost adusă din zona Brașovului de inginerul Decebal <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414716" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3.jpg" alt="" width="1000" height="551" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3-768x423.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3-762x420.jpg 762w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-3-696x383.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />Muscalu, care a contribuit, de-a lungul timpului, la îmbogățirea colecției de la Măceșu. Decebal Muscalu a descoperit existența Muzeului Crucilor de la Măceșu prin intermediul presei naționale și a considerat că acest spațiu este locul potrivit pentru crucile vechi pe care le-a identificat și recuperat din diferite regiuni ale țării. Astfel, în loc ca aceste piese să rămână uitate sau să se piardă, au fost aduse la Măceșu, acolo unde pot fi conservate și admirate de generațiile de astăzi și de cele care vor veni. „De asemenea, vreau să-i mulțumesc domnului Decebal, din Brașov, iată, un nume parcă predestinat, care ne-a adus mai multe cruci, iar, acum două săptămâni ne-a adus o nouă cruce foarte veche”, a spus domnul Pompiliu Ciolacu, care i-a mulțumit și primarului orașului Târgu Cărbunești, Dănuț Birău, pentru buna colaborare și pentru sprijinul acordat în demersurile de susținere și promovare a acestui important obiectiv cultural.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414717" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La rândul său, primarul orașului Târgu Cărbunești, Dănuț Birău, a spus că: ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție să ne adunăm aici la Măceșu să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta și au lăsat în urma lor o «dâră de lumină», pentru că prin faptele lor, prin scrierile pe care le-au lăsat, au reușit să rămână în memoria noastră a tuturor! Din păcate, lista noastră se înmulțește an de an cu nume de oameni pe care i-am cunoscut și au lăsat ceva în urma lor, de care să ne aducem aminte! Biserica și Muzeul există aici datorită celor doi fii ai satului, domnul Ciolacu Pompiliu și răposatul Iuliu Călina, de aceea, să ne respectăm valorile, atâta timp cât le avem în viață și le putem arăta respectul cuvenit! La Tg. Cărbunești avem onoarea de a trăi alături de un mare critic literar, istoric și scriitor, domnul Grigore Grigurcu. Din păcate, prea puțini îl știu, chiar dacă văd un bătrân mergând pe stradă cu un cățel sau cu un baston, fără să știe pe lângă cine trec! Trebuie să-i arătăm respectul, cât mai este în viață! Deci, să ne aducem aminte cu pioșenie de toți cei care au fost printre noi și să sperăm că vom fi sănătoși și ne vor ține puterile ca să ne vedem mulți ani în acest loc de pomenire! Dumnezeu să-i ierte pe toți, acolo sus, în ceruri!”<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414718" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5.jpg" alt="" width="1000" height="551" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5-320x176.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5-768x423.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5-762x420.jpg 762w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-5-696x383.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />După un moment de reculegere în memoria celui care a fost marele om de cultură al Gorjului, Ion Mocioi, propus de etnologul Pompiliu Ciolacu, a urmat o scurtă alocuțiune a istoricului Gheorghe Nichifor: „După un asemenea moment de mare emoție spirituală, pe care l-am trăit acum câteva clipe, în legătură cu distinsul și regretatul profesor Ion Mocioi, mă gândeam așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc. Este firesc să fie așa și, din fericire, imaginea lor revine publicului și prin acest muzeu. Mă gândeam la o traiectorie așa, istorică, la trei nume. La patriarhul Macarie din secolul 4, la patriarhul Zaharia din secolul VII și iată, la Pompiliu Ciolacu. Sigur păstrând dimensiunile de rigoare. De numele fiecăruia dintre ei, se leagă acest simbol creștin, de mare forță, care este crucea. Macarie a însoțit-o pe Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, acolo în cercetările de la Ierusalim, unde a fost depistată crucea. Zaharia este cel care, în veacul al șaptelea, i-a sugerat împăratului Heraclie al Constantinopolului să nu fie îmbrăcat împărătește când se reîntoarce crucea furată, luată cu sila, de perși înainte cu vreo câțiva zeci de ani. Iar acum, aici, repet, păstrând proporțiile, de ceva ani, face istorie acest muzeu de care se leagă numele lui Pompiliu Ciolacu”. Apoi a punctat cuvintele spuse de primarul Dănuț Birău, care sugera foarte bine, să fim atenți cu cei din jurul nostru, întrucât ei ne pleacă și este bine să le arătăm recunoștința noastră, mai ales în ultimii lor ani de existență. Și la Gorj mai avem asemenea persoane și trebuie să ne gândim la ei. A felicitat organizatorii și le-a sugerat să nu se oprească aici, ci să continue munca și tradiția, menționând că și cei din Valea Amaradiei vor să facă și ei un muzeu asemănător, la Mănăstirea Hurezani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414719" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6.jpg" alt="" width="1000" height="579" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6-320x185.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6-768x445.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6-725x420.jpg 725w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/inaltarea-sfintei-cruci-6-696x403.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />Scriitorul și jurnalistul Vasile Vasiescu, redactorul-șef al revistei culturale „Gazeta Gorjului”, readusă în actualitatea culturală a Gorjului în ianuarie 2025, după ce fusese oprită la finalul anului 1989, a povestit despre o troiță din satul său natal Bălănești, tot din Gorj, făcută în anul 1842 și luată prin donație de la doi țărani, Constantin și Gheorghe Negrescu, la 1906, de Alexandru Tzigara-Samurcaș (1872 – 1952), istoric de artă, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural român, și dusă la București. Acum se găsește la Muzeul Național al Țăranului Român și are numărul de inventar 6, iar luna trecută, s-au împlinit 120 de ani de la înființarea muzeului.<br />
Finalul evenimentului a fost dedicat tot defunctului Ion Mocioi, de către etnologul Pompiliu Ciolacu, care a recitat următoarele versuri pe fond muzical: „Aici, la confluența dintre ere te-ai născut,/ Aici, este mult, rămâi aici și vezi cum vine o altă cale,/ Iar murmurul din tine se înalță spre ceruri, spre soare,/ Iar tu vei mergea mai departe”.<br />
Dumnezeu să-i ierte pe cei care sunt reprezentați aici, pe crucile Muzeului din Măceșu și pe toți cei care ne-au părăsit de-a lungul veacurilor de pe acest pământ strămoșesc.<br />
La evenimentul de la Măceșu au participat oaspeți de la nivelul administrației locale (primarul Dănuț Birău) și județene (Gheorghe Nichifor, Alexandru Băluță și Daniela Gapșea), a unei delegații de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” &#8211; Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „Tudor Vladimirescu”), formată din: col. (rtr.) Gigi Bușe, Ing. Vasile Ionescu, contabil Viorica Ionescu, jurist Ion Ungureanu, prof. dr. și jurnalist Vasile Gogonea și fotograf Marin Dogaru și de la Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți (Gigi Bușe, Vasile Gogonea și Dorin Brozbă), oameni de cultură precum domnul Vasile Vasiescu, redactor șef al Revistei „Gazeta Gorjului” cu soția, doamnele Ana Călina și Ciolacu Cristina, dar și un grup de elevi de la Târgu Cărbunești.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj/">Înălțarea Sfintei Cruci sărbătorită la Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/inaltarea-sfintei-cruci-sarbatorita-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-judetul-gorj/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Editorial &#8211; Misiunea urgentă și crudul adevăr</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/editorial-misiunea-urgenta-si-crudul-adevar/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/editorial-misiunea-urgenta-si-crudul-adevar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 21:15:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[clasa politica]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Popescu-Brădiceni]]></category>
		<category><![CDATA[literatura romana]]></category>
		<category><![CDATA[Platon]]></category>
		<category><![CDATA[România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414707</guid>

					<description><![CDATA[<p>1.Oglinda unei epoci Am tăcut o vreme. Am reflectat critic și autocritic. Am meditat asupra unor doctrine politice de la Platon și Aristotel încoace. Am decodificat serii întregi de criterii. Unele mult mai inteligibile, mult mai filozofice, mult mai atent întemeiate precum cele aiuristice de azi, care de care mai retorice și mai găunoase. În [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/editorial-misiunea-urgenta-si-crudul-adevar/">Editorial &#8211; Misiunea urgentă și crudul adevăr</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><strong>1.Oglinda unei epoci</strong></h3>
<p>Am tăcut o vreme. Am reflectat critic și autocritic. Am meditat asupra unor doctrine politice de la Platon și Aristotel încoace. Am decodificat serii întregi de criterii. Unele mult mai inteligibile, mult mai filozofice, mult mai atent întemeiate precum cele aiuristice de azi, care de care mai retorice și mai găunoase.<br />
În ceea ce mă privește, eu am mizat mereu pe cultură, literatură, artă, ideologie, paradigmă teoretică și expresivitate pragmatică. Am crezut neclintit în capacitatea unui produs cultural finit, căruia valoarea i-au conferit-o coeficientul de oglindire a unei epoci, gradul de elaborare a unei concepții cu o identitate clară în ceea ce privește știința și facerea textului, calitatea estetică și artistică a operei, nivelul acesteia de receptare socială și chiar politeistă; ba, și mai înspre nucleu, opțiunea acesteia atât pentru adevăr, cât și pentru corelarea realității cu ficțiunea, a pedagogiei cu indicele de imaginar.</p>
<h3><strong>2.Calea dreaptă</strong></h3>
<p>Însă, în ceea ce mă privește, lucrurile încep să se limpezească. Între elita culturală și masa de consumatori s-a produs o falie; aceasta se confruntă cu o gravă ruptură între directivele sale și orizontul de așteptare a publicului, care, vai, devine din ce în ce mai dezinteresat de evoluția poeziei, a romanului, a eseului, a articolului literar, de schimbarea de strategie, de metodă, de sistem, de generație ș.a.m.d.<br />
Instrucția și educația în școli se depravează, manualele sunt bătrânicioase, plictisitoare, neinventive metodologic. Am intrat într-o librărie și m-am crucit văzând niște cărți dedicate școlarilor și elevilor, lipsite de aparat critic, de referințe, de bibliografie, concepute de niște ageamii, cu definiții de un comic grotesc, cu explicații habarniste.<br />
Când aștern pe coală aceste rânduri amărâte, mă îndoiesc că România ar lua-o cândva pe calea cea dreaptă, cea reconstructivă, cea optimă și a miliardarului și a omului de rând (ziler, cu ziua, muncitor – sclav la vreun patron poltron și care nu-și mai poate asigura coșul cu alimentele necesare supraviețuirii, întrucât alte cheltuieli îl împovărează, exasperant: tot soiul de taxe, impozite, scumpirile la energie, la gaze, la apă potabilă, la benzină, pe deasupra și tăieri din pensii și salarii ș.a.m.d.).</p>
<h3><strong>3.Impas ori colaps</strong></h3>
<p>Cât privește clasa politică, aceasta nu ajunge la un acord privind instalarea unui nou prim-ministru ca să fie instituit un alt guvern a cărui misiune urgentă ar fi să scoată țara dintr-o criză care nu se mai termină. Dar și la acest capitol dezbinata noastră așa-zisă «clasă politică» a rămas repetentă, an după an, nepromovând nici măcar clasa I primară. Cu un Bolojan decăzut din drepturi de către o majoritate parlamentară, la ce să te aștepți? La tăieri arierate ale bugetelor strict necesare unor acte educaționale, unor manifestări culturale, unor activități literare, unor finanțări stimulative ale creativității de grup ori individuale, ale achiziționării de carte în biblioteci județene, orășenești și comunale, ale mobilizării corespunzătoare a unor centre culturale ori cămine culturale rurale.<br />
Cât privește sprijinirea tipăririi unor colecții de carte scrisă de scriitorii autohtoni și locali nimeni din aparatul administrativ nu dă semne c-ar avea în proiect vreodată acceptarea unei asemenea generoase deschideri.<br />
Se vor fi înfuriind unii pe reproșurile mele vitriolante, dar cât am condeiul în mână niciodată nu voi înceta să lupt contra lenei de a gândi, împotriva prostiei, să militez pentru rostirea crudului adevăr că patria se află în prezent într-un impas, dacă nu deja în colaps economic, social, financiar etc.</p>
<h3><strong>4.Revolta imperativă</strong></h3>
<p>Dar e momentul a mă întoarce la literatură și la educație, învățarea copiilor, a tinerilor prin literatura română, europeană, americană, oricare avându-și impactul ei emoțional și intelectual.<br />
Am trăit, asta-i situația indubitabilă – experiențe penibile, cu prilejul unor lansări de carte, vernisaje de expoziții, am rămas trist și profund afrontat de lipsa de reacție a profesorilor din sistemul de învățământ gorjean și național; pretutindeni pe unde am fost invitat să particip, m-am izbit de refuzul politicienilor locali și județeni de a ni se alătura la aceste delicate și mirabile întâmplări cultural-artistice, literare, pedagogice, la norocoase ocazii de a cunoaște în carne și oase scriitorii români de ieri și de azi.<br />
Prin urmare, revolta mea nu-i numai sinceră, nu-i numai revendicativă, ci-i de-a dreptul imperativă. Țara se duce de râpă: moral, politic, patriotic. Destabilizarea ei din afară (de război mai ales – n.n., I.P.B.) mă îngrijorează și mă îngrozește.<br />
<em><strong>Ion Popescu Brădiceni, Scriitor, doctor în filologie, publicist</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/editorial-misiunea-urgenta-si-crudul-adevar/">Editorial &#8211; Misiunea urgentă și crudul adevăr</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/editorial-misiunea-urgenta-si-crudul-adevar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Brădiceni, satul care își scrie poezia în fiecare toamnă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bradiceni-satul-care-isi-scrie-poezia-in-fiecare-toamna/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bradiceni-satul-care-isi-scrie-poezia-in-fiecare-toamna/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 21:13:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[cjcpct gorj]]></category>
		<category><![CDATA[consiliul local pestisani]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[serile la bradiceni]]></category>
		<category><![CDATA[zilele europene ale patrimoniului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414710</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sunt locuri care intră în istorie prin monumente și sunt locuri care intră în memorie prin oamenii lor. Există, însă, și locuri care reușesc ceva mai rar: să transforme memoria într-o sărbătoare a spiritului. Brădiceni este unul din aceste locuri. În zilele de 11 și 12 septembrie 2026, satul gorjean a redevenit un spațiu al [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bradiceni-satul-care-isi-scrie-poezia-in-fiecare-toamna/">Brădiceni, satul care își scrie poezia în fiecare toamnă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt locuri care intră în istorie prin monumente și sunt locuri care intră în memorie prin oamenii lor. Există, însă, și locuri care reușesc ceva mai rar: să transforme memoria într-o sărbătoare a spiritului. Brădiceni este unul din aceste locuri.<br />
În zilele de 11 și 12 septembrie 2026, satul gorjean a redevenit un spațiu al poeziei, al întâlnirii și al memoriei culturale, găzduind cea de-a XXX-a ediție a Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”. Manifestarea a fost organizată de Consiliul Judeţean Gorj prin Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Peștișani. Ediția din acest an s-a desfășurat sub genericul „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”, înscriindu-se în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului și a adus în centrul atenției nu doar literatura, ci și ceea ce literatura are datoria să salveze: memoria unui loc.<br />
„Serile la Brădiceni” nu mai sunt de mult doar un eveniment trecut într-un calendar cultural, ele au devenit o stare de spirit, o întâlnire anuală în care satul, poezia și memoria se recunosc una pe cealaltă.<br />
Tema acestei ediții mi se pare cu atât mai importantă cu cât satul românesc traversează una dintre cele mai profunde transformări ale sale. Satul de astăzi nu mai este satul de acum câteva decenii în urmă. S-au schimbat oamenii, s-au schimbat ocupațiile, s-au schimbat relațiile dintre generații, iar unele tradiții s-au retras încet din viața cotidiană.<br />
Și, totuși, ceva rămâne: rămâne memoria, rămâne povestea, rămâne graiul, rămâne cântecul, rămâne biserica, rămâne casa veche, rămâne numele unui loc, rămâne amintirea unui om și mai ales rămâne poezia. De aceea, tema „Satul – memorie, patrimoniu, poezie” nu trebuie privită ca o simplă formulă programatică. Ea exprimă chiar rostul manifestării de la Brădiceni: recuperarea satului prin cultură și transformarea memoriei în act de creație.</p>
<h3><strong>Poezia coboară din cărți și se întoarce acasă</strong></h3>
<p>Există ceva profund și faptic emoționant în faptul că o manifestare națională de poezie se desfășoară într-un sat.<br />
Poezia română, în mare măsură, s-a născut din sat, din ritmurile lui, din mitologiile lui, din ritualurile lui, din tristețile și bucuriile oamenilor simpli, din felul în care omul de la țară a privit cerul, pământul, moartea, iubirea, viața și pe Dumnezeu.<br />
La Brădiceni poezia pare că se întoarce acasă, dar nu ca un oaspete pretențios, venit să țină discursuri, ci ca un fiu care se întoarce după mult timp, ca și marele artist Constantin Brâncuși, după mult timp, într-un loc pe care nu l-a uitat niciodată. Și se pare că aceasta este una dintre marile frumuseți ale manifestării.<br />
Iată că poezia nu vine la Brădiceni pentru a se izola în turn, ci vine pentru a-l asculta.<br />
Prima zi de 11 sept, a fost consacrată primirii invitaților și tihnei întâlnirilor care au precedat momentul central al manifestării. A doua zi,12 septembrie, la Căminul Cultural din Brădiceni, poezia a trecut în prim-plan prin podiumul poetic, lecturi, momente dedicate creației literare și festivitatea de premiere. Juriul acestei ediții a fost prezidat de scriitorul și profesorul universitar Marius Ghica.<br />
Trebuie să precizăm că dincolo de programul oficial asemenea întâlniri au o viață a lor. Viața adevărată a unui festival literar începe atunci când oamenii nu mai sunt doar participanți, ci devin interlocutori, când un poet îl descoperă pe altul, când o carte trece din mână în mână, când o poezie este citită și cineva din sală se regăsește în ea și când o discuție se continuă după terminarea programului. Atunci literatura încetează să mai fie doar text.<br />
Un moment important al ediției l-au constituit și lansările de publicații culturale, între care noul număr al revistei „Miracol de Brădiceni”, revistele „Ceașca de cafea”, „Gazeta Gorjului”, „AdMutrium” şi „Fantastica Magazin”.<br />
„Miracol de Brădiceni” nu este doar o publicație care însoțește manifestarea, ea reprezintă, într-un fel, memoria ei scrisă, prin ea rămân peste timp mărturiile. Aici se află poate adevărata forță a unei asemenea inițiative culturale: nu se mulțumește doar să organizeze un eveniment, ci construiește o memorie a evenimentului.<br />
Așa cum a spus Ion Popescu Brădiceni, amfitrionul acestei manifestări, „să descoperi literatura nu înseamnă numai biblioteci și computere, ci și oameni așezați la aceeași masă a spiritului”.<br />
Festivalul „Serile la Brădiceni” tocmai această funcție o îndeplinește. Într-un timp în care cultura riscă uneori să devină spectacol, Brădiceniul păstrează ceva esențial: intimitatea întâlnirii literare.<br />
Tema ediției din acest an aduce în discuție o idee pe care cultura contemporană trebuie să o înțeleagă tot mai bine: patrimoniul nu înseamnă numai monumente, el înseamnă și memorie, înseamnă oameni, înseamnă povești, înseamnă obiceiuri, înseamnă cuvinte, înseamnă felul în care o comunitate își povestește trecutul.<br />
Din această perspectivă poezia este ea însăși patrimoniu viu. O poezie poate conserva atmosfera unei lumi dispărute, poate salva o parte din identitatea unui loc, iar o amintire pusă în pagină poate deveni document.<br />
De aceea, revin și arăt că „Serile la Brădiceni” au o semnificație care depășește literatura. Ele participă la salvarea memoriei culturale a satului românesc.<br />
O manifestare care ajunge la ed. a XXIX-a nu mai este un simplu eveniment, este o instituție de memorie, este tradiție, este reper.<br />
În concluzie putem spune că la Brădiceni, poezia nu vine să fugă de realitate, vine să o salveze, iar satul îi întoarce poeziei ceea ce i-a oferit de-a lungul veacurilor: memorie, rădăcini și un loc în care cuvântul poate să fie ascultat. De aceea putem spune că Brădiceniul nu găzduiește poezia, Brădiceniul este el însuși o poezie.<br />
<em><strong>Mircea Tutunaru</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bradiceni-satul-care-isi-scrie-poezia-in-fiecare-toamna/">Brădiceni, satul care își scrie poezia în fiecare toamnă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/bradiceni-satul-care-isi-scrie-poezia-in-fiecare-toamna/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Václav Havel și pseudo-logica «Puterii celor fără de putere» &#8211; ,,Oamenii acceptă regulile oficiale și ritualurile goale de conținut (cum ar fi lozincile sau voturile de fațadă), deși știu că sunt false, trăind astfel într-o continuă minciună”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/vaclav-havel-si-pseudo-logica-puterii-celor-fara-de-putere-oamenii-accepta-regulile-oficiale-si-ritualurile-goale-de-continut-cum-ar-fi-lozincile-sau-voturile-de-fatada-desi-stiu-ca/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/vaclav-havel-si-pseudo-logica-puterii-celor-fara-de-putere-oamenii-accepta-regulile-oficiale-si-ritualurile-goale-de-continut-cum-ar-fi-lozincile-sau-voturile-de-fatada-desi-stiu-ca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 21:11:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Mamona]]></category>
		<category><![CDATA[The Power of the Powerless]]></category>
		<category><![CDATA[Václav Havel]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414702</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am pornit de la cunoscutul narativ al lui Václav Havel, care a fost lansat în toamna anului 1978, deci, în urmă cu 48 de ani, sugestiv intitulat «The Power of the Powerless» («Puterea celor fără de putere»), pentru a scoate în evidență o neasemuită patimă prin care lumea și oamenii ei se vând și se [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/vaclav-havel-si-pseudo-logica-puterii-celor-fara-de-putere-oamenii-accepta-regulile-oficiale-si-ritualurile-goale-de-continut-cum-ar-fi-lozincile-sau-voturile-de-fatada-desi-stiu-ca/">Václav Havel și pseudo-logica «Puterii celor fără de putere» &#8211; ,,Oamenii acceptă regulile oficiale și ritualurile goale de conținut (cum ar fi lozincile sau voturile de fațadă), deși știu că sunt false, trăind astfel într-o continuă minciună”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Am pornit de la cunoscutul narativ al lui Václav Havel, care a fost lansat în toamna anului 1978, deci, în urmă cu 48 de ani, sugestiv intitulat «The Power of the Powerless» («Puterea celor fără de putere»), pentru a scoate în evidență o neasemuită patimă prin care lumea și oamenii ei se vând și se cumpără sub semnul îndrăcitului Mamona, mai ales atunci când ne considerăm conștienți de ceea ce se petrece în jurul nostru și devenim protagoniști la ceea ce se petrece în lume, dându-ne seama că există o marjă de libertate pe care o deținem și pe care este cazul să o merităm, ca să înțelegem ceea ce înseamnă răul din lume, atunci când pasivitatea, reținerea și omisiunile pot fi cel puțin la fel de nefaste. Cunoscutul dizident cehoslovac al acelor vremuri înțelegea relațiile de putere specifice estului Europei ca fiind un factor perturbator care sugera o etapă distinctă în interiorul totalitarismului, ca un labirint de influență, represiune, frică și autocenzură care îi înghițea pe toți la un loc, traumatizați, intimidați, depersonalizați și reduși la tăcerea atât de convenabilă deținătorilor puterii, chiar dacă un simplu gest de rezistență putea schimba foarte mult raportarea la o putere căreia, altfel, prin resemnare, i se legitima atotputernicia. Havel considera că băcanul din colțul străzii care afișează o lozincă demagogică a partidului, ar putea să se abțină, să înceteze să facă acest joc ipocrit și imitativ. Dar, nu să protesteze contra sistemului, ci doar să refuze circul acela lozincard, pentru că în momentul în care toți ar face asemenea mici gesturi de rezistență, puterea totalitară s-ar prăbuși, prin sublimarea etică a stresului politic al totalitarismului, pentru a promova ideea unei reconstrucții morale, a unei reînnoiri radicale a relațiilor interumane bazate pe solidaritate! Prin acest lucru, o nouă experiență a lui «a fi om liber în lume» poate genera un simț reevaluat al responsabilității, o regăsire a relației cu sine, cu cei apropiați în preocupări și în opțiuni culturale, ca factorii pre-politici care să-i ghideze într-o eră post-minciună. Concluzia era că prezența celor tăcuți, fără reacție în fața mistificării, întărește orice sistem, deoarece oamenii înșiși sunt sistemul!</p>
<h3><strong>,,Sistemul totalitar nu se bazează doar pe violență brută, ci pe conformismul cotidian”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414704" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-1.jpg" alt="" width="250" height="286" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-1.jpg 250w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-1-210x240.jpg 210w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Pentru Václav Havel, realizarea unei societăți libere, nu poate avea loc, decât prin refuzul de a conferi putere unor sloganuri și unor ritualuri fără sens, prin refuzul de a fi parte la minciuna care e opresivă față de cei care spun adevărul! Prin acest refuz categoric, oamenii cu credință în Dumnezeu și în adevăr, pot face lumină în jurul ideilor lor pentru a le arăta și celorlalți că au, de fapt, putere, pentru că altfel, se așterne întunericul! Ca să revenim în zilele noastre, putem vedea câtă diferență există între băcanul lui Havel, considerat ca un exemplu al unei dizidențe izolate, dar inestimabile ca formă singulară a unei libertăți colective, și politicianul român de astăzi, neșcolit, dar care și-a însușit demagogia prin grile serioase de selecție «academică» prin care democrația, statul de drept și alte astfel de vorbe pompoase umezesc buzele sale zi de zi, pentru a mima faptul că dreptatea e dezideratul său asumat formal, așa cum pentru un dascăl corigent la examenul de învățare este numai sarcina elevului, când notele și catalogul sunt «materia primă» a muncii sale! Desigur, pedagogul cu catalogul e mereu atent la obligația de discreție, dar, acest lucru ar trebui să fie doar un corectiv ce dă sobrietate ieșirilor sale publice, deoarece, rezerva nu înseamnă chiar neutralitate axiologică și nu trebuie să-l înstrăineze de adevărul cu care ar trebui să lucreze! Oricum, sobrietatea, nu înseamnă pasivitate, decât atunci când omul se lasă timorat, deoarece, a fi rezervat, nu înseamnă o atitudine de lașitate! Dacă raportăm trecutul, chiar la prezentul societății românești, dacă privim omul secularizat și considerăm că rolul său social e mult mai important decât cel al băcanului, oamenii ademeniți de patima banului fac lumea mai puțin comprehensibilă, atunci când confuzia este întreținută de o acerbă luptă a intereselor, de o teribilă ceață a valorilor de tip individualist. Dar pentru a face lumea mai bună, liderii politici trebuie să citească ei înșiși lumea mai bine, mai clar, să aibă un anume simț al funcției publice care li s-a încredințat și care nu se află în fișa postului băcanului, în condițiile în care Václav Havel acuză cu îndrăzneală chiar pseudo-logica «Puterii celor fără de putere»!</p>
<h3><strong>Reflexul de a face răul, atunci când ți-l cere o persoană cu autoritate!</strong></h3>
<figure id="attachment_414705" aria-describedby="caption-attachment-414705" style="width: 1024px" class="wp-caption alignnone"><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-414705" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3.jpg" alt="" width="1024" height="688" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3-768x516.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3-625x420.jpg 625w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/viclav-havel-3-696x468.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /><figcaption id="caption-attachment-414705" class="wp-caption-text">epa01933052 Czech former president, author Vaclav Havel looks on during a debate on &#8216;Freedom and its Adversaries&#8217; at Charles University in Prague, Czech Republic on 14 November 2009. The debate marked the upcoming 20th anniversary of the fall of Communism in Czechoslovakia. EPA/FILIP SINGER</figcaption></figure>
<p>Oamenii corupți și împătimiți de fascinația banilor performează în singurul domeniu botezat după numele unei patimi seculare, patima lui Mamona! De aceea, nu e de mirare că lumea are așteptări și decepții, nu e de mirare că oamenii se vor virtuoși într-o societate coruptă și preocupată numai de bani, că se vor aristocrați sau baroni într-o lume a snobismului și a intereselor mărunte, în condițiile în care lumea aceasta are nevoie de repere și e gata să sacrifice pe cel care nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor înalte, mai degrabă decât pe neghiobul care a dezamăgit de mai multe ori și a înșelat așteptările! Aceasta este capcana în care se află societatea acum, când lumea îi vede pe oamenii săraci într-o postură chiar mai nefericită decât cea a băcanului lui Havel. Omul care spune adevărul pare că nu poate lua atitudine față de un rău din interiorul sistemului, pentru că îi e teamă să abandoneze plutonul compact, etanș al parveniților. De aici impresia de spirit de corp cu tot ce are mai greșit parvenitul: egoism și opacitate la mesajele ce vin din afară, ca exigență și critică legitimă. Cred că în cazul multor «maharajahi» ai «puterii celor fără de putere», o anume autosuficiență a alimentat culpabilitatea, însă pe fondul lipsei căilor de comunicare autentică și reală cu societatea, ei se închid în fața oricărui reproș, fiind dificil de luptat cu acest tăvălug în care se amestecă observații juste cu mari aberații, inexactități sau generalizări pripite! E foarte adevărat că Havel spunea că băcanul este aproape la fel de supus logicii post-totalitare ca un prim-ministru, mai ales că poziția unora în ierarhia puterii determina grade diferite de răspundere, dar nu dădea niciunuia un grad nelimitat de responsabilitate, nici de vină, după cum nu-i punea la dispoziție o deculpabilizare completă într-o lume dominată de logica totalitară! De multe ori, dacă nu chiar întotdeauna, responsabilitatea celor care dețin pârghii de putere: politicieni, parveniți, analfabeți funcționali este trucată, mimată, acoperită de văluri colorate, tocmai pentru că nu mai există fatalitatea metafizică, ideologică, ce îi absolvă de vină și devin vinovați fără vină! Se pare că lucrurile de pe vremea lui Havel nu s-au schimbat, pentru că îndreptându-ne ochii spre partea interioară, subiectivă, vedem ușor zone de failibilitate, de slăbiciune umană, iar, înclinația de a accepta un rău difuz, care nu te lovește direct, pentru a-ți conserva beneficii concrete, imediate, subzistă și în zilele noastre. De aceea, reflexul de a face răul, atunci când ți-l cere o persoană cu autoritate, asigurându-te că nu pățești nimic, că astea sunt regulile pentru care ea garantează, se manifestă mai mult ca oricând! Experimentul «Puterii celor fără de putere» este foarte grăitor pentru a înțelege cum funcționează individul de astăzi, cu mici variații de la o societate la alta, constrâns între imperativul moral și o autoritate exterioară considerată legitimă și protectoare în pseudo-logica totalitarismului. De aceea, supraviețuiește un fel de comoditate a supunerii depersonalizante, prin liste de susținere a șefului în spații în care unanimitatea e copleșitoare, chiar dacă e trist, dar e confortabil să nu faci disidență din teama că pierzi această complicitate călduță, că ești exclus, că poți deveni un paria, într-un capitalism de cumetrie! Și chiar dacă majoritatea bate câmpii, conformismul păgubos, neasumarea malignă reprezintă fațeta întunecată a nevoii de apartenență și siguranță, mai puternică uneori decât imperativul moral prin care Václav Havel invocă pseudo-logica «Puterii celor fără de putere»!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/vaclav-havel-si-pseudo-logica-puterii-celor-fara-de-putere-oamenii-accepta-regulile-oficiale-si-ritualurile-goale-de-continut-cum-ar-fi-lozincile-sau-voturile-de-fatada-desi-stiu-ca/">Václav Havel și pseudo-logica «Puterii celor fără de putere» &#8211; ,,Oamenii acceptă regulile oficiale și ritualurile goale de conținut (cum ar fi lozincile sau voturile de fațadă), deși știu că sunt false, trăind astfel într-o continuă minciună”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/vaclav-havel-si-pseudo-logica-puterii-celor-fara-de-putere-oamenii-accepta-regulile-oficiale-si-ritualurile-goale-de-continut-cum-ar-fi-lozincile-sau-voturile-de-fatada-desi-stiu-ca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>SURSE: Iordache s-a întâlnit cu Bolojan și urmează să își prezinte demisia din fruntea PNL Gorj</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/surse-iordache-s-a-intalnit-cu-bolojan-si-urmeaza-sa-isi-prezinte-demisia-din-fruntea-pnl-gorj/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/surse-iordache-s-a-intalnit-cu-bolojan-si-urmeaza-sa-isi-prezinte-demisia-din-fruntea-pnl-gorj/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 21:07:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[dati afara]]></category>
		<category><![CDATA[general in rezerva]]></category>
		<category><![CDATA[Ilie Bolojan]]></category>
		<category><![CDATA[intalnire]]></category>
		<category><![CDATA[ion iordache]]></category>
		<category><![CDATA[Liberalul Ioan Sîrbu]]></category>
		<category><![CDATA[liderul PNL Gorj]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414690</guid>

					<description><![CDATA[<p>Liderul PNL Gorj, deputatul Ion Iordache, a avut o întâlnire, în urmă cu câteva zile, cu Ilie Bolojan, președintele PNL și prim ministrul interimar. Subiectul principal al discuțiilor a fost legat despre organizația județeană și despre anumite mutări care urmează să aibă loc în interiorul formațiunii. Astfel, Iordache ar urma să își dea demisia din [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/surse-iordache-s-a-intalnit-cu-bolojan-si-urmeaza-sa-isi-prezinte-demisia-din-fruntea-pnl-gorj/">SURSE: Iordache s-a întâlnit cu Bolojan și urmează să își prezinte demisia din fruntea PNL Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Liderul PNL Gorj, deputatul Ion Iordache, a avut o întâlnire, în urmă cu câteva zile, cu Ilie Bolojan, președintele PNL și prim ministrul interimar. Subiectul principal al discuțiilor a fost legat despre organizația județeană și despre anumite mutări care urmează să aibă loc în interiorul formațiunii. Astfel, Iordache ar urma să își dea demisia din poziția de președinte al PNL Gorj, iar în locul său va fi numit un alt liberat, agreat atât de Iordache, cât și de Bolojan, numele vehiculat fiind cel al lui Iulian Popescu, președintele de la organizația municipală Târgu Jiu.<br />
O altă variantă luată în calcul este aceea de organizare de alegeri și la organizația județeană pentru o nouă structură de conducere.</p>
<h3><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414694" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1.jpg" alt="" width="800" height="500" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1-768x480.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1-672x420.jpg 672w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Iordache-1599x1000-1-696x435.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Iordache confirmă</strong></h3>
<p>Iordache a confirmat pentru Gorjeanul întâlnirea cu avută cu Ilie Bolojan și că joi, 17 septembrie, urmează să aibă loc o ședință foarte importantă în cadrul PNL Gorj, unde vor fi anunțate deciziile luate: „Nu știu de unde știți că am avut o întâlnire cu domnul Bojan. Mâine (n.r. &#8211; astăzi, 17 septembrie) vom avea un Birou Politic Județean și vom discuta acolo toate aspectele. Am mai vorbit despre acest subiect (n.r. &#8211; al demisiei din funcție) și mi se pare normal ca acest subiect să fie discutat împreună cu colegii mei“.</p>
<h3><strong>Iordache: „Eu am principii și nu mă abat de la ele“</strong></h3>
<p>Ion Iordache nu a menționat dacă s-a înțeles cu Bolojan asupra problemelor discutate, având în vedere disensiunile care au existat în trecut între aceștia. Iordache s-a poziționat de partea aripii Veștea, care a încercat să formeze un guvern alături de PSD și alte formațiuni, așa că a fost sancționat cu excluderea, alături de alți lideri din teritoriu și de la nivel național. În locul lui Iordache, în fruntea PNL Gorj, a fost numit generalul Ioan Sârbu. Hotărârea excluderii a fost contestată în instanța de judecată de aripa anti Bolojan și a avut câștig de cauză. Astfel, decizia excluderii a fost anulată, iar deputatul Ion Iordache a revenit pe funcție. „Au fost chestiuni care țin de principii și, spre deosebire de mulți alți oameni din politică, eu am principii și nu mă abat de la ele, iar într-un partid democratic, așa cum este Partidul Național Liberal, este normal să existe puncte de vedere și libertatea de a se exprima fiecare. Eu așa am considerat că este normal să îmi exprim punctul de vedere și să mă exprim așa cum sunt convingerile mele, chiar dacă asta convine sau nu conducerii partidului“, a explicat Ion Iordache.<br />
<em><strong>Alin Ion</strong></em></p>
<h3><em><strong>Dați afară din conducerea PNL Gorj</strong></em></h3>
<p><em>Liberalul Ioan Sîrbu, general în rezervă, medic de profesie, care a condus pentru scurt timp PNL Gorj în mod interimar, este printre cei trei liberali care au fost dați afară din Biroul Politic Județean al organizației liberale din Gorj.</em><br />
<em><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414695" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu.jpg" alt="" width="800" height="554" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-320x222.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-768x532.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-606x420.jpg 606w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-696x482.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Ion-Sarbu-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Alături de acesta, cei care nu mai fac parte din BPJ sunt Andrei Porei și Daniel Horcea. Motivul pentru care cei trei au fost înlăturați este că „nu au participat la nicio ședință a BPJ”, după cum a declarat liderul organizației, Ion Iordache. Deputatul a afirmat că este o prevedere statutară, nu o răzbunare, și că regula trebuie aplicată tuturor membrilor care lipsesc de la ședințele BPJ, fără excepție. Ion Iordache a băgat filiala județeană în reorganizare și anunță că și alți membri din structurile de conducere ar putea fi înlocuiți.</em><br />
<em>Andrei Porei este președintele tinerilor liberali, filială în care vor fi organizate alegeri. Amintim că în luna iunie, Iordache a fost înlocuit de generalul Ioan Sîrbu. La scurt timp, în luna iulie, deputatul a revenit în fruntea organizației PNL Gorj, ca urmare a deciziilor luate de instanțele de judecată, în iulie, care au blocat măsurile de excludere și restructurare impuse de tabăra lui Ilie Bolojan.</em><br />
<strong><em>M.C.H.</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/surse-iordache-s-a-intalnit-cu-bolojan-si-urmeaza-sa-isi-prezinte-demisia-din-fruntea-pnl-gorj/">SURSE: Iordache s-a întâlnit cu Bolojan și urmează să își prezinte demisia din fruntea PNL Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/surse-iordache-s-a-intalnit-cu-bolojan-si-urmeaza-sa-isi-prezinte-demisia-din-fruntea-pnl-gorj/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bursele elevilor ar putea fi plătite și în vacanțe</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/bursele-elevilor-ar-putea-fi-platite-si-in-vacante/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/bursele-elevilor-ar-putea-fi-platite-si-in-vacante/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 10:01:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414589</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vești importante pentru elevi și părinți. Senatul a adoptat miercuri, 16 septembrie, un proiect de lege care prevede acordarea burselor școlare și pe perioada vacanțelor. Măsura vizează bursele de merit, sociale și tehnologice, precum și burselepentru mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ. Potrivit proiectului, bursele școlare ar urma să fie acordate inclusiv în timpul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/bursele-elevilor-ar-putea-fi-platite-si-in-vacante/">Bursele elevilor ar putea fi plătite și în vacanțe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vești importante pentru elevi și părinți. Senatul a adoptat miercuri, 16 septembrie, un proiect de lege care prevede acordarea burselor școlare și pe perioada vacanțelor. Măsura vizează bursele de merit, sociale și tehnologice, precum și burselepentru mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ.</p>
<p>Potrivit proiectului, bursele școlare ar urma să fie acordate inclusiv în timpul vacanțelor, prin introducerea unei prevederi noi în Legea învățământului preuniversitar.</p>
<p>Propunerea legislativă aduce modificări și în ceea ce privește bursele tehnologice. Acestea ar urma să fie acordate elevilor din învățământul liceal tehnologic, dar și celor înscriși în învățământul tehnologic dual.</p>
<p>Votul Senatului nu înseamnă însă adoptarea definitivă a legii. Camera Deputaților este forul decizional, astfel că proiectul trebuie să primească și votul deputaților.</p>
<p>Dacă va fi adoptat și de Camera Deputaților, proiectul va fi transmis pentru promulgare și, ulterior, va putea intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/bursele-elevilor-ar-putea-fi-platite-si-in-vacante/">Bursele elevilor ar putea fi plătite și în vacanțe</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/bursele-elevilor-ar-putea-fi-platite-si-in-vacante/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIITORUL SE CONSTRUIEȘTE ASTĂZI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂLNIC &#8211; DOTĂRI DE ULTIMĂ GENERAȚIE PRIN PROIECTUL „TOTUL PENTRU ELEVII ȘCOLII NOASTRE&#8221;</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/viitorul-se-construieste-astazi-la-scoala-gimnaziala-calnic-dotari-de-ultima-generatie-prin-proiectul-totul-pentru-elevii-scolii-noastre/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/viitorul-se-construieste-astazi-la-scoala-gimnaziala-calnic-dotari-de-ultima-generatie-prin-proiectul-totul-pentru-elevii-scolii-noastre/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2026 06:58:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<category><![CDATA[Şcoala Gimnazială Câlnic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414560</guid>

					<description><![CDATA[<p>Proiectul „Totul pentru elevii școlii noastre”, desfășurat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta C15: Educație la Școala gimnazială Câlnic, urmărește modernizarea procesului educațional și crearea unor oportunități de învățare adaptate nevoilor elevilor. „Noua noastră dronă ne oferă ocazia să învățăm prin practică, să experimentăm pilotajul și să descoperim cum funcționează această [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/viitorul-se-construieste-astazi-la-scoala-gimnaziala-calnic-dotari-de-ultima-generatie-prin-proiectul-totul-pentru-elevii-scolii-noastre/">VIITORUL SE CONSTRUIEȘTE ASTĂZI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂLNIC &#8211; DOTĂRI DE ULTIMĂ GENERAȚIE PRIN PROIECTUL „TOTUL PENTRU ELEVII ȘCOLII NOASTRE&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Proiectul „Totul pentru elevii școlii noastre”, desfășurat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta C15: Educație la Școala gimnazială Câlnic, urmărește modernizarea procesului educațional și crearea unor oportunități de învățare adaptate nevoilor elevilor.</p>
<p>„Noua noastră dronă ne oferă ocazia să învățăm prin practică, să experimentăm pilotajul și să descoperim cum funcționează această tehnologie“, au transmis reprezentanții școlii.</p>
<p>Un element important al proiectului îl reprezintă utilizarea imprimantei 3D, o tehnologie modernă cu un potențial educațional deosebit.</p>
<p>Imprimanta 3D permite transformarea modelelor digitale în obiecte reale, prin depunerea succesivă a unor straturi de material. În cadrul activităților școlare, aceasta poate fi folosită pentru realizarea unor machete, obiecte geometrice, componente pentru experimente, hărți, modele anatomice sau diverse produse create de elevi.</p>
<p>Utilizarea imprimantei 3D îi ajută pe elevi să înțeleagă mai ușor noțiunile teoretice și să transforme ideile în produse concrete. Printre avantaje se numără dezvoltarea creativității, imaginației, gândirii logice, spiritului de inițiativă și abilităților digitale. De asemenea, elevii învață să lucreze în echipă, să rezolve probleme și să își asume responsabilitatea pentru propriile proiecte.</p>
<p>Activitățile pot include proiectarea unor modele 3D, realizarea și imprimarea acestora, testarea produselor și prezentarea rezultatelor în cadrul unor expoziții sau proiecte interdisciplinare.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-414564 size-large" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-600x800.jpg" alt="" width="600" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008-1068x1424.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/IMG-20260915-WA0008.jpg 1200w" sizes="auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px" /></p>
<p>Astfel, imprimanta 3D devine un instrument atractiv și eficient pentru o educație modernă, practică și orientată spre viitor.</p>
<h3>Imprimanta de sublimare și presa termica</h3>
<p>„Aceste obiecte utile și noi fac parte din dotarea unității noastre școlare prin proiectul intitulat sugestiv «Totul pentru elevii școlii noastre».</p>
<p>Urmează să imprimăm logo-ul școlii noastre pe tricourile elevilor și pe diferite obiecte școlare.</p>
<p>O imprimantă de sublimare și o presă termică formează pachetul esențial pentru personalizarea obiectelor (tricouri, căni, șepci, puzzle-uri). Sublimarea funcționează prin transferul cernelii speciale de pe hârtie în suportul final, sub influența căldurii și a presiunii, moleculele de poliester deschizându-se pentru a închide pigmentul în interiorul lor.</p>
<h3>Imprimanta de sublimare</h3>
<p>Spre deosebire de imprimantele clasice, aceasta folosește cerneală de sublimare și hârtie cu uscare rapidă/tratată.</p>
<p>Formatul A4 este ideal pentru căni și logo-uri mici pe tricouri.</p>
<h3>Presa termică</h3>
<p>Este utilajul care aplică temperatura (de obicei între 180°C &#8211; 200°C) și presiunea necesară transferului.</p>
<p>Presa este ideală pentru textile (bumbac doar în amestec cu poliester sau cu strat de poliester), plăci de lemn, ardezie, mousepad-uri.</p>
<p>Datorită acestui proiect extraordinar prin PNNR elevii vor putea să aibă o viziune mai clară și să fie pregătiți pentru viitor.</p>
<p>Laboratorul STEM este complet pregătit pentru noi provocări! Datorită proiectului din PNRR, elevii Școlii gimnaziale Câlnic explorează acum lumea fascinantă a tehnologiei de ultimă generație.</p>
<h3>„Acolo începe adevărata învățare“</h3>
<p>Prin intermediul tabletelor educaționale, al roboților programabili Sphero BOLT și al realității augmentate (Merge Cube), lecțiile devin adevărate experiențe interactive. Fie că explorează structura creierului în 3D sau programează primul lor cod, copiii își dezvoltă gândirea critică și pasiunea pentru domeniul IT și inginerie.</p>
<p>Despre acest proiect inedit doamna director, Florentina Stoenoiu, a menționat: ,,Una este să privești tehnologia pe un ecran și alta este să o folosești cu propriile mâini.</p>
<p>Când copilul experimentează, creează și descoperă singur, învățarea devine pasiune. Tehnologia privită se uită. Tehnologia folosită se învață. Copiii au nevoie să pună mâna, să experimenteze și să creeze. Acolo începe adevărata învățare!&#8221;.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/viitorul-se-construieste-astazi-la-scoala-gimnaziala-calnic-dotari-de-ultima-generatie-prin-proiectul-totul-pentru-elevii-scolii-noastre/">VIITORUL SE CONSTRUIEȘTE ASTĂZI LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂLNIC &#8211; DOTĂRI DE ULTIMĂ GENERAȚIE PRIN PROIECTUL „TOTUL PENTRU ELEVII ȘCOLII NOASTRE&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/viitorul-se-construieste-astazi-la-scoala-gimnaziala-calnic-dotari-de-ultima-generatie-prin-proiectul-totul-pentru-elevii-scolii-noastre/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 21:19:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile galbenului]]></category>
		<category><![CDATA[Muntii Gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[Novaci]]></category>
		<category><![CDATA[pestera muierilor]]></category>
		<category><![CDATA[pestera polovragi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414538</guid>

					<description><![CDATA[<p>Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei manifestări pastorale „Coborâtul oilor de la munte”, ce se desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele Parângului . Pentru cei ce vor să participe, fie şi pentru numai câteva ore, la suita de manifestări cultural-artistice, ori să viziteze [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/">Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Puţin timp ne mai desparte de o nouă ediţie a deja cunoscutei manifestări pastorale „Coborâtul oilor de la munte”, ce se desfăşoară an de an în localitatea Baia de Fier aflată la poalele Parângului . Pentru cei ce vor să participe, fie şi pentru numai câteva ore, la suita de manifestări cultural-artistice, ori să viziteze zona de o frumuseţe răpitoare, reamintim pentru ei, cât și pentru cititorii noștri, câteva date şi repere istorice legate de trecutul acestor locuri.</strong></p>
<p>Aflat în partea de nord-est a județului, complexul carstic Cheile Galbenului-Peştera Muierilor oferă celor ce doresc să-l parcurgă și să-l cunoască o multitudine de fenomene de modelare a calcarului cunoscute în literatura de specialitate drept carst de bară calcaroasă.<br />
Eroziunea a început în urma cu multe milioane de ani prin acţiunea râului Galbenul în pereţii abrupţi ai muntelui, o bară calcaroasă care stă în calea apelor care coboarau din munţi. Cu mult timp în urmă, când cheile erau în formare, apa a găsit o fisură în peretele de calcar pe care cu timpul datorită eroziunii a lărgit-o. Mai târziu prin acţiunea apei asupra calcarului albia s-a adâncit iar peştera a rămas suspendată în peretele drept al cheilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414543" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2.jpg" alt="" width="1200" height="835" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-1024x713.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-768x534.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-604x420.jpg 604w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-696x484.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-1068x743.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La fel ca şi în cazul peşterii Polovragi, un puternic impact l-au avut răcirile puternice ale climei din trecutul pământului, fenomene cunoscute azi sub numele de glaciaţiuni, acestea jucând un rol important in hidrologia râurilor de suprafaţă si din subteran.<br />
Dacă pornim din Novaci pe DN 67 spre est dupa aprox.7km ajungem in Baia de Fier situata in gura Cheilor Galbenului la o altitudine de 560m.Documentele istorice consemnează localitatea din timpul lui Mircea cel Bâtrin (1386-1418) ca loc de unde se extrăgea fierul, de unde si toponimicul asezării. Exploatarea minereului a fost de lunga durata aceasta activitate fiind consemnata si pe timpul lui Matei Basarab (1632-1654). <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414544" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3.jpg" alt="" width="1200" height="794" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-320x212.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-1024x678.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-768x508.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-635x420.jpg 635w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-696x461.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-3-1068x707.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aşezarea mai era cunoscuta si datorita grafitului de pe muntele Catalinu &#8211; cel mai pur din Europa<br />
În partea de nord a localităţii, la trecerea Galbenului prin calcarele masivului Polovragi-Cernădie se afla un impozant monument al naturii: Peştera Muierilor. Asupra denumirii acesteia există mai multe ipoteze: una din ele spune că denumirea ar veni din perioada matriarhatului, când femeile erau ,,capul familiei“. Altă ipoteză arată că aici se ascundeau femeile şi copiii în perioadele năvălirilor tătare și otomane. În sfârşit, într-o a treia ipoteză, se relatează că femeile obişnuiau să lase în peşteră fuioarele de in şi cânepă o perioadă, înainte de a le toarce, pentru a se înmuia.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414545" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4.jpg" alt="" width="1200" height="842" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-320x225.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-1024x719.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-768x539.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-599x420.jpg 599w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-696x488.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-1068x749.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Săpăturile arheologice făcute în peşteră, încă de acum patru decenii, au scos la iveală silexuri paleolitice, ceramică și oase de animale: hienă, leu si urs. Peştera Muierilor a fost prima cavitate electrificată din țară, pusă în circuitul turistic. Ea este o cavitate polietajată cu galeriile dispuse pe trei nivele. Se bănuiește existența unui al patrulea nivel, dar, în ciuda cercetărilor, acesta nu a fost localizat încă. Lungimea galeriilor însumează 3566 metri, iar denivelarea totală este de 57 metri. Partea vizitabilă cuprinde etajul superior și are o lungime de aprox.700 metri, restul galeriilor și etajelor constituindu-se în rezervație speologică, accesul fiind permis numai cu autorizatie CMN.<br />
Unele formaţiuni existente aici (este vorba despre compusi de dahlit) sunt foarte rare, putând fi întâlnite în doar 3 cavităţi la nivel naţional.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414547" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5.jpg" alt="" width="1200" height="715" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-320x191.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-1024x610.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-768x458.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-705x420.jpg 705w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-696x415.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-5-1068x636.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior, primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică in anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor. În anul 1929, doi speologi francezi, colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă, fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414549" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6.jpg" alt="" width="1200" height="848" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-1024x724.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-768x543.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-594x420.jpg 594w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-696x492.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-1068x755.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955, când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aproximativ 30 000 de ani.<br />
Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră (speleotheme) existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann. Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 ( după unele surse 1959), suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajări.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414550" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7.jpg" alt="" width="1200" height="860" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-320x229.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-1024x734.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-768x550.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-586x420.jpg 586w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-696x499.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-7-1068x765.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Din punct de vedere turistic, perimetrul Baia de Fier- Cheile Galbenului dispune de un potenţial de invidiat față de multe zone din judeţ. Aceste locuri sunt deosebit de favorabile agroturismului, iar autorităţile locale au şi întreprins o serie de măsuri de dezvoltare a acestor activităţi în conformitate cu standardele actuale.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414551" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8.jpg" alt="" width="646" height="435" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/COBORATUL-OILOR-8-624x420.jpg 624w" sizes="auto, (max-width: 646px) 100vw, 646px" />Prin modernizarea căilor de acces și dezvoltarea pensiunilor rurale, locuitorilor și autorităților locale din Baia de Fier li se vor oferi noi oportunități de valorificare a potenţialului turistic, portului și obiceiurilor populare, în conformitate cu cele mai moderne metode de practicare a agroturismului<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/">Repere autumnale &#8211; An de an, la mijloc de Răpciune &#8211; Coboară oile din munții Gorjului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-autumnale-an-de-an-la-mijloc-de-rapciune-coboara-oile-din-muntii-gorjului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(II) &#8211; ,,Mă gândeam, așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc și este normal ca imaginea lor să revină publicului și prin acest muzeu”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorjii-ma-gandeam-asa-ca-din-ce-in-ce-mai-multi-oameni-de-cultura-ai-gorjului-ne-parasesc-si-este-n/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorjii-ma-gandeam-asa-ca-din-ce-in-ce-mai-multi-oameni-de-cultura-ai-gorjului-ne-parasesc-si-este-n/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 21:17:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Cristina]]></category>
		<category><![CDATA[danut birau]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe nichifor]]></category>
		<category><![CDATA[ion mocioi]]></category>
		<category><![CDATA[pompiliu ciolacu]]></category>
		<category><![CDATA[Roxana Calotescu]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Vasiescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414523</guid>

					<description><![CDATA[<p>După cum am precizat, luni, 14 septembrie 2026, de Ziua «Înălțării Cinstitei și Sfintei Cruci», cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la «Muzeul Crucilor», din satul Măceșu, din Orașul Târgu-Cărbunești a fost cinstită marea Sărbătoare de la mijlocul primei luni a noului an bisericesc, ce a reunit oameni de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorjii-ma-gandeam-asa-ca-din-ce-in-ce-mai-multi-oameni-de-cultura-ai-gorjului-ne-parasesc-si-este-n/">Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(II) &#8211; ,,Mă gândeam, așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc și este normal ca imaginea lor să revină publicului și prin acest muzeu”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După cum am precizat, luni, 14 septembrie 2026, de Ziua «Înălțării Cinstitei și Sfintei Cruci», cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la «Muzeul Crucilor», din satul Măceșu, din Orașul Târgu-Cărbunești a fost cinstită marea Sărbătoare de la mijlocul primei luni a noului an bisericesc, ce a reunit oameni de toate vârstele, elevi de la școală, locuitori ai satului, reprezentanți ai administrației locale și județene, multe persoane care sunt legate afectiv și emoțional de acest loc marcat de o importanță istorică și culturală, printre care: doamnele Ana Călina și Ciolacu Cristina, Roxana Calotescu de la biblioteca și Muzeul «Tudor Arghezi» Târgu-Cărbunești, Daniela Gapșea, de la CJCPCT Gorj, Gabriela Mihuț și Alina Chiriacescu de la Direcția de cultură Gorj. La propuerea domnului Pompiliu Ciolacu a fost ținut un moment de reculegere întru memoria marelui om de cultură gorjean, prof. univ. dr. Ion Mocioi, plecat de curând în Împărăția cerului, pe urcușul mirific al «Coloanei Infinite»!</p>
<h3><strong>,,Mă gândeam la o traiectorie istorică referitoare la numai trei nume…”!</strong></h3>
<p>După alocuțiunile domnilor Pompiliu Ciolacu și Dănuț Birău, edilul Orașului Târgu-Cărbunești, a luat cuvântul domnul domnul prof. dr. Gheorghe Nichifor, consilier și purtător de cuvânt al Președintelui Consiliului Județean <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414530" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2.jpg" alt="" width="1200" height="1600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-180x240.jpg 180w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-600x800.jpg 600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-768x1024.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-1152x1536.jpg 1152w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-315x420.jpg 315w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-696x928.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-2-1068x1424.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Gorj, care a spus că după un moment de mare emoție spirituală privind o reculegere în memoria omului de cultură și regretatului profesor Ion Mocioi, vorbitorul a mărturisit faptul că: ,,Mă gândeam, așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc și este normal ca imaginea lor să revină publicului și prin acest muzeu. De fapt, mă gândeam la o traiectorie istorică referitoare la numai trei nume: mai întâi la Patriarhul Macarie din secolul al IV-lea, la Patriarhul Zaharia, din secolul al VII-lea și, iată…la Pompiliu Ciolacu, sigur, păstrând dimensiunile de rigoare, pentru că de numele fiecăruia dintre ei se leagă acest simbol creștin de mare forță care este Crucea! Macarie este cel care a însoțit-o pe Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin, acolo, în cercetările de la Ierusalim, unde a fost descoperită Crucea Mântuitorului! Zaharia este cel care în veacul al VII-lea, i-a sugerat Împăratului Heraclie, al Constantinopolului, să nu fie îmbrăcat împărătește, atunci când se va întoarce crucea luată cu sila de către perși! Așa cum am spus, păstrând proporțiile, acum, aici, de ceva ani face istorie acest muzeu care se leagă și de numele lui Pompiliu Ciolacu! Așa cum s-a subliniat mai înainte, să fim atenți cu cei din jurul nostru(sic!!!), întrucât, încet-încet, ei ne pleacă și poate că este bine să le arătăm recunoștința noastră și în ultimii lor ani de existență! Mai avem la Gorj asemenea persoane și trebuie să ne gândim la ele. Adresez tuturor celor care organizați asemenea momente de mare sărbătoare, sincere felicitări, dar, nu trebuie să ne oprim aici, pentru că mă refer la intenția celor de pe Valea Amaradiei de a repeta o asemenea «ispravă» la Mănăstirea de la Hurezani! Dumnezeu să-i ierte pe cei care sunt reprezentați aici și pe toți cei care ne-au părăsit de-a lungul veacurilor”! Domnule profesor dr. Gheorghe Nichifor, nu știu ce proporții ați păstrat domnia voastră, dar, a pune pe același plan doi înalți Ierahi Patriarhi creștini cu un mirean, oricât de înzestrat ar fi domnia sa, nu poate constitui o dovadă a păstrării unei proprții, oricât de encomiastică și de întemeiată ar fi ea, pentru că pare ușor forțată! Desigur, nu ați exprimat decât o părere a unei judecăți lumești, dar, o judecată creștină poate să sune și într-o altă formă care ne apropie de judecata divină!</p>
<h3><strong>,,Faptul că locul aparține deja culturii și că e un loc important, nu numai pe harta culturală a Târgu-Jiului, dar, și a țării, e bine să ne vedem mai des…”!</strong></h3>
<p>În alocuțiunea care a urmat, domnul Vasile Vasiescu, redactor șef al publicației «Gazeta Gorjului» s-a arătat <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414533" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3.jpg" alt="" width="1000" height="1087" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3.jpg 1000w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3-221x240.jpg 221w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3-736x800.jpg 736w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3-768x835.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3-386x420.jpg 386w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-3-696x757.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1000px) 100vw, 1000px" />impresionat de faptul că au venit atâția oameni la o asemenea mare sărbătoare, care ne obligă prin «crucea roșie» din calendar să înțelegem că trebuie să fim mai buni! Domnule Vasiescu, celor care au stat în preajma dumneavoastră la această manifestare, nu le-ați spus că respectarea adevărului este o condiție esențială pentru a fi mai buni? Numai DUMNEZEU înseamnă ADEVĂRUL, iar, ocultarea adevărului ține de «virtutea» lui Mamona! Personal, am fost plăcut impresionat de spusele dumneavoastră sincere, când ați mărturisit că reprezentați ,,societatea civilă” și că nu aveți decât o singură calitate: ,,Că sunt din Bălăneștii Gorjului, de peste dealuri, și că de o vreme sunt redactorul șef al «Gazetei Gorjului», fostul ziar la care dumneavoastră ați <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414534" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoare-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />fost abonați până în 1989 și care de aproape doi ani este o revistă de cultură! Am să încerc, fiindcă e «Ziua Crucii», să fiu cât pot eu de bun, întrucât îmi cad sprâncenele din cauza buletinului de identitate, par, de cele mai multe ori că sunt încrâncenat, așa că nu sunt deloc! Am să încerc să vă spun o poveste legată de «Ziua Crucii» și de cruce”, după care stimabilul vorbitor a început cu 1906, când pe dealurile Bălăneștilor a venit Tzigara Samurcaș (istoric de artă, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural n.n.) care a achiziționat din donație, din neamul Negreștilor, legat de numele soției mele, din dealurile Bălăneștilor, plin de vii, la vremea respectivă, din locul care cândva se numea Prisăci, o troiță făcută la anul 1872, și pe care în 1906 Alexandru Tzigara Samurcaș a luat-o la București pentru că se înființa muzeul care se cheamă acum «Muzeul Național al Țăranului Român», iar, numărul acestei piese care se află și acum în inventar la București este numărul 6, deci, a șasea piesă din acest muzeu!”. În continuare, domnul Vasile Vasiescu s-a referit la aspecte legate de localitatea natală, Bălănești, pentru a se poziționa asupra prietenului său Ciolacu și la mai vechiul prieten Călina, pe care l-a cunoscut aproape cu o sută de ani în urmă (???!!!) (Călina Iulică s-a născut în anul 1948 și am fost colegi la Liceul din Târgu-Cărbunești, mai ales că suntem și puțin rudă, după mama mea de la Tunși n.n.). Nu mă aplec în amănunt asupra cuvântului domnului Vasiescu, deși, am înregistrarea întreagă a celor spuse, dar, apreciez faptul că l-a cunoscut pe domnul Ștefan Stăiculescu, al cărui mormânt se află la Biserica de parohie din Târgu-Cărbunești, dar, mai ales pentru faptul că s-a referit la o amintire plăcută cu Iulică al meu, Călina, care era șef la fabrica de cherestea, iar: ,,Faptul că locul ăsta aparține deja culturii și că e un loc important, nu numai pe harta culturală a Târgu-Jiului, dar, și a țării, e bine să ne vedem mai des și să avem grijă de lucrurile astea, și n-ar fi rău dacă primarul de la Măceșu (???!!), că nu-l cunosc pe primarul de la Măceșu…”! Domnule Vasiescu, Măceșu e un sat sau un cartier, hai să-i spunem și așa, al Orașului Târgu-Cărbunești, iar, primarul orașului era chiar lângă dumneavoastră! În fine, nu vreau să se supere distinsul domn Vasiescu pentru cele subliniate de mine, pentru că datele biografice ale domniei sale sunt demne de semnalat, mai ales că a făcut referire la un moment dat într-o discuție restrânsă și la domnul academician Gheorghe Vlăduțescu, de fel din Cărbunești-sat, fostul meu asistent la cursul de Istoria filosofiei antice, condus de către ilustrul profesor univ. dr. Ion Banu, după care domnul Vasiescu i-a îndemnat pe cei prezenți să facă abonament la «Gazeta Gorjului», pe care o conduce cu pasiune!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorjii-ma-gandeam-asa-ca-din-ce-in-ce-mai-multi-oameni-de-cultura-ai-gorjului-ne-parasesc-si-este-n/">Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(II) &#8211; ,,Mă gândeam, așa, că din ce în ce mai mulți oameni de cultură ai Gorjului ne părăsesc și este normal ca imaginea lor să revină publicului și prin acest muzeu”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorjii-ma-gandeam-asa-ca-din-ce-in-ce-mai-multi-oameni-de-cultura-ai-gorjului-ne-parasesc-si-este-n/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Dacă toamna va fi timpurie și scurtă, cum punem bazele viitoarelor culturi?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-daca-toamna-va-fi-timpurie-si-scurta-cum-punem-bazele-viitoarelor-culturi-5/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-daca-toamna-va-fi-timpurie-si-scurta-cum-punem-bazele-viitoarelor-culturi-5/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 21:10:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[aratura de vara]]></category>
		<category><![CDATA[bazele viitoarelor culturi]]></category>
		<category><![CDATA[cultivarea de soiuri românești]]></category>
		<category><![CDATA[fermieri]]></category>
		<category><![CDATA[sorg pentru boabe]]></category>
		<category><![CDATA[toamna timpurie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414468</guid>

					<description><![CDATA[<p>S-ar putea ca afirmația mea din titlu, cum că este posibil să avem o toamnă timpurie și scurtă, să nu se adeverească. Dar dacă&#8230;?  Deci cred că este mai bine să fim pregătiți, chiar și numai informațional, pentru o astfel de toamnă. Proverbul „să-ți faci &#8211; iarna car și vara sanie” are o foarte mare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-daca-toamna-va-fi-timpurie-si-scurta-cum-punem-bazele-viitoarelor-culturi-5/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Dacă toamna va fi timpurie și scurtă, cum punem bazele viitoarelor culturi?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>S-ar putea ca afirmația mea din titlu, cum că este posibil să avem o toamnă timpurie și scurtă, să nu se adeverească. Dar dacă&#8230;?  Deci cred că este mai bine să fim pregătiți, chiar și numai informațional, pentru o astfel de toamnă. Proverbul <strong><em>„să-ți faci &#8211; iarna car și vara sanie” </em></strong>are o foarte mare importanță pentru fermieri. Anii agricoli nu încep sau se sfârșesc fix la o dată, ci se suprapun chiar pe durata unor luni de zile. Bazele viitorului an agricol se pun pe vremea când majoritatea recoltelor anului în curs sunt în faza de strângere, sau chiar încă nefinalizate. În legumicultură și culturi de câmp acestea se pun chiar de prin septembrie, așa cum este cazul însămânțărilor și plantărilor de toamnă. De fapt pentru aceste lucrări se efectuează aratul chiar din august. Așadar, să ne pregătim și să efectuăm de pe acum arătura de vară pentru însămânțările de toamnă. De regulă această lucrare se efectuează pe parcelele care au fost cultivate cu cereale păioase sau alte culturi care eliberează terenul vara. Oricare ar fi acestea, înainte de arat se impune eliberarea terenului de resturile vegetale, fie prin extragerea acestora din teren, fie prin tocarea lor în vederea încorporării sub brazdă. Desigur, cea mai bună metodă este cea de încorporare în sol în vederea îmbunătățirii fertilității acestuia. Aceasta este posibilă doar dacă resturile vegetale ale culturilor anterioare nu sunt utile în alte scopuri. Paiele cerealelor păioase pot foarte bine să fie tocate cu combina în procesul de recoltare, dar dacă aceasta nu s-a făcut, ele, fie trebuie scoase din teren, fie mărunțite prin trecere repetată cu discul pe terenul uscat. Se recomandă administrarea peste acestea înainte de arat a <strong>15 – 20 kg de azot s a / ha</strong> pentru a cataliza, grăbi, nitrificarea, descompunerea, lor în sol de către bacteriile nitrificatoare. În acest sens, cel mai potrivit sortiment de îngrășăminte chimice sunt <strong>complexele tip 16.48.00,</strong> în doză de <strong>200 kg produs comercial pe hectar,</strong> urmată imediat de <strong>arătura adâncă de 20 – 25 cm,</strong> în vederea însămânțării culturilor păioase din această toamnă.<strong><em> </em></strong></p>
<p><strong><em>Este total contraindicată arătura peste brazdele de paie căci, deși poate la suprafață lasă aspectul unei lucrări uniforme și frumoase, în adâncime se află multe ghemotoace de paie care vor deveni toxice pentru noua recoltă.</em></strong><strong><em> </em></strong></p>
<p>Cine nu a văzut de nenumărate ori  benzi galbene care desenează, în noile semănături, corect traseul combinei când a recoltat cereala premergătoare? Pe aceste benzi plantele rămân în urmă cu vegetația și dau recolte mult mai slabe, dacă dau cumva, căci, deși <strong><em>„pâinea este trupul lui Iisus Hristos”, </em></strong>grâul este totuși o plantă criminală, care își otrăvește confrații în sol. Așa se explică și reglarea automată a densității la aceste culturi. Este clar efectul neridicării paielor din teren, care, prin procesul de nitrificare a lor,  dezvoltă căldură, substanțe toxice și mucegaiuri, care afectează foarte puternic negativ noile plante aflate pe acele locuri. Zonele vecine au plantele normal dezvoltate căci, au fost încorporate aici cantități reduse de paie și descompunerea lor nu este periculoasă pentru noile culturi. Și dacă paiele au fost și ne tocate, de combine sau de mașinile de tocat resturi vegetale, atunci  avem cu adevărat o problemă ce poate fi socotită&#8230; <strong><em>„de premiul întâi, cu coroniță!!!”.</em></strong></p>
<p><strong><em>I-am fost prieten scump. De aceea m-a vândut.</em></strong><em>                 Ion VELICAN</em></p>
<p>Această arătură trebuie efectuată începând din a doua jumătate a lunii august, știut fiind că e necesar să treacă minimum două &#8211; trei săptămâni până la pregătirea patului germinativ în vederea înființării noii culturi, dar nici prea mult timp, căci duce la tasarea și îmburuienarea terenului. Problema este cu totul alta atunci când în terenul nostru este un puternic atac de <strong><em>viermi sârmă. </em></strong>În acest caz se impune trecerea la culturi de primăvară, prășitoare, care permit aplicarea la pregătitul patului germinativ de insecticide ca <strong><em>Sinoratox 5 G, </em></strong>Sintogril,<strong><em> Grilosan etc,</em></strong> și încorporarea lor în sol, sub disc. Dacă nu se administrează astfel de produse chimice se poate recurge la cultivarea timp de 2 – 3 ani consecutiv de <strong><u>sorg pentru boabe,</u> </strong>care îndepărtează viermii din sol, și apoi, timp de câțiva ani consecutiv cultivarea altor culturi prășitoare și nu a culturilor în rânduri dese. Viermii sârmă sunt dăunători extrem de periculoși și de rezistenți, și numai printr-un complex de măsuri pot fi stârpiți. Solul argilos, umed și pârloaga sau monocultura exagerată de cereale păioase sau alte culturi în rânduri dese, sunt condiții optime pentru evoluția acestor dăunători. La o intensitate nedorită, ei pot compromite total culturile în care au apărut, mai ales pe cele în rânduri rare, prășitoare. Înlocuirea porumbului pentru boabe cu sorgul pentru boabe este o măsură benefică pentru zona noastră.<br />
<strong>Boabele de sorg</strong> &#8211; sunt practic identice cu cele de porumb, din punct de vedere al compoziției chimice, și deci, pot înlocui cu succes pe cele de porumb. Desigur, sunt reticențe din partea fermierilor la această schimbare, așa cum au fost și la introducerea culturii <strong>triticale</strong> în locul grâului, timpul însă va lucra în favoarea ei. Dacă ținem cont și de faptul că resturile vegetale de sorg boabe sunt net superioare nutritiv cocenilor de porumb, avem un argument suplimentar în favoarea înlocuirii porumbului, căci, și așa acesta nu are condiții optime de cultură în Gorj, pe când sorgul e mai potrivit. În cazul că se intenționează cultivarea anul viitor de culturi de primăvară, recomandăm, după eliberarea terenului de resturile vegetale ale premergătoarei, prin metodele descrise anterior, dezmiriștirea printr-o arătură superficială, la 10 – 12 cm adâncime, și apoi, mai târziu în toamnă, arătura adevărată, la 20 – 25 cm adâncime. În Gorj sunt foarte puține și foarte mici parcelele de teren unde adâncimea arăturii de toamnă poate fi mai mare de 25 cm. De regulă acestea sunt amplasate în luncile râurilor mai mari.<br />
Pentru rezultate bune, din toate punctele de vedere, în culturile de câmp, ca și în celelalte ramuri ale agriculturii, cam o treime din reușită sau eșec se datorează <strong>rasei</strong>. Ca de obicei în toate cazurile, eu <strong><em><u>vă recomand cu insistență cultivarea de soiuri românești</u></em></strong>. Și asta nu tocmai din exces de patriotism, ci mai degrabă din pur raționament tehnic. Culturile și animalele străine nu pot, n-au cum, să fie mai bine adaptate la condițiile de cultură și trai specifice țării noastre. De altfel, chiar și străinii recunosc superioritatea soiurilor de plante de cultură și raselor de animale domestice românești, cel puțin din punct de vedere calitativ, față de ale lor, care au fost excesiv industrializate, desigur în favoarea cantității, însă în detrimentul calității. Procedați, încă de la începutul acestei luni, la achiziționarea semințelor și a materialului săditor specific, pentru a nu ajunge în situația de a cumpăra ceea ce a mai rămas prin magazii de la alții, mai bine informați și mai bine intenționați, care le-au refuzat, și / sau, chiar mai rău, să fiți nevoiți a semăna sau planta <strong><em><u>„din pătul”</u>.</em></strong> Asta ar fi chiar mai păgubos decât a cumpăra și folosi sămânță străină. Structura sortimentală a semințelor și materialului săditor trebuie să fie dictată de pretențiile și posibilitățile fermierilor, și nu de interesele comercianților, nu de puține ori meschine, fără alte gânduri decât cele de îmbogățire peste noapte și cu cât mai puțin efort.</p>
<p><strong><em>Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea</em></strong><strong><em>  </em></strong></p>
<p><strong> </strong><strong><u>Ghidul fermierilor mici și mijlocii: </u></strong></p>
<ul>
<li>1<strong><em> – <u>Culturi de câmp, furajere și legumicole</u> &#8211; </em></strong><em>ediția 2020<strong>,</strong></em></li>
<li>2<strong><em> – <u>Viticultură și vinificație</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2021,</em></li>
<li><em> 3 – <strong><u>Pomicultură</u></strong> &#8211; ediția 2022</em></li>
<li><em> 4 </em><strong><em>– <u>Zootehnie</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2023</em></li>
</ul>
<p><strong><em><u>Telefon</u></em></strong><strong><em>: 0764 471 206 &#8211; permanent    </em></strong></p>
<p><strong><u>Stimați fermieri</u></strong><strong><u>,</u></strong> <strong><em>posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ &#8211; deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, &#8211; căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane, dar și numai unu ar fi fost suficient,  în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi, care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului și, cel mai rău, fără să anunțe apicultorii de acesta.</em></strong><br />
<strong><u>Legea 383/2013,</u></strong><strong><em> cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.</em></strong><br />
<strong><em>Apărând albinele, de fapt, ne apărăm pe noi înșine.</em></strong><br />
<strong><em>Așadar:</em></strong><br />
<strong><u>Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp ori grădină, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.</u></strong><br />
<strong><em>Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.</em></strong><br />
<strong><em><u>Nu uitați:</u></em></strong><strong><em> <u>majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.</u> Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.</em></strong><br />
<strong>Și dacă hrană nu e &#8230; nimic nu e!</strong></p>
<p><strong><em>Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma,  gospodăria  dumneavoastră  căci:</em></strong><br />
<strong><em> </em></strong><br />
<strong><em>Dacă toate astea fi-vor respectate,</em></strong><br />
<strong><em>Bunăstarea vine către tine apoi &#8230;</em></strong><br />
<strong><em>Ing. Ion VELICI</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-daca-toamna-va-fi-timpurie-si-scurta-cum-punem-bazele-viitoarelor-culturi-5/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Dacă toamna va fi timpurie și scurtă, cum punem bazele viitoarelor culturi?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-daca-toamna-va-fi-timpurie-si-scurta-cum-punem-bazele-viitoarelor-culturi-5/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se oprește apa în Târgu Jiu. Ce zone vor fi afectate</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-opreste-apa-in-targu-jiu-ce-zone-vor-fi-afectate/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-opreste-apa-in-targu-jiu-ce-zone-vor-fi-afectate/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 12:23:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<category><![CDATA[Aparegio]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414451</guid>

					<description><![CDATA[<p>Furnizarea apei va fi oprită miercuri, 16 septembrie, în mai multe zone din Târgu Jiu. „Aparegio Gorj S.A. &#8211; CED TARGU-JIU, anunţă intreruperea furnizarii apei potabile în data de 16.09.2026, în intervalul orar 8:00-14:00 ca urmare a unei intervenții la reteaua de distributie apa potabila pentru anulare conducta dn 100 fonta din zona Calea Severinului, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-opreste-apa-in-targu-jiu-ce-zone-vor-fi-afectate/">Se oprește apa în Târgu Jiu. Ce zone vor fi afectate</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Furnizarea apei va fi oprită miercuri, 16 septembrie, în mai multe zone din Târgu Jiu.<br />
„Aparegio Gorj S.A. &#8211; CED TARGU-JIU, anunţă intreruperea furnizarii apei potabile în data de 16.09.2026, în intervalul orar 8:00-14:00 ca urmare a unei intervenții la reteaua de distributie apa potabila pentru anulare conducta dn 100 fonta din zona Calea Severinului, Cernadie.</p>
<p>Zonele afectate de lipsa apa sunt: Calea Severinului, Cernădie, din municipiul Târgu Jiu</p>
<p>Ne cerem scuze pentru disconfortul creat utilizatorilor din zonă, la reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete apa să înregistreze valori mai mari ale parametrului turbiditate. Recomandăm să nu se folosească apa în scopuri casnice până la limpezirea completă“, au anunțat reprezentanții Aparegio.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-opreste-apa-in-targu-jiu-ce-zone-vor-fi-afectate/">Se oprește apa în Târgu Jiu. Ce zone vor fi afectate</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-opreste-apa-in-targu-jiu-ce-zone-vor-fi-afectate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se sistează furnizarea apei în localitatea Țicleni</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-sisteaza-furnizarea-apei-in-localitatea-ticleni/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-sisteaza-furnizarea-apei-in-localitatea-ticleni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 09:20:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<category><![CDATA[Aparegio]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414422</guid>

					<description><![CDATA[<p>Furnizarea apei va fi întreruptă astăzi în localitatea Țicleni, timp de cinci ore. „Aparegio Gorj S.A. – CED Ticleni, anunță întreruperea furnizării apei potabile in localitatea Ticleni, în data de 15.09.2026, în intervalul orar 18.00 – 23:00, pentru efectuarea lucrărilor de golire rezervor 1000mc, curățare și purjare a rețelei de distribuție. Ne cerem scuze pentru [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-sisteaza-furnizarea-apei-in-localitatea-ticleni/">Se sistează furnizarea apei în localitatea Țicleni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Furnizarea apei va fi întreruptă astăzi în localitatea Țicleni, timp de cinci ore.</p>
<p>„Aparegio Gorj S.A. – CED Ticleni, anunță întreruperea furnizării apei potabile in localitatea Ticleni, în data de 15.09.2026, în intervalul orar 18.00 – 23:00, pentru efectuarea lucrărilor de golire rezervor 1000mc, curățare și purjare a rețelei de distribuție.</p>
<p>Ne cerem scuze pentru disconfortul creat utilizatorilor din zonă și le mulțumim pentru înțelegere. La reluarea alimentării cu apă în regim normal, este posibil ca la robinete apa să prezinte valori mai ridicate ale parametrului de turbiditate. Din acest motiv, recomandăm utilizatorilor să nu folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea completă a acesteia“, au anunțat reprezentanții Aparegio</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-sisteaza-furnizarea-apei-in-localitatea-ticleni/">Se sistează furnizarea apei în localitatea Țicleni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-sisteaza-furnizarea-apei-in-localitatea-ticleni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum alegi leasingul auto potrivit pentru firmă?</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-alegi-leasingul-auto-potrivit-pentru-firma/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-alegi-leasingul-auto-potrivit-pentru-firma/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Sep 2026 06:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[costurile predictibile]]></category>
		<category><![CDATA[criteriile de selecţie]]></category>
		<category><![CDATA[leasing auto]]></category>
		<category><![CDATA[leasing financiar]]></category>
		<category><![CDATA[valoarea ratei lunare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414389</guid>

					<description><![CDATA[<p>Alegerea unui leasing auto nu ar trebui să pornească doar de la valoarea ratei lunare. Două oferte pot avea rate apropiate, dar condiții foarte diferite în ceea ce privește avansul, durata, serviciile incluse, costurile suplimentare și situația autoturismului la finalul contractului. De aceea, înainte de semnare, este mai util să pornești de la modul în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-alegi-leasingul-auto-potrivit-pentru-firma/">Cum alegi leasingul auto potrivit pentru firmă?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Alegerea unui leasing auto nu ar trebui să pornească doar de la valoarea ratei lunare. Două oferte pot avea rate apropiate, dar condiții foarte diferite în ceea ce privește avansul, durata, serviciile incluse, costurile suplimentare și situația autoturismului la finalul contractului.</em></p>
<p>De aceea, înainte de semnare, este mai util să pornești de la modul în care vei folosi mașina.</p>
<p>Cât timp intenționezi să o păstrezi? Vrei să devii proprietar la final? Cât de importantă este predictibilitatea costurilor? Câți kilometri estimezi că vei parcurge anual?</p>
<p>Răspunsurile la aceste întrebări pot indica mai clar ce tip de leasing merită analizat.</p>
<h2><strong>Cât timp vei păstra mașina?</strong></h2>
<p>Durata de utilizare este unul dintre cele mai importante criterii.</p>
<p>Dacă intenționezi să folosești aceeași mașină timp de mulți ani, alegerea poate fi diferită față de situația în care preferi să schimbi autoturismul la intervale regulate.</p>
<p>Pentru un utilizator care vrea să păstreze vehiculul pe termen lung, poate conta mai mult modul în care se ajunge la deținerea acestuia la final.</p>
<p>Pentru cine preferă să conducă o mașină mai nouă la fiecare câțiva ani, flexibilitatea poate fi mai importantă decât proprietatea.</p>
<p>Este recomandat să estimezi realist perioada de utilizare înainte de a compara ofertele.</p>
<h2><strong>Vrei să devii proprietar?</strong></h2>
<p>Dacă obiectivul este păstrarea autoturismului după încheierea contractului, merită analizat un <a href="https://ifink.ro/brokeri-leasing/leasing-auto/leasing-financiar/"><strong>leasing financiar</strong></a>.</p>
<p>Într-o astfel de structură, clientul folosește mașina pe perioada contractului și poate ajunge, în condițiile stabilite, să o dețină la final.</p>
<p>La comparație trebuie verificate avansul, durata, ratele, costul finanțării și valoarea reziduală, dacă există.</p>
<p>Este important să fie clar încă de la început ce sumă totală va fi plătită și ce pași sunt necesari la final.</p>
<p>O rată mai mică nu trebuie analizată separat de celelalte costuri.</p>
<h2><strong>Dacă nu vrei să păstrezi mașina?</strong></h2>
<p>Există utilizatori pentru care proprietatea nu este obiectivul principal.</p>
<p>Aceștia vor să folosească autoturismul o perioadă determinată și, ulterior, să îl înlocuiască. Într-o astfel de situație poate fi analizat un <a href="https://ifink.ro/brokeri-leasing/leasing-auto/leasing-operational/"><strong>leasing operational</strong></a>.</p>
<p>În funcție de ofertă, contractul poate include și anumite servicii asociate utilizării autoturismului.</p>
<p>Acest lucru poate fi util pentru cei care vor să reducă timpul alocat administrării mașinii sau să aibă costuri mai ușor de planificat.</p>
<p>Totuși, serviciile incluse diferă de la o ofertă la alta, motiv pentru care comparația trebuie făcută atent.</p>
<h2><strong>Cât de importante sunt costurile predictibile?</strong></h2>
<p>Pentru unii utilizatori, predictibilitatea este un criteriu esențial.</p>
<p>Nu contează doar cât plătesc lunar, ci și cât de multe cheltuieli suplimentare pot apărea.</p>
<p>În cazul unei oferte care include mai multe servicii, bugetul poate fi mai ușor de estimat.</p>
<p>În schimb, dacă întreținerea, anumite asigurări sau alte costuri sunt plătite separat, cheltuiala reală poate varia de la o lună la alta.</p>
<p>Este recomandat să calculezi costul total de utilizare, nu doar rata.</p>
<p>Pentru o companie, acest lucru este și mai important, mai ales atunci când sunt administrate mai multe vehicule.</p>
<h2><strong>Câți kilometri vei parcurge?</strong></h2>
<p>Kilometrajul poate influența alegerea, mai ales în contractele unde există anumite limite de utilizare.</p>
<p>Dacă parcurgi mulți kilometri anual, trebuie să verifici atent condițiile contractului.</p>
<p>Depășirea pragurilor stabilite poate genera costuri suplimentare, în funcție de produs.</p>
<p>Este mai bine să pornești de la o estimare realistă decât să alegi o limită prea mică doar pentru a obține o rată mai atractivă.</p>
<p>Pentru o companie cu angajați care se deplasează frecvent, această estimare ar trebui făcută pe baza utilizării reale.</p>
<h2><strong>Este mașina pentru uz personal sau business?</strong></h2>
<p>Profilul utilizatorului poate schimba complet criteriile de selecție.</p>
<p>Pentru uz personal, pot conta mai mult avansul, rata lunară și costul total.</p>
<p>Pentru o companie, pot deveni importante și lichiditatea, administrarea flotei, predictibilitatea și timpul consumat pentru gestionarea vehiculelor.</p>
<p>O firmă poate prefera o variantă care simplifică administrarea, chiar dacă rata este ușor mai mare.</p>
<p>În schimb, un utilizator individual poate pune accent pe posibilitatea de a păstra mașina la final.</p>
<p>Alegerea trebuie făcută în funcție de scop, nu doar de produs.</p>
<h2><strong>Ce conține efectiv oferta?</strong></h2>
<p>Două contracte care poartă aceeași denumire pot avea condiții diferite.</p>
<p>De aceea, trebuie verificat exact ce este inclus în rată.</p>
<p>Pot exista diferențe privind:</p>
<ul>
<li>asigurările;</li>
<li>întreținerea;</li>
<li>anvelopele;</li>
<li>asistența rutieră;</li>
<li>administrarea;</li>
<li>kilometrajul;</li>
<li>valoarea reziduală;</li>
<li>condițiile de returnare.</li>
</ul>
<p>O ofertă cu o rată mai mare poate fi mai avantajoasă dacă include servicii care, în altă variantă, ar trebui plătite separat.</p>
<p>Comparația trebuie făcută pe cost total.</p>
<h2><strong>Cum compari mai multe variante?</strong></h2>
<p>Înainte de alegerea unui contract, merită analizate mai multe opțiuni.</p>
<p>Într-un material despre piața creditării, Ziarul Ilfovul.ro explică <a href="https://ilfovul.ro/broker-de-credite-ipotecare-nevoi-personale/"><strong>cum te ajuta un broker de credite</strong></a> atunci când sunt analizate mai multe variante.</p>
<p>Materialul se referă la credite, nu la leasing, însă principiul comparației rămâne valabil.</p>
<p>Și în leasing este util să pui ofertele una lângă alta și să folosești aceleași criterii: avans, rată, durată, cost total, servicii și condițiile de finalizare.</p>
<p>Doar astfel poți vedea diferențele reale.</p>
<h2><strong>Ce se întâmplă dacă vrei să schimbi mașina mai devreme?</strong></h2>
<p>Planurile se pot modifica.</p>
<p>Poate apărea nevoia unei mașini mai mari, mai mici sau mai eficiente.</p>
<p>O companie poate renunța la un anumit vehicul, iar un utilizator individual poate dori să îl schimbe înainte de termen.</p>
<p>De aceea, trebuie verificate condițiile de încheiere anticipată.</p>
<p>Pot exista costuri, restricții sau proceduri speciale.</p>
<p>Flexibilitatea contractului poate deveni importantă chiar dacă în momentul semnării nu intenționezi să schimbi nimic.</p>
<h2><strong>Ce verifici la finalul contractului?</strong></h2>
<p>Ultima etapă trebuie analizată încă de la început.</p>
<p>Dacă vei păstra mașina, trebuie să fie clar ce costuri și formalități există.</p>
<p>Dacă autoturismul va fi returnat, verifică regulile privind starea vehiculului, kilometrajul și eventualele costuri suplimentare.</p>
<p>Nu este recomandat ca aceste informații să fie lăsate pentru final.</p>
<p>Cu cât condițiile sunt mai clare înainte de semnare, cu atât scade riscul unor surprize financiare.</p>
<h2><strong>Cum alegi, în final?</strong></h2>
<p>Poți simplifica decizia pornind de la câteva întrebări.</p>
<p>Dacă vrei să păstrezi autoturismul, analizează atent structura financiară și costul total până la final.</p>
<p>Dacă vrei să îl folosești o perioadă și apoi să îl schimbi, verifică flexibilitatea și serviciile incluse.</p>
<p>Dacă parcurgi mulți kilometri, citește cu atenție condițiile de utilizare.</p>
<p>Dacă predictibilitatea este prioritară, calculează toate costurile care rămân în afara ratei.</p>
<p>Alegerea potrivită nu este neapărat oferta cu cea mai mică valoare lunară.</p>
<p>Este oferta care se potrivește cel mai bine modului în care vei folosi mașina și bugetului pe care îl poți susține pe întreaga durată a contractului.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-alegi-leasingul-auto-potrivit-pentru-firma/">Cum alegi leasingul auto potrivit pentru firmă?</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-alegi-leasingul-auto-potrivit-pentru-firma/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(I) &#8211; ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție ca să ne adunăm aici, la Măceșu, ca să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorji-de-fiecare-data-de-sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-a-devenit-o-traditie-ca-sa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorji-de-fiecare-data-de-sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-a-devenit-o-traditie-ca-sa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 21:11:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[danut birau]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe nichifor]]></category>
		<category><![CDATA[macesu]]></category>
		<category><![CDATA[mitropolitul olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[pompiliu ciolacu]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Vasiescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414322</guid>

					<description><![CDATA[<p>Luni, 14 septembrie 2026, de Ziua «Înălțării Cinstitei și Sfintei Cruci», cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la «Muzeul Crucilor», din satul Măceșu, Orașul Târgu-Cărbunești a fost cinstită marea Sărbătoare a creștinătății, printr-o amplă manifestare ce a început prin oficierea Sfintei Liturghii de către Preotul Paroh Boiangiu Irinel, în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorji-de-fiecare-data-de-sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-a-devenit-o-traditie-ca-sa/">Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(I) &#8211; ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție ca să ne adunăm aici, la Măceșu, ca să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Luni, 14 septembrie 2026, de Ziua «Înălțării Cinstitei și Sfintei Cruci», cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, la «Muzeul Crucilor», din satul Măceșu, Orașul Târgu-Cărbunești a fost cinstită marea Sărbătoare a creștinătății, printr-o amplă manifestare ce a început prin oficierea Sfintei Liturghii de către Preotul Paroh Boiangiu Irinel, în Biserica de alături, având hramul «Sfinții Apostoli Petru și Pavel», care a fost construită pe terenul vrednicului de pomenire ing. Iuliu Călina, manifestare ce a continuat în curtea muzeului, în prezența unui public devotat localității și pătruns de emoția evenimentului, ca și a unor oaspeți de la nivelul administrației locale și județene, inclusiv ai Muzeului județean, dintre care au făcut parte domnul prof. Dănuț Birău, primarul Orașului Târgu-Cărbunești, domnul Pompiliu Ciolacu, reprezentantul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, domnul prof. dr. Gheorghe Nichifor, consilier și purtător de cuvânt al Președintelui Consiliului Județean Gorj, domnul Vasile Vasiescu, redactor șef al Publicației «Gazeta Gorjului», membrii Asociației Naționale «Cultul Eroilor» «Regina Maria», filiala «Tudor Vladimirescu», o serie de persoane legate afectiv de acest loc de o mare însemnătate istorică și culturală, așa cum sunt doamnele Ana Călina și Ciolacu Cristina.</p>
<h3><strong>,,Să ne amintim de oameni pe care i-am cunoscut și au lăsat ceva în urma lor”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414332" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Domnul prof. Pompiliu Ciolacu a început prin a spune că: ,,Pe aici am zburdat de când eram copil și locul acesta minunat, acum să fie auzit de multă lume, nu numai din județ sau din țară, dar, și de peste hotare. Mulțumesc tuturor celor care s-au implicat la această acțiune, și sunt convins că an de an, vor veni tot mai mulți oameni interesați de acest eveniment! Desigur, e minunat că atâția oameni de valoare au fost alături de mine! Mulțumesc doamnei Ana Călina, pentru că soțul dânsei, vrednicul de pomenire Iuliu Călina, împreună am umblat pe la multe uși ca să vedem un drum asfaltat în satul nostru! De asemenea, vreu să-i mulțumesc domnului Decebal, iată, un nume parcă predestinat, care ne-a adus mai multe cruci, iar, acum două săptămâni ne-a adus o nouă cruce foarte veche. De asemenea, alături de mine sunt atâția «prieteni de prieteni», mulțumesc domnului primar Birău Dănuț, pe care îl stimez, pentru că mi-a promis că îmi aduce un meșter care să repare unele cruci deteriorate, pentru că nu ne putem ține cu morții, câți mor de mulți, așa cum constatăm în jurul nostru!”. La rândul său, domnul Primar Dănuț Birău a pornit de la faptul că: ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție ca să ne adunăm aici la Măceșu ca să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta și au lăsat în urma lor o «dâră», pentru că prin faptele lor, prin scrierile pe care le-au lăsat, au reușit să rămână în memoria noastră a tuturor! Din păcate, lista noastră se înmulțește an de an, mai vine câte un nume, chiar două, și îl vedem ca un prilej de tristețe, dar, în același timp, ne amintim de oameni pe care i-am cunoscut și au lăsat ceva în urma lor, de care să ne aducem aminte! Biserica și Muzeul există aici datorită celor doi fii ai satului, domnul Ciolacu Pompiliu și răposatul Iuliu Călina, de aceea, să ne respectăm valorile, atâta timp cât le avem în viață și le putem arăta respectul cuvenit! La Tg. Cărbunești avem onoarea de a trăi alături de un mare critic, istoric, scriitor, domnul Grigurcu, dar, din păcate, prea puțini îl știu, chiar dacă văd un bătrân mergând pe stradă cu un cățel sau cu un ciomag, fără să știe pe lângă cine trec! Doar ca să-i arate respectul, cât mai este în viață! Probabil, când îl va lua Dumnezeu acolo sus, poate lumea va fi mâhnită, chiar dacă acum, poate nu îi dă «Bună ziua», nici cel care trece pe lângă dumnealui! Deci, să ne aducem aminte cu pioșenie de toți cei care au fost printre noi și să sperăm că vom fi sănătoși și ne vor ține puterile ca să ne vedem mulți ani în acest loc de pomenire! Dumnezeu să-i ierte pe toți, acolo sus, în ceruri”!</p>
<h3><strong>,,Deci, să ne aducem aminte cu pioșenie de toți cei care au fost printre noi”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414333" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-3-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În luările de cuvânt pe care le-am evidențiat, ca și în cele care au urmat, vorbitorii au subliniat faptul că prin Sfânta Cruce, Fiul lui Dumnezeu a venit în lume, ca să refacă starea noastră sufletească și ca să restaureze firea umană. Prin Fiul lui Dumnezeu s-a restaurat firea umană, iar, noi ne împărtăşim de această restaurare, care s-a întâmplat în persoana Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, prin împărtăşirea, cu Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. În felul acesta, noi ne reface prin cel mai mare medicament sufletesc pe care Dumnezeu ni l-a lăsat. Mântuirea nu este ceva juridic, iar, Dumnezeu nu a dat un decret aşa şi să zică: pentru că Fiul Meu a suferit, de acum toată lumea să fie mântuită şi izbăvită. Aşa cum te duci la medic, medicul nu scrie pe reţetă acolo că de mâine eşti sănătos şi gata nu mai eşti bolnav, ci, îți dă un medicament, îți prescrie o dietă şi aşa te faci sănătos. Tot la fel, Hristos Domnul a murit şi ne-a dat medicamentele duhovniceşti. În primul rând Sfânta Euharistie şi toate celelalte medicamente duhovniceşti pe care le avem în Biserică, trebuie ca să le luăm, să ne refacem starea sufletească, să ne refacem această fire căzută şi astfel să împlinim poruncile Lui ca să ne mântuim şi să dobândim viaţa veşnică. Aşadar, Fiul lui Dumnezeu a venit prima dată în lume ca să se mântuiască prin El lumea. A doua oară când va veni, la a doua venire, Mântuitorul va veni ca să judece lumea. La început a venit în chip smerit, S-a culcat în iesle ca cel mai sărac dintre oameni, iar la a doua venire va veni ca împărat al cerului şi al pământului înconjurat de sfinţii îngeri, va veni ca să judece lumea şi să răsplătească fiecăruia după faptele sale! (VA URMA)<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorji-de-fiecare-data-de-sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-a-devenit-o-traditie-ca-sa/">Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci» la «Muzeul Crucilor» de la Măceșu, Gorj(I) &#8211; ,,De fiecare dată, de Sărbătoarea «Înălțării Sfintei Cruci», a devenit o tradiție ca să ne adunăm aici, la Măceșu, ca să-i comemorăm pe cei care au trecut prin viața aceasta”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-gorji-de-fiecare-data-de-sarbatoarea-inaltarii-sfintei-cruci-a-devenit-o-traditie-ca-sa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 21:09:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Baia de fie]]></category>
		<category><![CDATA[George Barițiu]]></category>
		<category><![CDATA[Petru Maior]]></category>
		<category><![CDATA[Plaiul Novaci]]></category>
		<category><![CDATA[provincii istorice]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătoarea coborârii oilor de la munte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414340</guid>

					<description><![CDATA[<p>O îndeletnicire veche de milenii a devenit un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei veniţi să ia parte la sărbătoarea coborârii oilor de la munte, care se va desfășura peste puțin timp la Baia de Fier. În cele ce urmează, reamintim cititorilor noștri câteva date şi informaţii ce atestă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/">Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O îndeletnicire veche de milenii a devenit un prilej de bucurie pentru cei ce o practică, dar şi pentru cei veniţi să ia parte la sărbătoarea coborârii oilor de la munte, care se va desfășura peste puțin timp la Baia de Fier. </strong><strong>În cele ce urmează, reamintim cititorilor noștri câteva date şi informaţii ce atestă vechimea acestui fenomen.</strong></p>
<p>Din vremuri imemorabile, crescătorii de oi din Carpaţi, practicând păstoritul transhumant, au purtat de o parte şi de alta a muntelui pe întreg spaţiul românesc, odată cu turmele lor, obiceiurile, portul, dansul şi cântecele lor, întemeind noi aşezări în spaţiul cuprins între Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, prin aceasta întărind legăturile de limbă şi cultură ale poporului român.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414343" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2.jpg" alt="" width="1200" height="767" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-320x205.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-1024x655.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-768x491.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-657x420.jpg 657w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-696x445.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-2-1068x683.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Documente, mărturii şi opinii, unele chiar de pe vremea dacilor, sunt extrem de importante pentru această activitate desfăşurată de români, cu precădere de cei din spaţiul montan.<br />
În anul 1622, cancelarul Nicolas Bethlen face o descriere amănunţită a păstoritului practicat de românii din Transilvania, care, „trăind slobozi, îşi duc turmele lor până în locurile băltoase de la marginea Dunării”.<br />
În anul 1785, cu ocazia unei călătorii în Ţările Române, Jeremy Bentham ia cunoştinţă de viaţa şi ocupaţiile autohtonilor şi scrie unor prieteni din Anglia pentru a-i chema să studieze fenomenul transhumanţei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414345" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3.jpg" alt="" width="1200" height="825" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-320x220.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-1024x704.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-768x528.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-611x420.jpg 611w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-218x150.jpg 218w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-696x479.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-1068x734.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-3-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Petru Maior, cunoscut istoric transilvănean, a studiat cu mare atenţie transhumanţa şi a constatat că oierii din satele carpatine îşi petrec cea mai mare parte a vieţii umblând prin locuri străine în căutarea locurilor de păşunat: „ei vin vara pe munte, pe urmă trec în Moldova sau Valahia şi aşa, vânzând lână şi brânză, îşi chivernisesc averea lor”.<br />
George Bariţiu, om politic şi istoric român, face dese referiri în scrierile sale despre cei ce trăiesc din creşterea oilor purtate prin cele trei provincii istorice.<br />
Conform documentelor visteriilor, în perioada 1831-1855 ciobanii din 150 sate transilvănene îşi trimeteau turmele la păşunat în Țara Românească şi Dobrogea. Cercetătorii au apreciat că şi pe versanţii sudici ai Carpaţilor Meridionali cam tot atâtea sate erau alcătuite din familii de ciobani.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414347" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4.jpg" alt="" width="1200" height="854" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-320x228.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-1024x729.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-768x547.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-590x420.jpg 590w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-696x495.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-1068x760.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-4-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În anul 1847 ia fiinţă Plaiul Novaci ca punct de inventariere a oilor trecute de cei din Ardeal în Ţara Românească. Dacă pe atunci era un singur loc de trecere a turmelor de oi, în anul 1851 iau fiinţă alte puncte numite plaiuri la Fântâna Banatului, Poiana Gruiului, Buliga şi Florile Albe.<br />
Odată cu păstoritul, s-a născut şi dezvoltat o adevărată industrie ţărănească bazată pe produsele şi serviciile oferite de creşterea oilor. S-au format centre specializate în prepararea brânzei şi untului, în confecţionarea sumanelor, chimirelor, cergilor, hamurilor şi a stofelor de lână.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414348" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5.jpg" alt="" width="1200" height="800" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-1024x683.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-696x464.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-5-1068x712.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Obiectele de îmbrăcăminte confecţionate în aşezările păstorale de la poalele Parîngului şi Vîlcanului se exportau până în Anatolia (Turcia).<br />
La începutul secolului XX, geograful şi călătorul francez, Emanuel de Martonne, a efectuat ample cercetări în teren. Atunci a constatat că păstoritul era într-un regres, se dezvoltaseră meşteşugurile, târgurile şi oraşele ce au atras forţa de munca de la sate. Şi totuşi, Martonne a fost entuziasmat de crescătorii de oi din satele montane pe care le-a vizitat.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414349" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6.jpg" alt="" width="1200" height="699" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-320x186.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-1024x596.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-768x447.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-721x420.jpg 721w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-696x405.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-6-1068x622.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />„De la satele moşnenilor, la pădurile vecine şiruri de care încărcate cu şindrilă şi butuci coboară până toamna târziu în mersul liniştit al boilor. Dar exploatarea pădurilor este puţin lucru faţă de viaţa păstorească ce însufleţeşte vara pe înălţimile munţilor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414350" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7.jpg" alt="" width="1200" height="779" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-320x208.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-1024x665.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-768x499.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-647x420.jpg 647w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-696x452.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/tranhumanta-7-1068x693.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Numai cel ce a întârziat în amurg pe un creştet de munte de unde aude sunetul tălăngilor şi clopotelor de oi şi vite şi focurile de la stâne, îşi poate da seama de activitatea ce se desfăşoară în cele câteva luni când munţii cei înalţi sunt locuiţi”.<br />
<em><strong>Mugurel Petrescu, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/">Repere ancestrale la români &#8211; TRANSHUMANŢA, o îndeletnicire milenară a ciobanilor din munții Carpați</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-ancestrale-la-romani-transhumanta-o-indeletnicire-milenara-a-ciobanilor-din-muntii-carpati/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Calendarul lucrărilor agricole în luna septembrie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-calendarul-lucrarilor-agricole-in-luna-septembrie-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-calendarul-lucrarilor-agricole-in-luna-septembrie-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 21:08:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[calendarul lucrărilor agricole]]></category>
		<category><![CDATA[cultura plantelor de camp]]></category>
		<category><![CDATA[înfiinţarea noilor lucerniere]]></category>
		<category><![CDATA[legumicultura]]></category>
		<category><![CDATA[lucrările restante]]></category>
		<category><![CDATA[recoltatul porumbului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414306</guid>

					<description><![CDATA[<p>Mai întâi efectuați lucrările restante din luna august și apoi  În sectorul vegetal: În cultura plantelor de câmp: a) – Recoltatul porumbului – trebuie început atunci când cultura a ajuns la maturitatea tehnologică, nu mai devreme, spre a evita deprecierea producţiei în depozite. Momentul prielnic este uşor de stabilit (în alt articol am detaliat acest [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-calendarul-lucrarilor-agricole-in-luna-septembrie-2/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Calendarul lucrărilor agricole în luna septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>Mai întâi efectuați lucrările restante din luna august și apoi</em></strong><br />
<strong> </strong><strong>În sectorul vegetal:</strong><br />
<strong><u>În cultura plantelor de câmp:</u></strong><br />
<strong>a) – Recoltatul porumbului –</strong> trebuie început atunci când cultura a ajuns la maturitatea tehnologică, nu mai devreme, spre a evita deprecierea producţiei în depozite. Momentul prielnic este uşor de stabilit (în alt articol am detaliat acest lucru). Trebuie şi eliberat terenul de coceni. Se poate cosi otava.<br />
<strong>b) – Arăturile pentru însămânţările de toamnă – </strong>trebuie efectuate până pe la 20 – 25 septembrie pentru a asigura orzului, triticale şi grâului condiţii optime pentru cultură.<br />
<strong>c) – Însămânţatul orzului – </strong>trebuie efectuat, în zona noastră, începând cu 20 septembrie până la 15 – 20 octombrie iar <strong>semănatul grâului</strong> va fi declanşat începând cu 25 septembrie şi încheiat până la 25 octombrie. La fel se va proceda și cu Semănatul mai timpuriu poate conduce la creşterea exagerată a tinerelor plante şi asfixierea lor pe timpul iernii, sau pot fi supuse atacului masiv de cicade (insecte minuscule, efemere), pe timp călduros şi umed, prin înţepare şi sugere a sevei, ocazie cu care acestea transmit plantelor viruşi și micoplasme care pot provoca distrugerea totală a culturilor. Întârzierea semănatului acestor culturi poate, de asemenea, conduce chiar la compromiterea lor prin degerare peste iarnă, sau realizarea unor culturi cu densități mici, slab productive. Se apreciază că fiecare zi în afara intervalului optim, conduce la diminuarea recoltei cu 100 kg de boabe / ha.<br />
<strong>d) – Înfiinţarea noilor lucerniere, trifoişti </strong>sau<strong> pajişti cultivate </strong>– trebuie încheiată înainte de 15 septembrie.</p>
<p><strong><u>În legumicultură:</u></strong><br />
Se monitorizează starea fitosanitară a culturilor și se aplică tratamentele homeopate (preparate în casă) adecvate, precum și combaterea buruienilor, spre a evita infestarea terenului cu cantităţi noi de seminţe de buruieni, şi a îngreuna astfel condiţiile de cultură pentru anii viitori, mai cu seamă <strong><em>volbura, rochițe rândunicii</em></strong> – gazdă și vector principal pentru făinarea tuturor legumelor. Irigați și protejați prin mulcire legumele contra secetei și arșiței din această perioadă. Se cârnesc și copilesc tomatele, se elimină florile la ardei, tomate, vinete, se poate demonta plasa pentru umbrire dacă se anunță o toamnă timpurie și umedă, se seamănă culturile siderate. De asemenea se va pregăti terenul pentru semănatul şi plantatul în câmp a viitoarelor culturi timpurii de salată, spanac, ceapă verde, usturoi verde de toamnă etc sau pentru plantatul de toamnă al căpşunilor. <strong><em>Căpșunii nu se mai tund în această lună.</em></strong> Continuați cu cârnitul, copilitul și eliminarea florilor, ba chiar și ultimelor fructe mici de pe tomate, vinete, ardei, pentru a favoriza creșterea corectă a celorlalte.</p>
<p><strong><em>La bine să răspunzi cu bine, iar la rău să răspunzi cu &#8230; dreptate!         </em></strong><em>Confucius</em></p>
<p><strong><u>În pomicultură:</u></strong><br />
Se va efectua recoltatul speciilor şi soiurilor de pomi și arbuști fructiferi de toamnă, mai timpurii. Udați pomii tineri cu 25 – 30 l de apă / pom, iar pe cei roditori cam cu 100 l de apă / pom. Eliminați toți drajonii, precum și ramurile uscate din coroana pomilor, care acum se disting foarte ușor. Protejați fitosanitar toți pomii din livadă cu produse ecologice, homeopate, brâie adezive pe tulpini, mulciți-i în loc să-i săpați, mai ales mărul, părul, gutuiul, coacăzul și alte specii care au înrădăcinări superficiale și pot fi chiar distruși prin tăierea rădăcinilor. Presărați cenușă de lemn din sobe la proiecția coroanei și nu mai administrați azot mineral, deoarece acesta prelungește vegetația și reduce rezistența plantelor la iernat, depreciază calitativ fructele. Nu tundeți acum căpșunii, deoarece noii lăstari vor sensibiliza plantele la în perioada de iernat.<br />
<strong><em>Atenţie – nu lăsaţi fructe în vii, pomi și arbuști căci acestea vor constitui plasamente ideale pentru iernarea agenţilor patogeni sau mai multor dăunători, ceea ce va pune în pericol sănătatea plantaţiilor în anul următor.</em></strong></p>
<p><strong><u>În viticultură:</u></strong><br />
Se va face, spre finele lunii, recoltarea strugurilor timpurii. Mai înainte însă procuraţi din timp bentonita, metabisulfitul, levurile şi drojdiile superioare, pentru a asigura o bună fermentare şi limpezire a vinurilor, dar mai ales pregătirea şi igienizarea perfecte a utilajelor şi recipienţilor folosite în vinificaţie. <strong><em>Recoltarea prematură a strugurilor, indiferent de motivaţia acesteia, va conduce negreşit la realizarea unui produs de foarte proastă calitate.</em></strong><br />
<strong><em> </em></strong><br />
<strong>În sectorul zootehnic:</strong><br />
<strong><u>În fermele de bovine</u></strong><br />
<strong>a)- </strong>se vor continua activitățile cotidiene ca și până acum, se vor scoate animalele la pășunat. Se vor strânge şi depozita în bune condiţii ultimele furaje pentru perioada de stabulaţie. Se face vaccinarea obligatorie de toamnă a animalelor.<br />
<strong><u>În fermele de ovine și caprine</u></strong><br />
<strong>a)- </strong>se vor face aceleaşi operaţiuni ca şi în fermele de bovine, se vor pregăti turmele pentru montă şi chiar introduce berbecii în turme. Mai târziu, eventual în octombrie, se vor introduce şi ţapii în turmele de capre. Se face vaccinarea obligatorie de toamnă a animalelor.<br />
<strong><u>În fermele de porcine</u></strong><br />
<strong>a)- </strong>se va continua activitatea cotidiană, cu grijă deosebită pentru protejarea animalelor din toate categoriile contra intemperiilor, știut fiind că această specie este destul de sensibilă la factorii climatici negativi.<br />
<strong><u>În fermele de păsări</u></strong><strong> – <em>mă refer la cele gospodărești</em></strong><br />
<strong>a)– </strong>se va continua activitatea cotidiană, cu un spor de preocupare la protejarea păsărilor tinere contra  intemperiilor.<br />
<strong><u>În stupine</u></strong><br />
<strong>a)- </strong>se va verifica rezerva de hrană a familiilor și se va completa cu turte de zahăr apicol sau siropuri, după extracția recoltei poliflore etc. De asemenea se va face pregătirea stupinei și a familiilor pentru culesul ultimelor plante melifere. Se procură materialele necesare pentru iernare.</p>
<p><strong><em>Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea</em></strong><strong><em>  </em></strong></p>
<p><strong> </strong><strong><u>Ghidul fermierilor mici și mijlocii: </u></strong></p>
<ul>
<li>1<strong><em> – <u>Culturi de câmp, furajere și legumicole</u> &#8211; </em></strong><em>ediția 2020<strong>,</strong></em></li>
<li>2<strong><em> – <u>Viticultură și vinificație</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2021,</em></li>
<li><em> 3 – <strong><u>Pomicultură</u></strong> -ediția 2022</em></li>
<li><em> 4 </em><strong><em>– <u>Zootehnie</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2023</em></li>
</ul>
<p><strong><em><u>Telefon</u>: 0764 471 206  &#8211;  permanent</em></strong></p>
<p><strong><u>Stimați fermieri</u></strong><strong><u>,</u></strong><strong><em>  </em></strong><strong><em>posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ &#8211; deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, &#8211; căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane, dar și numai unu ar fi fost suficient,  în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi, care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului și, cel mai rău, fără să anunțe apicultorii de acesta.</em></strong><br />
<strong><u>Legea 383/2013,</u></strong><strong><em> cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.</em></strong><br />
<strong><em>Apărând albinele, de fapt, ne apărăm pe noi înșine.</em></strong><br />
<strong><em>Așadar:</em></strong><br />
<strong><u>Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp ori grădină, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.</u></strong><br />
<strong><em>Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.</em></strong><br />
<strong><em><u>Nu uitați:</u></em></strong><strong><em> <u>majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.</u> Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.</em></strong><br />
<strong>Și dacă hrană nu e &#8230; nimic nu e!</strong></p>
<p><strong><em>Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma,  gospodăria  dumneavoastră  căci:</em></strong><br />
<strong><em> </em></strong><br />
<strong><em>Dacă toate astea fi-vor respectate,</em></strong><br />
<strong><em>Bunăstarea vine către tine apoi &#8230;</em></strong><br />
<strong><em>Ing. Ion VELICI</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-calendarul-lucrarilor-agricole-in-luna-septembrie-2/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; Calendarul lucrărilor agricole în luna septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-calendarul-lucrarilor-agricole-in-luna-septembrie-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Surpriză pentru o angajată a Primăriei Târgu Jiu, la pensionare</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/surpriza-pentru-o-angajata-a-primariei-targu-jiu-la-pensionare/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/surpriza-pentru-o-angajata-a-primariei-targu-jiu-la-pensionare/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 15:09:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414302</guid>

					<description><![CDATA[<p>O angajată a Primăriei Târgu Jiu s-a pensionat după 28 de ani de activitate în cadrul instituției. Maria Cârțână a fost felicitată, luni, de colegi și de conducerea primăriei, care i-au pregătit o mică surpriză la finalul ședinței. Momentul a fost marcat cu tort, flori și șampanie, în semn de apreciere pentru anii de muncă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/surpriza-pentru-o-angajata-a-primariei-targu-jiu-la-pensionare/">Surpriză pentru o angajată a Primăriei Târgu Jiu, la pensionare</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O angajată a Primăriei Târgu Jiu s-a pensionat după 28 de ani de activitate în cadrul instituției. Maria Cârțână a fost felicitată, luni, de colegi și de conducerea primăriei, care i-au pregătit o mică surpriză la finalul ședinței.</p>
<p>Momentul a fost marcat cu tort, flori și șampanie, în semn de apreciere pentru anii de muncă petrecuți în cadrul administrației locale.</p>
<p>„Este greu să ne luăm rămas-bun de la un om care a dedicat peste 28 de ani Primăriei Târgu Jiu. Încă din 1998, doamna Maria Cârțână a coordonat activități esențiale cu o rigoare și o pasiune de neegalat. Astăzi, alături de întreaga echipă, i-am organizat o mică surpriză la final de ședință pentru a-i arăta recunoștința noastră. Vă dorim o pensie liniștită, plină de momente frumoase și zile senine, doamna Maria!” a anunțat primarul Marcel Romanescu.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/surpriza-pentru-o-angajata-a-primariei-targu-jiu-la-pensionare/">Surpriză pentru o angajată a Primăriei Târgu Jiu, la pensionare</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/surpriza-pentru-o-angajata-a-primariei-targu-jiu-la-pensionare/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Investiții publice de peste 107 milioane de euro la Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/investitii-publice-de-peste-107-milioane-de-euro-la-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/investitii-publice-de-peste-107-milioane-de-euro-la-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 14:21:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414299</guid>

					<description><![CDATA[<p>Municipiul Târgu Jiu are în derulare proiecte de investiții cu o valoare totală de peste 107 milioane de euro, finanțate prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027. Proiectele sunt implementate de Primăria Târgu Jiu, iar stadiul acestora a fost analizat în cadrul unei întâlniri între reprezentanții administrației locale și cei ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/investitii-publice-de-peste-107-milioane-de-euro-la-targu-jiu/">Investiții publice de peste 107 milioane de euro la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Municipiul Târgu Jiu are în derulare proiecte de investiții cu o valoare totală de peste 107 milioane de euro, finanțate prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027.</p>
<p>Proiectele sunt implementate de Primăria Târgu Jiu, iar stadiul acestora a fost analizat în cadrul unei întâlniri între reprezentanții administrației locale și cei ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.</p>
<p>Discuțiile au vizat graficele de execuție, procedurile de achiziții, contractele de lucrări, precum și cererile de plată și rambursare care trebuie depuse pe măsură ce lucrările înaintează.</p>
<p>Portofoliul municipalității include trei proiecte pentru zona protejată a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, aflate în implementare chiar în „Anul Constantin Brâncuși”, dar și investiții pentru modernizarea transportului local, regenerarea spațiilor urbane, protejarea patrimoniului, eficientizarea energetică a clădirilor publice și dezvoltarea infrastructurii educaționale.</p>
<p>„Sunt investiții importante pentru modernizarea orașului și buna funcționare a serviciilor publice, astfel că ne dorim ca proiectele să avanseze fără probleme. Vom continua să lucrăm împreună, astfel încât obiectivele finanțate să fie finalizate și date în folosință cât mai curând”, a precizat Stelian Bărăgan, directorul general al ADR Sud-Vest Oltenia.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/investitii-publice-de-peste-107-milioane-de-euro-la-targu-jiu/">Investiții publice de peste 107 milioane de euro la Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/investitii-publice-de-peste-107-milioane-de-euro-la-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Brâncuși. Calea spre lumină”, la Castelul Bánffy</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/brancusi-calea-spre-lumina-la-castelul-banffy/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/brancusi-calea-spre-lumina-la-castelul-banffy/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 11:18:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414278</guid>

					<description><![CDATA[<p>La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Castelul Bánffy din Răscruci devine, gazda expoziției foto-documentare internaționale itinerante „Brâncuși. Calea spre lumină”, un proiect care readuce în atenția publicului povestea, universul și moștenirea artistică a sculptorului născut la Hobița. Vernisajul va avea loc miercuri, 16 septembrie, de la ora 17:00, într-un cadru în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/brancusi-calea-spre-lumina-la-castelul-banffy/">„Brâncuși. Calea spre lumină”, la Castelul Bánffy</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Castelul Bánffy din Răscruci devine, gazda expoziției foto-documentare internaționale itinerante „Brâncuși. Calea spre lumină”, un proiect care readuce în atenția publicului povestea, universul și moștenirea artistică a sculptorului născut la Hobița.</p>
<p>Vernisajul va avea loc miercuri, 16 septembrie, de la ora 17:00, într-un cadru în care fotografia documentară, muzica și patrimoniul cultural se întâlnesc pentru a celebra personalitatea lui Constantin Brâncuși.</p>
<p>Evenimentul este organizat prin colaborarea dintre Consiliul Județean Cluj, Consiliul Județean Gorj, Castelul Bánffy din Răscruci, Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.</p>
<p>Vernisajul va beneficia de un moment muzical susținut de tenorul Alexandru Mînzat și Dana Purcel, acompaniați de Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, sub bagheta dirijorului Tudor Căucean.</p>
<p>Vor lua cuvântul Marius Mînzat, managerul Castelului Bánffy Răscruci, Ionuț Viorel Bordeiași, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Adriana Irimieș, managerul Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/brancusi-calea-spre-lumina-la-castelul-banffy/">„Brâncuși. Calea spre lumină”, la Castelul Bánffy</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/brancusi-calea-spre-lumina-la-castelul-banffy/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Promoții mai puțin cunoscute la casino online</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 11:01:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[bonus la validare]]></category>
		<category><![CDATA[casinourile online]]></category>
		<category><![CDATA[promoții jucătorilor]]></category>
		<category><![CDATA[Roata Norocului]]></category>
		<category><![CDATA[sălile de jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[tipuri de oferte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414275</guid>

					<description><![CDATA[<p>Marele plus pe care îl au casinourile online comparativ cu sălile de jocuri este că oferă promoții jucătorilor. Există 2 tipuri de oferte pe care le au majoritatea site-urilor de jocuri: bonus la validare și pachet de bun-venit. Dar acestea nu sunt singurele pe care le vei găsi la casino online. Dacă alegi o platformă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/">Promoții mai puțin cunoscute la casino online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Marele plus pe care îl au casinourile online comparativ cu sălile de jocuri este că oferă promoții jucătorilor. Există 2 tipuri de oferte pe care le au majoritatea site-urilor de jocuri: bonus la validare și pachet de bun-venit. Dar acestea nu sunt singurele pe care le vei găsi la casino online. Dacă alegi o platformă de succes, vei întâlni și unele promoții mai puțin cunoscute. Află mai multe detalii.</p>
<h2><strong>Bonus cashback</strong></h2>
<p>Unele perioade pot fi mai puțin norocoase atunci când joci la casino online. Aici intervine perfect un <a href="https://www.royalslots.ro/articole/bonusuri-cashback-cum-functioneaza-si-cum-le-poti-folosi">bonus cashback</a>. Acesta este o promoție prin care poți recupera o parte din pierderile suferite într-o anumită perioadă de timp la unul sau mai multe jocuri. De obicei, procentul oferit din suma pierdută se întoarce în contul tău de jucător ca bani de joc.</p>
<p>Bonusul cashback poate fi și fără cerințe de pariere, dar asta se întâmplă rar. De obicei, trebuie să îndeplinești un anumit rulaj înainte să poți retrage bani. Acest tip de promoție este foarte util, pentru că îți amortizează pierderile și nu ești nevoit să faci imediat o nouă depunere. Dar ca la orice bonus la casino online se aplică anumiți termeni și condiții, cum ar fi valabilitatea limitată. Ca să eviți eventuale neplăceri, citește aceste detalii cu atenție.</p>
<h2><strong>Roata Norocului</strong></h2>
<p>Inspirată din emisiunea TV cu același nume, Roata Norocului este o promoție pe care o găsești la unele casinouri. Aceasta este tip cu depunere, dar există și variante de <a href="https://www.royalslots.ro/bonus-casino/roata-norocului">Roata Norocului fără depunere</a>. Este o ofertă dedicată, de obicei, jucătorilor fideli.</p>
<p>Cum funcționează? Concret, ai roata împărțită în mai multe secțiuni, fiecare cu un tip de premiu. Îndeplinești condițiile pentru a revendica promoția, învârți roata și vezi ce ai câștigat. Premiile pot fi speciale la sloturi, un anumit număr de rotiri gratuite și minute de rotiri. Chiar dacă oferta este condiționată de o depunere, de obicei este rezonabilă și oricum trebuie să depui ca să joci. Unele site-uri îți permit să învârți zilnic Roata Norocului.</p>
<h2><strong>Turnee de sloturi</strong></h2>
<p>Furnizorii cunoscuți în piața de gambling online organizează periodic turnee de sloturi. Jucătorii cu experiență le preferă, pentru că vin cu șansa unor câștiguri semnificative. Iar participarea este, în majoritatea cazurilor, simplă. Trebuie să joci la <a href="https://www.royalslots.ro/sloturi-online">sloturi online pe bani reali</a>. Doar asigură-te că jocurile respective sunt parte din turneu. Avantajul e că nu ești nevoit să plătești și o taxă de participare.</p>
<h2><strong>Oferte pariuri sportive</strong></h2>
<p>Dacă alegi cu atenție platforma de gambling unde joci, te vei bucura de posibilitatea de a paria online și de oferte la pariuri sportive. Dacă preferi mai degrabă să pui un bilet pe un meci la sportul preferat decât să joci sloturi, promoțiile sunt o șansă să îți protejezi bugetul. Aceste oferte variază, dar cele mai comune sunt cotele îmbunătățite pe o selecție de evenimente sportive. Însă, cu siguranță vei găsi și alte bonusuri la pariuri care să te avantajeze.</p>
<p>Toate promoțiile la casino online, indiferent de tipul lor, au termeni și condiții. Nu te grăbi să le revendici înainte să citești toate aceste detalii. Unele bonusuri pot fi active doar în anumite perioade ale anului. Cel mai bine este să intri în categoria de promoții a site-ului unde joci și să verifici acolo ce este disponibil.</p>
<p>Pe lângă bonusurile menționate în acest articol, sigur vei găsi și alte opțiuni interesante. Nu e obligatoriu să le revendici pe toate. Alege doar ce e potrivit pentru tine.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/">Promoții mai puțin cunoscute la casino online</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/promotii-mai-putin-cunoscute-la-casino-online/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De ce agenții imobiliari filmează tururi doar cu iPhone și cum îi va ajuta iPhone 18 Pro Max</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/de-ce-agentii-imobiliari-filmeaza-tururi-doar-cu-iphone-si-cum-ii-va-ajuta-iphone-18-pro-max/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/de-ce-agentii-imobiliari-filmeaza-tururi-doar-cu-iphone-si-cum-ii-va-ajuta-iphone-18-pro-max/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 05:58:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[agenții imobiliari]]></category>
		<category><![CDATA[control hardware]]></category>
		<category><![CDATA[gestionarea luminii]]></category>
		<category><![CDATA[iPhone 18 Pro Max]]></category>
		<category><![CDATA[procesarea software]]></category>
		<category><![CDATA[viteza de lucru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414219</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când filmezi o proprietate, provocarea principală apare în dreptul ferestrelor: exteriorul devine complet alb, pereții capătă nuanțe gălbui, iar deplasarea prin încăperi poate face imaginea să tremure. Pentru agenții imobiliari, smartphone-ul este instrumentul de lucru standard, fiindcă rezolvă rapid aceste probleme fără să necesite echipament greu la fiecare vizionare. Noua serie de iPhone 18 Pro [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/de-ce-agentii-imobiliari-filmeaza-tururi-doar-cu-iphone-si-cum-ii-va-ajuta-iphone-18-pro-max/">De ce agenții imobiliari filmează tururi doar cu iPhone și cum îi va ajuta iPhone 18 Pro Max</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Când filmezi o proprietate, provocarea principală apare în dreptul ferestrelor: exteriorul devine complet alb, pereții capătă nuanțe gălbui, iar deplasarea prin încăperi poate face imaginea să tremure. Pentru agenții imobiliari, smartphone-ul este instrumentul de lucru standard, fiindcă rezolvă rapid aceste probleme fără să necesite echipament greu la fiecare vizionare.</em></p>
<p>Noua serie de <a href="https://altex.ro/iphone-18/pag/">iPhone 18 Pro Max</a>, disponibilă pe altex.ro optimizează filmarea imobiliară direct din hardware, introducând diafragma variabilă pe seria Pro pentru un control mult mai precis asupra luminii.</p>
<h2><strong>Viteza de lucru și flexibilitatea în teren</strong></h2>
<p>Un agent imobiliar filmează adesea între două vizionări, fără timp pentru montat camere pe trepied sau reechilibrat stabilizatoare la fiecare schimbare de obiectiv. iPhone-ul pornește instant și permite trecerea rapidă de la cadre orizontale la cele verticale necesare pentru rețelele sociale.</p>
<p>O comparație între filmarea cu un iPhone și o cameră dedicată arată că telefonul gestionează mai eficient expunerea automată la ferestre și scurtează timpul de editare (Santosteam1, creator de conținut pe YouTube, tururi imobiliare filmate cu iPhone și cameră dedicată, 2026).</p>
<p>Motivele concrete pentru care agenții preferă iPhone-ul:</p>
<ul>
<li>Pornire instantanee: elimini timpul de pregătire a echipamentului;</li>
<li>Flux de lucru integrat: filmezi, editezi și publici direct de pe același dispozitiv;</li>
<li>Trecere rapidă între formate: comuți ușor între cadre verticale (Reels/TikTok) și orizontale (YouTube/site);</li>
<li>Obiectiv ultra-wide optimizat: surprinzi cadre largi în camere mici;</li>
<li>Compatibilitate cu gimbals: funcționează excelent cu stabilizatoare compacte.</li>
</ul>
<p>Eficiența obținută permite renunțarea la aparatele clasice în favoarea vitezei și a schimbării rapide a distanței de filmare (MCtube9, creator de conținut pe YouTube, filmarea tururilor imobiliare cu iPhone, 2026).</p>
<h2><strong>Gestionarea luminii și a ferestrelor în cadru</strong></h2>
<p>Cadrele îndreptate din interior spre ferestre însorite creează un contrast puternic. O tehnică utilizată este blocarea expunerii și a balansului de alb pe zona ferestrei, urmată de o ușoară reducere a luminozității pentru a păstra detaliile din exterior (creatorul de conținut al canalului, tururi cinematice filmate cu iPhone 17 Pro, 2026).</p>
<p>Schimbările de temperatură de culoare dintre holuri și camerele cu lumini calde pot altera aspectul podelei și al pereților dacă setările nu sunt blocate (littlebitofnc, creator de conținut pe YouTube, setări pentru videoclipuri imobiliare cu iPhone, 2026).</p>
<p>Reguli esențiale pentru cadre stabile:</p>
<ul>
<li>aprinde toate luminile interioare înainte de a începe;</li>
<li>poziționează-te lateral față de ferestre, nu direct în fața lor;</li>
<li>blochează expunerea pe o zonă luminoasă și ajustează nivelul;</li>
<li>ține telefonul la nivelul abdomenului și deplasează-te lent, cu genunchii flexați.</li>
</ul>
<p>Pentru montaj, conversia corectă a fișierelor HDR înainte de importul în programele de editare asigură păstrarea culorilor naturale (tsolias26, creator de conținut pe YouTube, filmarea tururilor de proprietăți cu iPhone și stabilizator, 2025).</p>
<h2><strong>iPhone 18 Pro Max și diafragma variabilă: control hardware asupra luminii</strong></h2>
<p>Integrarea diafragmei variabile pe camera principală a modelului iPhone 18 Pro Max rezolvă gestionarea luminii direct din obiectiv. Noul sistem permite modificarea fizică a deschiderii lentilei în funcție de spațiul filmat, reducând dependența de procesarea software.</p>
<p>Avantajele practice pe teren:</p>
<ul>
<li>Tranziții fluide: trecere naturală de la holuri întunecate la camere cu ferestre mari;</li>
<li>Control pe zone luminoase: limitarea fizică a luminii excesive fără întunecarea artificială a interiorului;</li>
<li>Imagine mai naturală: procesare mai puțin agresivă în condiții de iluminare mixtă.</li>
</ul>
<h2><strong>Pregătirea locuinței dinaintea filmării</strong></h2>
<p>Performanța camerei completează pregătirea spațiului. Stabilirea traseului înainte de apăsarea butonului de înregistrare previne cadrele confuze.</p>
<p>Recomandări pentru un tur reușit:</p>
<ul>
<li>deschide jaluzelele și aprinde toate sursele de lumină;</li>
<li>eliberează suprafețele de obiecte personale sau cabluri vizibile;</li>
<li>menține câteva secunde de cadru fix la începutul și finalul fiecărei mișcări;</li>
<li>filmează la rezoluție 4K și 60fps pentru a permite încetinirea cadrelor la montaj;</li>
<li>verifică sunetul sau folosește un microfon extern dacă adaugi prezentare vocală.</li>
</ul>
<p>Alegerea iPhone-ului de către agenții imobiliari se bazează pe eficiență. iPhone 18 Pro Max aduce controlul fizic al luminii într-un format compact, oferind imagini curate și scurtând timpul necesar livrării materialului final.</p>
<p>Surse și experiențe din comunitate:</p>
<ul>
<li>YouTube — @MCtube9 — filmarea tururilor imobiliare cu iPhone — https://www.youtube.com/watch?v=fiM2ZZDY9YE — 2026;</li>
<li>YouTube — @littlebitofnc — setări pentru videoclipuri imobiliare cu iPhone — https://www.youtube.com/watch?v=VF9zcNSi_O4 — 2026;</li>
<li>YouTube — @tsolias26 — filmarea tururilor de proprietăți cu iPhone și stabilizator — https://www.youtube.com/watch?v=sBPQ3HPsfj0 — 2025;</li>
</ul>
<p><em>Sursa foto: unsplash.com</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/de-ce-agentii-imobiliari-filmeaza-tururi-doar-cu-iphone-si-cum-ii-va-ajuta-iphone-18-pro-max/">De ce agenții imobiliari filmează tururi doar cu iPhone și cum îi va ajuta iPhone 18 Pro Max</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/de-ce-agentii-imobiliari-filmeaza-tururi-doar-cu-iphone-si-cum-ii-va-ajuta-iphone-18-pro-max/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum își pot proteja șantierele din Gorj echipamentele prin supraveghere video mobilă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-isi-pot-proteja-santierele-din-gorj-echipamentele-prin-supraveghere-video-mobila/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-isi-pot-proteja-santierele-din-gorj-echipamentele-prin-supraveghere-video-mobila/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Sep 2026 05:45:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[echipamente]]></category>
		<category><![CDATA[infrastructura]]></category>
		<category><![CDATA[monitorizare]]></category>
		<category><![CDATA[șantierele din Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[supraveghere video mobilă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414215</guid>

					<description><![CDATA[<p>În județul Gorj, sezonul de lucrări aduce nu doar utilaje și echipe pe teren, ci și o vulnerabilitate cunoscută de constructori: după program, șantierele rămân adesea fără pază, iar materialele și echipamentele pot deveni ținte ușoare. În Târgu Jiu și în localitățile din jur, reabilitările de drumuri, extinderile de rețele sau lucrările la clădiri publice [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-isi-pot-proteja-santierele-din-gorj-echipamentele-prin-supraveghere-video-mobila/">Cum își pot proteja șantierele din Gorj echipamentele prin supraveghere video mobilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>În județul Gorj, sezonul de lucrări aduce nu doar utilaje și echipe pe teren, ci și o vulnerabilitate cunoscută de constructori: după program, șantierele rămân adesea fără pază, iar materialele și echipamentele pot deveni ținte ușoare. În Târgu Jiu și în localitățile din jur, reabilitările de drumuri, extinderile de rețele sau lucrările la clădiri publice se desfășoară uneori în zone cu iluminat slab, unde accesul e greu de controlat.</em></p>
<p>În județul Gorj, sezonul de lucrări aduce nu doar utilaje și echipe pe teren, ci și o vulnerabilitate cunoscută de constructori: după program, șantierele rămân adesea fără pază, iar materialele și echipamentele pot deveni ținte ușoare. În Târgu Jiu și în localitățile din jur, reabilitările de drumuri, extinderile de rețele sau lucrările la clădiri publice se desfășoară uneori în zone cu iluminat slab, unde accesul e greu de controlat.</p>
<p>Pe lângă pierderile directe, un incident poate bloca întregul calendar al lucrării. Lipsa unor scule, a cablurilor, a combustibilului sau a componentelor de instalații înseamnă zile pierdute, penalități contractuale și costuri suplimentare. Pentru proiectele cu finanțare publică sau europeană, întârzierile pot complica recepțiile și termenele.</p>
<h2><strong>De ce șantierele sunt greu de securizat</strong></h2>
<p>Un șantier este un spațiu temporar și în continuă schimbare. Gardurile se mută, zonele de lucru se extind, iar punctele de acces se modifică de la o săptămână la alta. Paza umană poate fi costisitoare și nu acoperă întotdeauna toate colțurile, mai ales pe suprafețe mari sau în locații izolate.</p>
<p>În plus, multe șantiere nu au încă o infrastructură stabilă de curent sau internet. Aici apare nevoia unor soluții flexibile, care pot fi instalate rapid și relocate pe măsură ce proiectul avansează.</p>
<h2><strong>Ce aduce supravegherea video mobilă</strong></h2>
<p>Sistemele moderne pentru șantiere sunt gândite pentru implementare rapidă și monitorizare continuă. Se pot amplasa unități mobile cu camere și senzori, care acoperă zonele cu risc ridicat: depozite temporare, intrări, parcări de utilaje sau perimetre cu materiale valoroase.</p>
<p>Un avantaj important este monitorizarea 24/7 printr-un centru specializat, astfel încât alertele să nu rămână neobservate. Analiza video și inteligența artificială pot reduce alarmele false (declanșate de animale sau de condiții meteo), iar reacția este mai rapidă atunci când este detectată o intruziune reală.</p>
<p>Pentru șantierele din Gorj, unde lucrările se desfășoară și în zone fără alimentare stabilă, există opțiuni cu alimentare alternativă, inclusiv panouri solare, ceea ce permite funcționarea fără întreruperi.</p>
<h2><strong>Impactul local pentru firme și proiecte publice</strong></h2>
<p>Într-un județ cu investiții în infrastructură și modernizări locale, securizarea șantierelor nu este doar o problemă a firmelor private. Orice incident poate afecta comunitatea: o lucrare întârziată înseamnă disconfort prelungit, trafic îngreunat sau acces limitat la anumite servicii.</p>
<p>Pentru antreprenorii locali, o soluție de tip <a href="https://247kooi.com/ro/sectoare/supraveghere-video-pentru-%C8%99antiere">supraveghere video a șantierului de construcții</a> poate însemna mai mult control asupra perimetrului și o reducere a riscurilor care duc la costuri neprevăzute. În plus, înregistrările pot ajuta la clarificarea unor situații precum accesul neautorizat sau deteriorări.</p>
<h2><strong>Cum funcționează în practică</strong></h2>
<p>De regulă, procesul este simplu: se evaluează șantierul și punctele vulnerabile, se instalează unitățile mobile în zonele cheie, apoi se asigură monitorizarea permanentă. Sistemele pot fi scalate ușor, în funcție de dimensiunea proiectului.</p>
<p>Cei care vor să afle detalii despre opțiuni și monitorizare pot consulta pagina <a href="https://247kooi.com/ro/">Kooi Supraveghere Video</a>, unde sunt prezentate soluțiile mobile și domeniile în care sunt folosite.</p>
<h2><strong>Recomandări pentru reducerea riscurilor</strong></h2>
<p>Specialiștii în securitate recomandă câteva măsuri de bază: iluminat adecvat pe timp de noapte, delimitarea clară a accesului, inventarierea materialelor la final de zi și, acolo unde bugetul permite, supraveghere video cu monitorizare continuă. Într-o perioadă în care costurile de construcție cresc, prevenția rămâne una dintre cele mai eficiente investiții pentru a evita pierderi și întârzieri.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-isi-pot-proteja-santierele-din-gorj-echipamentele-prin-supraveghere-video-mobila/">Cum își pot proteja șantierele din Gorj echipamentele prin supraveghere video mobilă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/cum-isi-pot-proteja-santierele-din-gorj-echipamentele-prin-supraveghere-video-mobila/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:13:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Banat]]></category>
		<category><![CDATA[col. (r) Viorel Vîlceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Cupa Rezervistului]]></category>
		<category><![CDATA[Eugen Tâlvescu]]></category>
		<category><![CDATA[oltenia]]></category>
		<category><![CDATA[rezervisti militari]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414168</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când pasiunea pentru uniformă nu se termină odată cu trecerea în rezervă, ci se transformă în camaraderie, respect și dorința de a rămâne mereu aproape de marea familie militară. Recent Cetatea Craiovei a devenit locul de întâlnire a ambițiilor sportive, a camaraderiei și a amintirilor comune. Aici s-a desfășurat etapa regională a tradiționalei competiții „Cupa [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/">Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Când pasiunea pentru uniformă nu se termină odată cu trecerea în rezervă, ci se transformă în camaraderie, respect și dorința de a rămâne mereu aproape de marea familie militară.</strong></p>
<p>Recent Cetatea Craiovei a devenit locul de întâlnire a ambițiilor sportive, a camaraderiei și a amintirilor comune. Aici s-a desfășurat etapa regională a tradiționalei competiții „Cupa Rezervistului&#8221; – zona Oltenia-Banat, eveniment organizat cu profesionalism și minuțiozitate de Filiala Dolj „Mihai Viteazul&#8221; a ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza&#8221;.<br />
Rezerviști militari, reprezentând filialele din Oltenia și Banat, au răspuns prezent unei noi „misiuni&#8221;: aceea de a se întâlni, de a se întrece cu fair-play și, mai presus de toate, de a demonstra că spiritul militar nu se pensionează niciodată.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414174" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2.jpg" alt="" width="1625" height="1243" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2.jpg 1625w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-314x240.jpg 314w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1024x783.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-768x587.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1536x1175.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-549x420.jpg 549w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-696x532.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti2-1068x817.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1625px) 100vw, 1625px" />Tenis de masă, șah, table, sudoku, atletism și tir – probe diferite, dar reunite de același spirit: disciplină, concentrare, ambiție și respect față de adversar.<br />
Iar dacă în unele probe duelul s-a purtat între fileu, pe tabla de șah, contra cronometru ori la tir, competiția a căpătat o altă dimensiune.<br />
În poligon, traiectoriile precise, grupările eficiente și țintirea atentă au readus pentru câteva clipe atmosfera tragerilor de altădată. Acolo unde ochiul, mâna și mintea trebuie să lucreze împreună, experiența acumulată în anii de activitate și-a spus din nou cuvântul.<br />
Pentru Filiala Gorj „Gr. Ioan Culcer&#8221; a ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221;, echipa formată din col. (r) Emanuel Bărbulescu, col. ing. (r) Eugen Tâlvescu și col. (r) Viorel Vîlceanu a reprezentat cu onoare Gorjul, demonstrând că experiența, pregătirea și spiritul de echipă rămân valori care nu cunosc vârstă.<br />
La probele de tir – pistol și pistol-mitralieră –, țintașii gorjeni au demonstrat că arta tragerii bine executate nu se uită. Traiectorii precise, grupări eficiente și un punctaj care ne-a așezat în proximitatea celor mai buni au confirmat valoarea lotului nostru și seriozitatea cu care acesta și-a îndeplinit „misiunea&#8221;.<br />
O bucurie aparte a venit din partea probei de sudoku, unde logica, rapiditatea, atenția și capacitatea de deducție au fost puse la încercare. Iar rezultatul a fost unul care ne-a adus satisfacție și, mai ales, bucuria de a demonstra că mintea bine antrenată nu ține cont de vârstă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414175" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3.jpg" alt="" width="1681" height="1348" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3.jpg 1681w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-299x240.jpg 299w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-998x800.jpg 998w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-768x616.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-1536x1232.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-524x420.jpg 524w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-696x558.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti3-1068x856.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1681px) 100vw, 1681px" />După un duel strâns cu ceilalți competitori, medalia de argint la sudoku i-a revenit col. ing. (r) Eugen Tâlvescu.<br />
Merită remarcat și ocupantul primului loc, reprezentant al Filialei Vâlcea, care a oferit tuturor o lecție simplă, dar memorabilă: vârsta este, într-adevăr, doar o cifră atunci când pasiunea, voința și spiritul competitiv rămân vii.<br />
Probele sportive sunt, poate, doar pretextul pentru ceva mult mai important: revederea camarazilor, socializarea, schimbul de amintiri și păstrarea vie a unui spirit construit în ani de profesie militară.<br />
Rezerviștii au venit din generații diferite, cu grade militare și trasee profesionale diferite, din unități și structuri diferite. Și totuși, pentru câteva zile, au vorbit aceeași limbă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414176" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4.jpg" alt="" width="1200" height="908" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-317x240.jpg 317w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-1024x775.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-768x581.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-555x420.jpg 555w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-696x527.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti4-1068x808.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Poveștile de altădată, amintirile din poligoane, misiunile, exercițiile, colegii și oamenii alături de care au servit au revenit firesc în conversații. Și atunci devine limpede că acești oameni nu au trecut degeaba prin sistemul militar. Pentru că sistemul militar formează, înnobilează, responsabilizează, dar și uzează. Nu este un drum pentru oricine. Iar cei care l-au parcurs au rămas marcați pentru totdeauna de valorile sale: onoare, disciplină, loialitate, responsabilitate și camaraderie.<br />
Poate tocmai de aceea, întâlnirile dintre rezerviști au o încărcătură aparte.<br />
,,Ne întâlnim să concurăm, dar plecăm ca prieteni“.<br />
,,Ne întâlnim pentru clasament, dar rămânem cu amintirile“.<br />
Ne întâlnim pentru câteva probe sportive, dar redescoperim, pentru câteva ore, ceea ce am fost și ceea ce încă suntem,,.<br />
Un capitol aparte al acestei competiții l-a reprezintat întâlnirea cu militarii activi și cu cei din structurile Ministerului Apărării Naționale.<br />
Pentru rezerviști, apropierea de militarii aflați astăzi în serviciul activ nu este doar un gest de protocol. Este o reîntâlnire cu o parte din propria lor viață.<br />
Când un rezervist intră din nou într-o unitate militară, când pășește într-un poligon, când vede tehnica, armamentul, militari în uniformă și simte atmosfera specifică unei structuri militare, ceva se întâmplă în sufletul lui.<br />
Pentru câteva ore, timpul parcă se întoarce.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414177" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5.jpg" alt="" width="660" height="498" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5.jpg 660w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-318x240.jpg 318w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-557x420.jpg 557w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/rezervisti5-80x60.jpg 80w" sizes="auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px" />Gradele, funcțiile și anii trecuți în rezervă se estompează. Rămâne omul care, cândva, a îmbrăcat uniforma cu mândrie și a rostit, asemenea tuturor militarilor, jurământul față de țară.<br />
Iar această posibilitate de a retrăi, fie și pentru câteva ore, emoția apartenenței la marea familie militară este un dar pe care militarii activi îl oferă, poate fără să-și dea seama, camarazilor lor aflați în rezervă.<br />
De aceea, mulțumirile noastre se îndreaptă în mod deosebit către militarii activi și către comandanții unităților militare care au înțeles valoarea acestei legături și au fost atât de deschiși față de rezerviști.<br />
A fost o confirmare că uniforma poate fi schimbată, dar onoarea de a fi militar rămâne.<br />
Participantii au multumit militarilor Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, precum și conducerii și militarilor Batalionului 20 Infanterie, pentru sprijinul acordat, pentru siguranța asigurată competiției de tir și pentru excelenta prezentare a tehnicii și armamentului din dotare.<br />
La finalul competiției, în semn de prețuire pentru colaborarea dintre filialele noastre și pentru legăturile de camaraderie construite de-a lungul timpului, Filiala Gorj „Gl. Ioan Culcer&#8221;, prin președintele său, col. (r) Emanuel Bărbulescu, a oferit conducerii Filialei Dolj o plachetă „General Ioan Culcer&#8221;, insigna filialei și un set de ilustrate reprezentând activități comune, care să îmbogățească vitrina de onoare a camarazilor doljeni.<br />
Ceremonia de premiere desfășurată la sediul Filialei Dolj „Mihai Viteazul&#8221; a ANCMRR „Al. I. Cuza&#8221; a încununat două zile în care competiția, sportul și camaraderia s-au împletit într-un mod exemplar.<br />
Filiala Dolj „Mihai Viteazul&#8221; și-a îndeplinit misiunea cu profesionalism, responsabilitate și sârguință, la parametri de cea mai înaltă calitate.<br />
Iar atunci când, după ani de la trecerea în rezervă, un militar poate spune că pentru câteva ore s-a simțit din nou parte din activitatea militară, înconjurat de camarazi activi și rezerviști, înseamnă că ,,misiunea acestei competiții a fost îndeplinită cu adevărat“.<br />
<em><strong>A consemnat Mugurel Petrescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/">Atunci când spiritul militar nu se pensionează &#8211; Cetatea Pelendavei a găzduit Cupa Rezervistului Militar, zona Oltenia-Banat</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/atunci-cand-spiritul-militar-nu-se-pensioneaza-cetatea-pelendavei-a-gazduit-cupa-rezervistului-militar-zona-oltenia-banat/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; (†) Înălțarea Sfintei Cruci (Post) &#8211; ,,Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-%e2%80%a0-inaltarea-sfintei-cruci-post-bucura-te-preacinstita-cruce-a-lui-hristos-ca-prin-tine-s-a-mantuit-lumea/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-%e2%80%a0-inaltarea-sfintei-cruci-post-bucura-te-preacinstita-cruce-a-lui-hristos-ca-prin-tine-s-a-mantuit-lumea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:11:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Iisus Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[Înăltarea Sfintei Cruci]]></category>
		<category><![CDATA[nicodim]]></category>
		<category><![CDATA[viata vesnica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414147</guid>

					<description><![CDATA[<p>După ce am văzut că în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pericopa din Evanghelia după Ioan, capitolul 3, versetele 3, 13-17, ne redă convorbirea Mântuitorului Hristos cu Nicodim, putem spune că învăţătura pe care o desprindem din cuvintele alese, ne arată că: «nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel care s-a coborât din cer, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-%e2%80%a0-inaltarea-sfintei-cruci-post-bucura-te-preacinstita-cruce-a-lui-hristos-ca-prin-tine-s-a-mantuit-lumea/">Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; (†) Înălțarea Sfintei Cruci (Post) &#8211; ,,Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După ce am văzut că în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci, pericopa din Evanghelia după Ioan, capitolul 3, versetele 3, 13-17, ne redă convorbirea Mântuitorului Hristos cu Nicodim, putem spune că învăţătura pe care o desprindem din cuvintele alese, ne arată că: «nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel care s-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să Se înalţe şi Fiul omului, ca tot cel ce se încrede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Fiindcă, Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Dar, n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască prin El lumea”, mai ales că înainte de Învierea Mântuitorului, nici un om nu s-a suit la cer, ci, toți, de la Adam şi până la tâlharul de pe cruce, care a intrat primul în rai, toţi se duceau în adânc, și acolo aşteptau izbăvirea Mântuitorului. Pentru că omul nu putea primi prin forţele lui, prin faptele lui ca să se poată din nou curăţi şi izbăvi de păcat. De aceea, așa cum subliniază Mântuitorul, omul prin puterile lui proprii, nu se poate mântui, nu există mântuire în afară de Iisus Hristos, nu este mântuire în afară de Biserică. Iată, aşadar, legătura dintre credinţă şi viaţa veşnică, deci, tot cel ce crede în Fiul Omului, tot cel ce crede în Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, acela are viaţă veşnică! De aici, vedem că se vorbeşte despre aceeaşi Persoană, Fiul Omului, Domnul nostru Iisus Hristos, căci, în felul acesta Se numea El înaintea ucenicilor şi înaintea oamenilor, cu toate că este Fiul Cel Unul Născut pe Care Dumnezeu Cel Preaînalt L-a trimis în lume, ca lumea viaţă să aibă. Așadar, nici o religie, nici o idee religioasă, nici o credinţă religioasă nu-l poate mântui pe om în afara credinţei în Iisus Hristos. Dar, pentru că nu era o altă cale, Dumnezeu, din marea Sa iubire pentru omenirea pe care a creat-o, pentru lumea aceasta pe care a întemeiat-o, pe Însuşi Fiul Său L-a trimis tocmai ca să refacă firea noastră umană decăzută! Să ne rugăm, aşadar, Bunului Dumnezeu, ca să ne dea putere, să ne dea înţelepciune, să ne dea povăţuitori buni care să ne călăuzească pe calea cea dreaptă ca şi noi să ne învrednicim de viaţa cea veşnică!</p>
<h3><strong>,,Ne închinăm Crucii Tale, Hristoase”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414149" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Inaltarea-Sfintei-Cruci-2.jpg" alt="" width="369" height="501" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Inaltarea-Sfintei-Cruci-2.jpg 369w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Inaltarea-Sfintei-Cruci-2-177x240.jpg 177w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Inaltarea-Sfintei-Cruci-2-309x420.jpg 309w" sizes="auto, (max-width: 369px) 100vw, 369px" />La 14 septembrie sărbătorim dumnezeiescul praznic al Înălţării Sfintei Cruci, una dintre cele 12 sărbători mari de peste an, pentru că în această mare şi binecuvântată zi, va fi înălţată spre deosebită cinstire Sfânta Cruce, iar.perspectiva creștinului este cea de pe Cruce! Avem certitudinea că pentru noi, creştinii, Crucea este puterea lui Dumnezeu prin care ne mântuim, Crucea este altarul pe care s-a adus jertfă Fiul lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii. Desigur, valoarea Crucii izvorăşte din valoarea jertfei adusă pe ea, iar, jertfa adusă pe Cruce este o jertfă prevestitoare, săvârşită de Arhiereul Noului Testament, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care a înlocuit toate jertfele vechi şi ne-a adus adevărata împăcare cu Dumnezeu. Crucea, transfigurată pentru veșnicie în trupul Domnului Hristos, ca și semnele Crucii care rămân veșnic în trupul crucificat al Mantuitorului Cel Înviat și Înălțat la ceruri, ne pot dovedi, cât de mult ne-a iubit El pe noi și cât de jertfelnic S-a dăruit nouă, păcătoșilor, ca și pe noi să ne ridice la ceruri. Pentru aceasta, Sărbătoarea «Înălțarea Sfintei Cruci», ca o cinstire a Sfintei Cruci, este preamărirea iubirii jertfelnice, a iubirii smerite, singura iubire pe care Dumnezeu o prețuiește cu adevărat, pentru că El nu prețuiește iubirea posesivă și mândră, ci, iubirea smerită, care înmlădiază sufletul omului pentru a-L iubi pe Dumnezeu și pe semenii noștri. Evanghelia care se citește la sărbătoarea de astăzi, ne mai arată că Bunul Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca sâ osândească omul sau să pedepsească neamurile, ci, pentru ca lumea să se mântuiască prin El, ceea ce înseamnă că El vine să cheme oamenii la credință, să-i vindece pe cei bolnavi, să-i hrăneasca pe cei săraci și flămânzi, să-i îndrepte pe cei rătăciți, să-i ridice pe cei păcătoși și căzuți, deci, vine ca să le dăruiască oamenilor viața cea veșnică și adevărată!</p>
<h3><strong>„Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34)</strong></h3>
<p>Aclamat cu osanale la intrarea în Ierusalim, dar, încoronat de aceiași oameni cu o cunună de spini, cu trupul pironit în cuie la mâini şi picioare, scuipat și batjocorit de adâncul răutăţilor omeneşti, trupul Mântuitorului Hristos devine un «rug de suferință» și durere pe care ard toate durerile lumii. Chinurile Sale sunt de neînchipuit, setea-I devine arzătoare, sângele-I șiroiește în rănile adânci din trupul care este împuns cu sulița și de înţepenirea istovitoare, peste care se abate rânjetul satanic al decăderii omeneşti care strigă de jos: „Coboară-Te acum de pe cruce, ca să credem în Tine!”, iar, de pe Crucea suferinței nu se aude nici plâns, nici răcnet de durere, nici blestem adresat, ci, doar un semn al dragostei dumnezeieşti care străbate întunericul urii omeneşti: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34). La ceasul trei al amiezii, când la templu începea jertfirea mielului pascal, Mielul lui Dumnezeu Care ridicase pe Cruce păcatele lumii, s-a auzit un glas pierdut care striga de pe Golgota: „Săvârşitu-s-a! Părinte, în mâinile Tale îmi dau duhul!” (Ioan 19, 30 şi Luca 23, 46). În felul acesta, lucrarea mântuirii, preînchipuită simbolic de jertfele Vechiului Testament, era săvârşită acum în mod real, iar, pământul s-a cutremurat; catapeteasma templului s-a despicat și zidul morţii a căzut prin moartea Domnului Iisus Hristos. De pe Crucea de lemn a răsărit învierea şi puterea vieţii veşnice, Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, «Arhiereul cel pururea viu», Care S-a Înălțat la cer şi S-a înfăţişat pentru noi înaintea lui Dumnezeu Tatăl, cu jertfa Sa mântuitoare. Din acea clipă, cel care priveşte spre Golgota şi spre «Altarul mântuirii» (Sfânta Cruce), cu vie credinţă în suflet, nu moare, ci, are viaţă veşnică, pentru că: «Aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică» (Ioan 3, 16). Prin aceasta, Sfânta noastră Biserică ne cheamă să medităm profund la Iubirea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de noi, cei care am fost răscumpăraţi prin moartea pe Cruce a Fiului Său! În felul acesta, din Iubire, Fiul Lui Dumnezeu S-a făcut fiu al omului pentru ca omul să fie ridicat la demnitatea de fiu al lui Dumnezeu. În mod firesc, Fiul lui Dumnezseu, luând firea noastră omenească a ridicat-o la Stăpânul tuturor, dovedind că din iubire, Dumnezeu le poartă de grijă tuturor şi fiecăruia în parte, din iubire îl primeşte pe păcătosul care se pocăieşte şi tot din iubire îl face părtaş al jerfei Fiului Său şi al Împărăţiei Sale, ceea ce dovedește că Iubirea este chemarea noastră către Dumnezeu şi aproapele, concretizată în fapte de iubire. Toate acestea sunt adevărurile de credinţă pe care ni le înfăţişează Sfânta Liturghie de astăzi, cea care ne îndeamnă să ne ridicăm sufletele spre Sfânta Cruce, să privim spre jertfa mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos și să vedem ceea ce înseamnă dragostea lui Dumnezeu pentru omenire, să ne întărim sufletele în credinţă şi nădejde. În această zi de post, e bine să păstrăm în noi trează conştiinţa că suntem răscumpăraţi din moarte prin jertfa Domnului şi că putem trăi în veșnicie! Iisus Hristos cu braţele întinse pe Cruce, îmbrăţişează pe tot cel ce aleargă la Dânsul cu credinţă. Hristos Domnul, cu capul încununat de spini, totuși, ne primeşte în împărăţia veşnică și Se milostivește cu dragoste pentru noi. În această zi sfântă, să nu ne lăsăm obosiți, uitând chiar de lupta cu păcatul, ci, cu ochii aţintuiţi asupra Lui Iisus, cu toți să mergem pe calea credinței, prin fapte, dragoste şi dăruire pentru a ajunge în «Împărăţia cea gătită nouă de la întemeierea lumii» (Matei 25, 34). Deci, fie ca Hristosul Cel răstignit pe Sfânta Cruce să rămână pentru noi Domnul iubirii Care să ne ocrotească viaţa şi să ne îndrume gândul şi fapta, pentru a putea înțelege mai bine că prin Înălțarea Sfintei Cruci, Domnul Iisus Hristos ne mângâie sufletul și ne cheamă ca să trăim întru împlinirea poruncilor Sale!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, scriitor bisericesc</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-%e2%80%a0-inaltarea-sfintei-cruci-post-bucura-te-preacinstita-cruce-a-lui-hristos-ca-prin-tine-s-a-mantuit-lumea/">Viaţa Spirituală &#8211; Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa &#8211; (†) Înălțarea Sfintei Cruci (Post) &#8211; ,,Bucură-te, Preacinstită Cruce a lui Hristos, că prin tine s-a mântuit lumea”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/viata-spirituala-calea-lumina-adevarul-si-viata-%e2%80%a0-inaltarea-sfintei-cruci-post-bucura-te-preacinstita-cruce-a-lui-hristos-ca-prin-tine-s-a-mantuit-lumea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mari profesori care au devenit amintiri</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/mari-profesori-care-au-devenit-amintiri/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/mari-profesori-care-au-devenit-amintiri/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:10:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[absolvent]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri]]></category>
		<category><![CDATA[liceul pedagogic]]></category>
		<category><![CDATA[mari profesori]]></category>
		<category><![CDATA[Stelică Şandru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414155</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sunt absolvent al Liceului Pedagogic din Tg-Jiu, promoția 1976. Am intrat primul la Liceul Pedagogic, în vara anului 1971, la secția Învățători. De fapt, în sesiunea de vară intrau, în general, cei care știau carte. Urma sesiunea din toamnă, când se „făcea” loc și „pilelor”&#8230;! Pile au fost, sunt și, din păcate, vor fi! Am [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/mari-profesori-care-au-devenit-amintiri/">Mari profesori care au devenit amintiri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sunt absolvent al Liceului Pedagogic din Tg-Jiu, promoția 1976. Am intrat primul la Liceul Pedagogic, în vara anului 1971, la secția Învățători. De fapt, în sesiunea de vară intrau, în general, cei care știau carte. Urma sesiunea din toamnă, când se „făcea” loc și „pilelor”&#8230;! Pile au fost, sunt și, din păcate, vor fi!<br />
Am reușit să termin ca șef de promoție – promoția învățători, 1976 – fiind repartizat ca învățător la Școala Primară Prunești, din comuna Albeni.<br />
Am luat de prima dată la Facultatea de Filozofie-Istorie din Cluj-Napoca, pe vremea când candidau câte 20 pe un loc! De fapt, în întreaga țară nu existau decât 3 facultăți de filozofie: București, Cluj-Napoca, Iași. Nu existau, ca azi, zeci și sute de facultăți, cu mii de locuri pentru studenți. La Facultatea de Filosofie, în vara lui 1976, nu erau decât 80 de locuri pe țară.<br />
Dar nu asta contează&#8230; Contează foarte mult cum se făceau, pe vremuri, inspecțiile în învățământ, pentru obținerea gradelor didactice.<br />
După trei ani de învățământ, adică între 1977–1980, în anul 1980 am avut inspecția specială pentru obținerea Definitivatului în învățământ. Nu se anunța cu luni de zile înainte și nu te pregăteai cu fel de fel de bunătăți sau atenții!<br />
Am avut norocul ca, la inspecția specială pentru a obține definitivatul în învățământ, în anul 1980, să-mi vină învățătorul, profesorul, directorul și inspectorul Șandru Constantin&#8230;<br />
Nu știam cu cine stau de vorbă și nu știam mai nimic despre acest OM!<br />
Am aflat din revista „Onoare și jertfă”, nr. 23/aprilie 2009, câteva date elocvente despre cel ce mi-a făcut inspecția în 1980, la Școala Generală nr. 1 Albeni.<br />
Extrag câteva date dintr-un articol publicat de soția sa – învățătoarea Maria Șandru – despre soțul său, Stelică Șandru:<br />
„Stelică a venit la Novaci la 30 septembrie 1957, în aceeași funcție de inspector școlar. La 31 decembrie 1960, la desființarea raionului Novaci, a fost numit la Târgu-Cărbunești, cu data de 1 ianuarie 1961, tot ca inspector școlar! În această perioadă a fost numit și consilier al Ministerului Învățământului din partea Raionului Gilort. La data de 15 septembrie 1964, a fost transferat, la cerere, la Liceul Novaci, unde a funcționat ca director adjunct, iar la 1 septembrie 1969, când clasele I–VIII au fost despărțite de liceu, a fost numit director al Școlii Generale nr. 1 Novaci, funcție în care a lucrat până la 1 septembrie 1980, când a ieșit la pensie, la cerere!”<br />
„Prin Înalt Decret nr. 324/9.76.XI.1942, Majestatea Sa Regele a binevoit a conferi medalia Virtutea Militară de război, clasa a II-a, sergentului Șandru Constantin, din Regimentul I Roșiori, pentru eroismul și spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în războiul contra Rusiei Sovietice, în anul 1941”!<br />
Iată cine mi-a făcut, mie, inspecția specială pentru obținerea definitivatului în învățământ, în anul școlar 1979–1980!<br />
Un mare patriot, un mare OM, un mare profesor, inspector, absolvent de școală normală, de istorie-geografie&#8230; Dar ce nu știa!<br />
Nu se dădeau note numai de 10, ca astăzi. Inspecțiile nu se anunțau cu 3–4 luni înainte.<br />
Profesorul și inspectorul Șandru Constantin a rămas în memoria mea, pentru totdeauna, ca un model de dascăl, un om ce se respecta, care timp de patru ore chiar mi-a făcut INSPECȚIE!<br />
Așa se făceau inspecțiile chiar și prin anii ’80!<br />
Ce ne facem azi? Ce-i cu mascarada aceasta? În curând, toată „suflarea” din învățământul preșcolar, școlar, primar și gimnazial va avea gradul I, toate inspecțiile fiind luate cu nota 10 (zece)!?<br />
Stelică Șandru, marele profesor și inspector, s-a stins din viață la 20 aprilie 2008, dar, pentru mine, acest mare OM nu a murit&#8230;<br />
Aș recomanda articolul „Mărturiile văduvei de veteran de război, învățătoarea Maria Șandru, despre soțul său, din arma Cavaleriei române”, din publicația „Onoare și jertfă”, nr. 23/aprilie 2009.<br />
Poate ne mai putem întoarce și noi la normalitatea și profesionalismul marelui dispărut, Constantin (Stelică) Șandru!?<br />
Au trecut anii&#8230;<br />
Mi-am luat și definitivatul în învățământ, ca învățător. Mi-aduc aminte că am reușit primul la Definitivat, la Liceul Pedagogic din Tg-Jiu – sesiunea 1980 – cu media 9,69.<br />
Am terminat și Facultatea de Filozofie-Istorie, am obținut Gradul II la Universitatea București, iar în anul 1995 am obținut și Gradul I, printr-o inspecție și examen cu marele profesor și istoric al filosofiei, de talie națională, Al. Cazan.<br />
În revista de cultură MOZAICUL, nr. 2/2009, la pagina 14, există un zguduitor articol semnat de Adrian Michiduță – „In memoriam – Gh. Al. Cazan”:<br />
„A murit profesorul Gh. Al. Cazan, după o lungă suferință, în seara zilei de 5 ianuarie 2009, la București”!<br />
De fapt, a murit marele SPIRIT, marea enciclopedie românească, profesorul cu un suflet DE AUR și o minte sclipitoare, premiat de Academia Română cu premiul Vasile Conta!<br />
A murit marele erudit ce mi-a coordonat lucrarea de istoria filosofiei pentru obținerea Gradului I, în anul 1995.<br />
În 1995, prin luna martie, această mare personalitate a filosofiei românești mi-a făcut inspecția la Școala Generală nr. 1 Albeni, lăsându-mă în urmă cu un gol imens, în sensul că mi-am dat seama că nu sunt decât un biet „pigmeu”, un „epigon” în UMBRA MARELUI PROFESOR!<br />
Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că mi-a dat șansa să cunosc, în obținerea gradelor de învățământ, două mari personalități: Constantin (Stelică) Șandru și INEGALABILUL profesor universitar dr. Gh. Al. Cazan!<br />
Dumnezeu să-l aibă în pază!<br />
<em><strong>Prof. Teodor Voicu</strong></em><br />
<em><strong>Școala Gimnazială nr. 1 Albeni – jud. Gorj</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/mari-profesori-care-au-devenit-amintiri/">Mari profesori care au devenit amintiri</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/mari-profesori-care-au-devenit-amintiri/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Stropi de haz…</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stropi-de-haz-6/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stropi-de-haz-6/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:09:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Dr Cornel Munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[justiţie]]></category>
		<category><![CDATA[opozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Stropi de haz]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414157</guid>

					<description><![CDATA[<p>Vocea opoziției Popor sărăntoc I-a băgat în joc; Țipă-acum și-njură C-are dictatură La noi Din câte se întâmplă-aici, E o dovadă foarte clară Că-adevărații inamici Sunt în țară, nu afară! Justiția În justiție, sentința, Aminte vreau să vă aduc, Reprezintă doar voința Celor care ne conduc. Legile Toate-aceste legi tâmpite De ,,deștepți” au fost gândite; [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stropi-de-haz-6/">Stropi de haz…</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Vocea opoziției</strong></p>
<p>Popor sărăntoc<br />
I-a băgat în joc;<br />
Țipă-acum și-njură<br />
C-are dictatură</p>
<p><strong>La noi</strong></p>
<p>Din câte se întâmplă-aici,<br />
E o dovadă foarte clară<br />
Că-adevărații inamici<br />
Sunt în țară, nu afară!</p>
<p><strong>Justiția</strong></p>
<p>În justiție, sentința,<br />
Aminte vreau să vă aduc,<br />
Reprezintă doar voința<br />
Celor care ne conduc.</p>
<p><strong>Legile</strong></p>
<p>Toate-aceste legi tâmpite<br />
De ,,deștepți” au fost gândite;<br />
Lumea trebuie să știe<br />
C-avem de-ăștia în prostie…</p>
<p><strong>Politician</strong></p>
<p>Partidul l-a promovat<br />
Și-a ajuns până-n senat;<br />
Dar, de-aici începe greul:<br />
Nu și-a terminat liceul…</p>
<p><strong>Hoții în vreme de iarnă</strong></p>
<p>Fură ceva fiecare<br />
Ca s-ajungă la-nchisoare;<br />
Acolo, se știe treaba,<br />
Se iernează…pe degeaba!</p>
<p><strong>Aici am ajuns…</strong></p>
<p>Pe ecran apar în față<br />
Țoape și borfași,<br />
Și ne dau lecții de viață<br />
Foști pușcăriași!</p>
<p><strong>Primărița și sătenii</strong></p>
<p>Pentru grija ce le-o poartă<br />
Împlinindu-le ce-a zis,<br />
De trăind, ei au promis<br />
Că o vor vota și moartă!<br />
<em><strong>Dr. Cornel MUNTEANU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stropi-de-haz-6/">Stropi de haz…</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stropi-de-haz-6/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Epigramistul gorjean Mihai Lungescu, premiat și de moldoveni</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-si-de-moldoveni/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-si-de-moldoveni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 21:08:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Chişinău]]></category>
		<category><![CDATA[Concursul de epigramă]]></category>
		<category><![CDATA[epigramistul gorjean]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Lungescu]]></category>
		<category><![CDATA[premiul 2]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414151</guid>

					<description><![CDATA[<p>La începutul lunii septembrie 2026, epigramistul gorjean Mihai Lungescu a participat la Concursul de epigramă dedicat creației eminesciene organizat la Chișinău cu prilejul celei de-a XV-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, unde a fost răsplătită cu premiul al II-lea, diploma fiindu-i înmânată de scriitorul, poetul și epigramistul moldovean Gheorghe Bâlici. La concursul desfășurat on-line, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-si-de-moldoveni/">Epigramistul gorjean Mihai Lungescu, premiat și de moldoveni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>La începutul lunii septembrie 2026, epigramistul gorjean Mihai Lungescu a participat la Concursul de epigramă dedicat creației eminesciene organizat la Chișinău cu prilejul celei de-a XV-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, unde a fost răsplătită cu premiul al II-lea, diploma fiindu-i înmânată de scriitorul, poetul și epigramistul moldovean Gheorghe Bâlici.</strong></p>
<p>La concursul desfășurat on-line, au fost invitați să participe toți creatorii de gen din Republica Moldova, România și de pretutindeni, fără limită de vârstă. Tematica epigramelor acestui concurs a fost următoarea:<br />
1. „Alte măști, aceleași fețe&#8230;” (M. Eminescu, Glossă) – 2 epigrame.<br />
2. „E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?” – 2 epigrame.<br />
3. La liberă alegere – 2 epigrame.<br />
Câștigătorii și epigramele premiate au fost prezentate publicului în cadrul festivității de încheiere a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, pe 1 septembrie 2026. Lucrările premiate vor fi inserate în publicația anuală a Congresului.<br />
Vă prezint materialele trimise de epigramistul gorjean Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu:<br />
1. „Alte măști, aceleași fețe&#8230;”<br />
VIOLENȚA CERE MOTIVAȚII PUTERNICE<br />
Când l-a făcut de trei parale<br />
Un bețivan, i-a pus tăcut,<br />
Pe față masca soacrei sale…<br />
Și numai după l-a bătut!<br />
ACELEAȘI MĂȘTI, ALTĂ FAȚĂ<br />
Vecinul s-a bătut în bar<br />
Și l-au “săltat” mascații iar,<br />
Dar l-au adus spre dimineață,<br />
… cu altă față!<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-414153" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu.jpg" alt="" width="800" height="1092" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu-176x240.jpg 176w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu-586x800.jpg 586w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu-768x1048.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu-308x420.jpg 308w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/lungescu-premiu-696x950.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>2. „E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?”<br />
REGRETE<br />
E vinul tot mai bun, ca mierea,<br />
Dar sentimentele-s amare,<br />
Că-mi pierd din zi în zi puterea<br />
… de cumpărare!<br />
S-A SCUMPIT VINUL<br />
La preț au pus vreo șase lei<br />
Și vinul e mai prost ca ieri,<br />
Să nu cedăm, amicii mei!<br />
(O dăm pe beri!)<br />
3. La liberă alegere<br />
NEGLIJENȚĂ<br />
Da azi sunt un bărbat ratat,<br />
-Nevasta-i și mai conștientă-,<br />
Că m-a găsit căzut la pat<br />
… cu o studentă!<br />
AM VÂNDUT O CARTE CU MINCIUNI<br />
Minciunile de mine plăsmuite,<br />
Le-a cumpărat pe-o sumă foarte mare!,<br />
Un diplomat, că toate-s inedite…<br />
Și scrie-un nou program de guvernare!<br />
Noi gorjenii și în mod special cei din Cenaclul „Hohote” îl felicităm și îi mulțumim pentru rezultatul obținut la Chișinău și mai ales pentru imaginea frumoasă adusă Gorjului.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-si-de-moldoveni/">Epigramistul gorjean Mihai Lungescu, premiat și de moldoveni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/epigramistul-gorjean-mihai-lungescu-premiat-si-de-moldoveni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Craiova, test dificil cu Corvinul Hunedoara</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/universitatea-craiova-test-dificil-la-hunedoara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/universitatea-craiova-test-dificil-la-hunedoara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 09:30:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414134</guid>

					<description><![CDATA[<p>Universitatea Craiova merge la Arad, pentru meciul cu Corvinul, programat duminică, 13 septembrie, de la ora 20.30. Oltenii vin după o victorie categorică în campionat, în timp ce hunedorenii au avut un start de sezon care i-a surprins plăcut pe microbiști. Echipa pregătită de Florin Maxim nu a pierdut niciuna dintre partidele disputate pe teren [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/universitatea-craiova-test-dificil-la-hunedoara/">Universitatea Craiova, test dificil cu Corvinul Hunedoara</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Universitatea Craiova merge la Arad, pentru meciul cu Corvinul, programat duminică, 13 septembrie, de la ora 20.30. Oltenii vin după o victorie categorică în campionat, în timp ce hunedorenii au avut un start de sezon care i-a surprins plăcut pe microbiști.</p>
<p>Echipa pregătită de Florin Maxim nu a pierdut niciuna dintre partidele disputate pe teren propriu în acest sezon. Corvinul a obținut două victorii, 3-0 cu FK Csikszereda și 3-0 cu CFR Cluj, și a înregistrat două remize, 1-1 cu Sepsi OSK și 1-1 cu Dinamo.</p>
<p style="text-align: left;">De partea cealaltă, Universitatea Craiova rămâne una dintre echipele puternice ale campionatului. În etapa precedentă, formația din Bănie s-a impus cu 4-0 în fața vicecampioanei Universitatea Cluj și a încheiat runda cu cel mai bun atac din Superligă, cu 18 goluri marcate. Dintre acestea, 14 au fost înscrise în repriza secundă.</p>
<p style="text-align: left;">Meciul va fi transmis în direct de Prima Sport și Digi Sport.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/universitatea-craiova-test-dificil-la-hunedoara/">Universitatea Craiova, test dificil cu Corvinul Hunedoara</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/universitatea-craiova-test-dificil-la-hunedoara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alertă meteo: Vânt și ploi în toată țară</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/alerta-meteo-vant-si-ploi-in-toata-tara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/alerta-meteo-vant-si-ploi-in-toata-tara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 13 Sep 2026 09:13:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414132</guid>

					<description><![CDATA[<p>Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo valabilă duminică, în întreaga țară, pentru intensificări ale vântului și averse. În Dobrogea sunt așteptate ploi de 15–20 l/mp, izolat peste 30 l/mp. După-amiaza și seara, în Muntenia, la munte și izolat în Oltenia, pot apărea averse, descărcări electrice, grindină și vijelii cu rafale de 40–60 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/alerta-meteo-vant-si-ploi-in-toata-tara/">Alertă meteo: Vânt și ploi în toată țară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo valabilă duminică, în întreaga țară, pentru intensificări ale vântului și averse.</p>
<p>În Dobrogea sunt așteptate ploi de 15–20 l/mp, izolat peste 30 l/mp. După-amiaza și seara, în Muntenia, la munte și izolat în Oltenia, pot apărea averse, descărcări electrice, grindină și vijelii cu rafale de 40–60 km/h.</p>
<p>Cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 l/mp în intervale scurte. Vântul va avea intensificări temporare și în sudul Banatului, Bărăgan, Dobrogea și zona Carpaților Meridionali și de Curbură.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/alerta-meteo-vant-si-ploi-in-toata-tara/">Alertă meteo: Vânt și ploi în toată țară</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/alerta-meteo-vant-si-ploi-in-toata-tara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>18 milioane de euro pentru patru licee din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/pulsul-zilei/18-milioane-de-euro-pentru-patru-licee-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/pulsul-zilei/18-milioane-de-euro-pentru-patru-licee-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 16:59:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pulsul Zilei]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414077</guid>

					<description><![CDATA[<p>Patru unități de învățământ din Târgu Jiu vor fi modernizate cu bani europeni. Primarul Marcel Romanescu a anunțat că a semnat contractele de finanțare, valoarea totală a proiectelor fiind de aproximativ 18 milioane de euro. „Încă 18 de milioane de euro din fonduri europene pentru sistemul educațional din Târgu Jiu! Astăzi am semnat contractele de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/pulsul-zilei/18-milioane-de-euro-pentru-patru-licee-din-targu-jiu/">18 milioane de euro pentru patru licee din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Patru unități de învățământ din Târgu Jiu vor fi modernizate cu bani europeni. Primarul Marcel Romanescu a anunțat că a semnat contractele de finanțare, valoarea totală a proiectelor fiind de aproximativ 18 milioane de euro.</p>
<p>„Încă 18 de milioane de euro din fonduri europene pentru sistemul educațional din Târgu Jiu!</p>
<p>Astăzi am semnat contractele de finanțare pentru modernizarea a 4 unități de învățământ din municipiu.</p>
<p>Este vorba despre Liceul Tehnologic „General Ioan Culcer”, Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, Liceul cu Program Sportiv (reabilitarea energetică a clădirilor) și Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” (reabilitarea căminului).</p>
<p>Fiecare euro atras din fonduri nerambursabile înseamnă condiții mai bune pentru elevii noștri, spații moderne de învățare și o investiție directă în viitorul comunității.</p>
<p>Cu aceste noi proiecte, suma totală atrasă de administrația locală prin toate axele de finanțare depășește cu mult borna de 300 de milioane de euro.</p>
<p>Continuăm să dezvoltăm Târgu Jiul prin investiții concrete!” a anunțat primarul Marcel Romanescu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/pulsul-zilei/18-milioane-de-euro-pentru-patru-licee-din-targu-jiu/">18 milioane de euro pentru patru licee din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/pulsul-zilei/18-milioane-de-euro-pentru-patru-licee-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Premieră medicală la spitalul din Craiova</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/premiera-medicala-la-spitalul-din-craiova-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/premiera-medicala-la-spitalul-din-craiova-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 13:25:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414061</guid>

					<description><![CDATA[<p>Premieră națională la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Echipa Compartimentului de Aritmologie a implantat, pentru prima dată în România, cea mai subțire sondă de defibrilare din lume. Intervenția a fost realizată de dr. Adrian Ungureanu, alături de medicii rezidenți Alexandra Prioteasa și Alexandra Șerban. Sonda face parte din sistemul unui defibrilator implantabil, un dispozitiv care urmărește permanent ritmul inimii [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/premiera-medicala-la-spitalul-din-craiova-2/">Premieră medicală la spitalul din Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Premieră națională la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova. Echipa Compartimentului de Aritmologie a implantat, pentru prima dată în România, cea mai subțire sondă de defibrilare din lume.</p>
<p>Intervenția a fost realizată de dr. Adrian Ungureanu, alături de medicii rezidenți Alexandra Prioteasa și Alexandra Șerban.</p>
<p>Sonda face parte din sistemul unui defibrilator implantabil, un dispozitiv care urmărește permanent ritmul inimii și poate interveni atunci când apar tulburări de ritm care pot pune viața pacientului în pericol.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-414062 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/805218816_28044855088516320_3180987172683924486_n-600x800.jpg" alt="" width="600" height="800" /></p>
<p>Cu un diametru de doar 1,66 milimetri, aproximativ cât mina unui creion, sonda Medtronic OmniaSecure ocupă mai puțin spațiu în vasele de sânge și are un impact redus asupra acestora și asupra valvei tricuspide.</p>
<p>„Prin această primă intervenție realizată în România, echipa Compartimentului de Aritmologie al SCJU Craiova aduce în practica medicală o tehnologie destinată pacienților care au nevoie de protecție împotriva tulburărilor severe de ritm cardiac: o sondă mult mai subțire, cu un impact mai redus asupra vaselor de sânge și care permite o stimulare a inimii cât mai apropiată de cea naturală”, susțin reprezentanții unității medicale.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/premiera-medicala-la-spitalul-din-craiova-2/">Premieră medicală la spitalul din Craiova</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/premiera-medicala-la-spitalul-din-craiova-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Înălțarea Sfintei Cruci, marcată la Muzeul Crucilor de la Măceșu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/inaltarea-sfintei-cruci-marcata-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/inaltarea-sfintei-cruci-marcata-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 08:54:31 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414019</guid>

					<description><![CDATA[<p>Sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci va fi marcată luni, 14 septembrie, la Muzeul Crucilor de la Măceșu. Evenimentul începe la ora 11.00, cu o slujbă de pomenire dedicată oamenilor de cultură ale căror cruci se află în patrimoniul acestui muzeu reprezentativ pentru cultura tradițională românească Cu această ocazie va fi prezentată și o nouă cruce din [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/inaltarea-sfintei-cruci-marcata-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-2/">Înălțarea Sfintei Cruci, marcată la Muzeul Crucilor de la Măceșu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci va fi marcată luni, 14 septembrie, la Muzeul Crucilor de la Măceșu. Evenimentul începe la ora 11.00, cu o slujbă de pomenire dedicată oamenilor de cultură ale căror cruci se află în patrimoniul acestui muzeu reprezentativ pentru cultura tradițională românească</p>
<p>Cu această ocazie va fi prezentată și o nouă cruce din lemn, adusă din zona Brașovului de inginerul Decebal Muscalu. Aceasta va intra în patrimoniul muzeului.</p>
<p>De-a lungul timpului, Decebal Muscalu a adus la Măceșu mai multe cruci vechi din diferite zone ale țării, contribuind la îmbogățirea colecției.</p>
<p>Evenimentul este organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria Târgu Cărbunești și Centrul Cultural „Tudor Arghezi”.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/inaltarea-sfintei-cruci-marcata-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-2/">Înălțarea Sfintei Cruci, marcată la Muzeul Crucilor de la Măceșu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/inaltarea-sfintei-cruci-marcata-la-muzeul-crucilor-de-la-macesu-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cine a câștigat trofeul Festivalului Lăutarilor Gorjeni</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/cine-a-castigat-trofeul-festivalului-lautarilor-gorjeni/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/cine-a-castigat-trofeul-festivalului-lautarilor-gorjeni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 08:38:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414012</guid>

					<description><![CDATA[<p>Dumbrava Ohaba din comuna Bolboși a răsunat ieri de cântece vechi, doine, balade și melodii lăutărești, în cadrul celei de-a XXXVII-a ediții a Festivalului Lăutarilor Gorjeni. A fost o întâlnire frumoasă cu tradiția gorjenească, cu tarafuri și rapsozi care duc mai departe, de la o generație la alta, cântecul autentic al satului românesc. Marele trofeu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/cine-a-castigat-trofeul-festivalului-lautarilor-gorjeni/">Cine a câștigat trofeul Festivalului Lăutarilor Gorjeni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dumbrava Ohaba din comuna Bolboși a răsunat ieri de cântece vechi, doine, balade și melodii lăutărești, în cadrul celei de-a XXXVII-a ediții a Festivalului Lăutarilor Gorjeni.</p>
<p>A fost o întâlnire frumoasă cu tradiția gorjenească, cu tarafuri și rapsozi care duc mai departe, de la o generație la alta, cântecul autentic al satului românesc.</p>
<p>Marele trofeu al ediției din acest an a ajuns la Taraful Victor Rap.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-large wp-image-414013 aligncenter" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/801031406_1504799601691512_4483254578339052972_n-600x800.jpg" alt="" width="600" height="800" /></p>
<p>La secțiunea Tarafuri, clasamentul a fost următorul:</p>
<ul>
<li><strong>Premiul I:</strong> Taraful Mornea</li>
<li><strong>Premiul II:</strong> Taraful Ion Pițigoi</li>
</ul>
<p>La secțiunea Rapsozi:</p>
<ul>
<li><strong>Premiul I:</strong> Maria Strinu</li>
<li><strong>Premiul  II:</strong> Ion Pițigoi și Vetuța Falcoe</li>
<li><strong>Premiul III:</strong> Mornea Oară Maria</li>
<li><strong>Mențiune:</strong> Cristina Strinu</li>
</ul>
<p>Evenimentul a fost moderat de consilierul cultural Alina Parnescu.</p>
<p>Juriul a fost condus de prof. univ. dr. habil. Eugen Petre Sandu, de la Universitatea din Craiova. Din juriu au mai făcut parte conf. univ. dr. habil. Gabriel Zamfir, lector univ. dr. Marius Ionuț Stanciu, ambii de la Universitatea din Craiova, și Emilia Drăgotoiu Nanu, specialist în folclor în cadrul CJCPCT Gorj.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/cine-a-castigat-trofeul-festivalului-lautarilor-gorjeni/">Cine a câștigat trofeul Festivalului Lăutarilor Gorjeni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/cine-a-castigat-trofeul-festivalului-lautarilor-gorjeni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Când va fi redeschis Parcul Central din Târgu Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/cand-va-fi-redeschis-parcul-central-din-targu-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/cand-va-fi-redeschis-parcul-central-din-targu-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 11 Sep 2026 05:54:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Realitatea Gorjeana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=414058</guid>

					<description><![CDATA[<p>Zonele de nord și sud ale Parcului Central din Târgu Jiu ar putea fi redeschise publicului de Zilele Municipiului de anul viitor. Primarul Marcel Romanescu spune că lucrările avansează, iar partea de sud ar urma să fie finalizată până la sfârșitul acestui an. „Noi prevedem că partea de sud este finalizată ca proiect spre sfârșitul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/cand-va-fi-redeschis-parcul-central-din-targu-jiu/">Când va fi redeschis Parcul Central din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Zonele de nord și sud ale Parcului Central din Târgu Jiu ar putea fi redeschise publicului de Zilele Municipiului de anul viitor. Primarul Marcel Romanescu spune că lucrările avansează, iar partea de sud ar urma să fie finalizată până la sfârșitul acestui an.</p>
<p>„Noi prevedem că partea de sud este finalizată ca proiect spre sfârșitul acestui an, însă ținând cont de faptul că a fost amenajată o zonă cu vegetație, aici vorbim de arbori, arbuști și gazon, ne dorim ca și perioada de iarnă și perioada de primăvară să o fructificăm în așa fel încât vegetația să poată să ajungă la maturitate, ca de Zilele Municipiului Târgu Jiu să putem da drumul la cele două proiecte din zona de sud și din zona de nord pentru a putea să le punem la dispoziția cetățenilor municipiului Târgu Jiu și turiștilor care ne vizitează”, a precizat, pentru Agerpres, primarul Marcel Romanescu.</p>
<p>În parc sunt refăcute aleile și spațiile verzi și au fost amenajate bazine pentru irigații. Proiectul de modernizare are o valoare de peste 20 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.</p>
<p>Parcul rămâne închis pe durata lucrărilor, cu excepția Aleii Scaunelor, unde se află Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/cand-va-fi-redeschis-parcul-central-din-targu-jiu/">Când va fi redeschis Parcul Central din Târgu Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/cand-va-fi-redeschis-parcul-central-din-targu-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sfântă Liturghie Arhierească la Hramul Mănăstirii Târgu-Logrești, Gorj &#8211; ,,Noi îi cinstim pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, pentru că ei sunt și părinții noștri, în relație cu Maica Domnului care este mama noastră”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfanta-liturghie-arhiereasca-la-hramul-manastirii-targu-logresti-gorj-noi-ii-cinstim-pe-sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-pentru-ca-ei-sunt-si-parintii-nostri-in-relatie-cu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfanta-liturghie-arhiereasca-la-hramul-manastirii-targu-logresti-gorj-noi-ii-cinstim-pe-sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-pentru-ca-ei-sunt-si-parintii-nostri-in-relatie-cu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 21:17:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Mănăstirea Târgu Logrești]]></category>
		<category><![CDATA[mitropolitul olteniei]]></category>
		<category><![CDATA[Preacuvioasa Ambrozia Alexandru Stavrofora]]></category>
		<category><![CDATA[Preacuvioasa Nifona Bunescu]]></category>
		<category><![CDATA[Preacuvioasa Spiridona Tăbăcaru Stavrofora]]></category>
		<category><![CDATA[Preacuvioasa Teodora Ilie Stavrofora]]></category>
		<category><![CDATA[Sfinții Ioachim și Ana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413967</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ziua de miercuri, 9 septembrie 2026, Sfânta Mănăstirea de la Târgu-Logrești şi-a sărbătorit Hramul «Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana» în prezenţa unui număr important de credincioşi veniţi din toate colţurile judeţului, iar, Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al acestei străvechi lavre de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfanta-liturghie-arhiereasca-la-hramul-manastirii-targu-logresti-gorj-noi-ii-cinstim-pe-sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-pentru-ca-ei-sunt-si-parintii-nostri-in-relatie-cu/">Sfântă Liturghie Arhierească la Hramul Mănăstirii Târgu-Logrești, Gorj &#8211; ,,Noi îi cinstim pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, pentru că ei sunt și părinții noștri, în relație cu Maica Domnului care este mama noastră”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ziua de miercuri, 9 septembrie 2026, Sfânta Mănăstirea de la Târgu-Logrești şi-a sărbătorit Hramul «Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana» în prezenţa unui număr important de credincioşi veniţi din toate colţurile judeţului, iar, Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al acestei străvechi lavre de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor ales de preoţi, călugări şi diaconi din care au făcut parte: Preacuviosul Părinte Arhim. Ioachim Pârvulescu, Starețul Sfintei Mănăstiri Lainici, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, Preacucernicul Părinte Pr. Ioan Spilca, protoiereul Protopopiatului Târgu-Cărbuneşti, Preacuviosul Părinte Danciu Vitalie, <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413970" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2.jpg" alt="" width="859" height="649" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2.jpg 859w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2-318x240.jpg 318w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2-768x580.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2-556x420.jpg 556w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-2-696x526.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 859px) 100vw, 859px" />Stareţ Arhimandrit la Mănăstirea «Sf. Ioan Gură de Aur», Cojani (Măceasca), ajutaţi de către Preacucernicii preoți de parohie: Pr. Bogdan Târlea (Biserica «Sf. Gheorghe», Craiova, Popescu Dragoș (Colțești), Ciulică Emilian (Logrești-Moșteni), Iosu Marian (Slăvuța), Popescu Dumitru (Scrada), Fâciu Aurel (Bustuchin) și alții. Au fost prezente la slujbă într-un loc special amenajat şi preacuvioasele Maici Stareţe: Preacuvioasa Fevronia Nuţă Stavrofora, stareța mănăstirii Tg. Logreşti), Preacuvioasa Teodora Ilie Stavrofora, (Mănăstirea «Icoana», Crasna), o adevărată stareță a starețelor, aș considera-o cu profund respect, Preacuvioasa Popescu Antonia Stavrofora (Tismana), Preacuvioasa Ambrozia Alexandru Stavrofora, Târgu-Cărbunești, Preacuvioasa Spiridona Tăbăcaru Stavrofora, (Mănăstirea Polovragi), Preacuvioasa Emanuela Vancea Stavrofora (Mănăstirea Dobriţa), Preacuvioasa Nifona Bunescu «Sfânta Treime», Strâmba-Jiu și Preacuvioasa Baltariu Fotinia (Hurezani). Răspunsurile liturgice din cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii au fost oferite de către membrii Grupului Psaltic «Sfântul Mare Mucenic Dimitrie», al Catedralei Mitropolitane din Craiova, coordonat de protodiacon lect. univ. dr. Victor Șapcă, un strașnic slujitor al cântecelor psaltice! Printre mirenii prezenţi la slujbă s-au numărat: domnul arhitect Iulian Cămui, familia Codinoiu din Tunși, precum și domnii Dafinoiu Dan și fermierul Muraru Constantin, ambii din Peșteana-Jiu.</p>
<h3><strong>,,La Sfinții Ioachim și Ana, rugăcinea lor era mai stăruitoare”!</strong></h3>
<p>În cuvântul de învățătură duhovnicească, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu a început prin a spune că: ,,La sărbătoarea de astăzi, în esență, este vorba despre Mântuitorul Iisus Hristos, despre Fiul Lui Dumnezeu, Care <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413971" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3.jpg" alt="" width="1024" height="683" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3-768x512.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3-630x420.jpg 630w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-3-696x464.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" />S-a născut din femeie, iar, după unele scrieri, poate că S-a născut din sămânța strămoșilor, deci, pe linia aceasta a neamurilor, de la Adam și până la venirea Domnului, toți au vestit întruparea lui Mesia, Cel Care este Fiul Tatălui, și Care la plinirea vremii S-a făcut Fiul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Deci, Maica Domnului primește de la strămoșii ei rugăciunile lor, faptele lor, virtuțile lor, toate sunt îndreptate spre Maica Domnului, spre această tânără copilă, care s-a născut după rugăciuni profunde, și lacrimi, și post, și privegheri ale Părinților ei, Ioachim și Ana. Așteptarea aceasta nu a răpus niciodată răbdarea Sfinților Ioachim și Ana, ci, dimpotrivă, a întărit-o mai mult, așa cum fierul în foc se întărește și mai mult, se oțelește”, așa cum a precizat Înaltul ierarh! În continuare, a fost subliniat faptul că acești Sfinți Ioachim și Ana s-au întărit în credință prin așteptare, chiar dacă, de multe ori erau mustrați când aduceau darul lor la altar, pentru că n-aveau copii! În Vechiul Testament, familia care nu avea copii era blestemată de Dumnezeu și nu puteau soții acestei familii să trăiască în liniște, pentru că aveau această povară și considerau că Dumnezeu nu le dă odraslă, fie pentru că au moștenit de la strămoșii lor acest blestem, fie că ei înșiși au atras pedeapsa lui Dumnezeu! În cazul Sfinților Ioachim și Ana, nu au fost niciunul din toate acestea, pentru că ei erau credincioși, cucernici, evlavioși înaintea lui Dumnezeu, însă, Cel Atotputernic avea să arate în trupurile lor puterea lui Dumnezeu! Poate că noi avem impresia că suntem aceia care naștem copii, pentru că așa ni se pare nouă, însă, Cel Care rânduiește nașterea copilului este Dumnezeu, mai ales că: ,,Mulți dintre apropiații noștri doresc să aibă copii, dar, nu pot să aibă, fie că nu au capacitatea de a procrea, dar, la Sfinții Ioachim și Ana, rugăciunea lor era mai stăruitoare, chiar dacă se credeau mai în vârstă, totuși, doreau să aducă pe lume un moștenitor și se tânguiau și mai mult. Când au adus jertfa lor la altarul din Ierusalim, Sfinții Ioachim și Ana au fost mustrați și mai tare pentru că în urma lor veneau alții care aveau copii”, a reiterate Mitropolitul Olteniei!</p>
<h3><strong>,,Sfântul Ioachim a ajuns la vederea Lui Dumnezeu”!</strong></h3>
<p>Dezvoltând o adevărată pedagogie teologico-morală a semnificației rugăciunii smerite, Păstorul așezămintelor de cult din Oltenia s-a referit la faptul că: ,,Rugăciunea Sfinților Ioachim și Ana este ca o luptă prin care se <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413972" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-4-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />străduiesc și se roagă la Dumnezeu ca să le dea un răspuns că vor avea un copil! Deci, Maica Domnului are o îndoită binecuvântare de la Dumnezeu, atât din neamul lui David, cât și din neamul lui Aron, prin urmare, seminție regală și seminție preoțească! Ioachim a mers la munte la turmele sale unde se ruga ca la mănăstire, iar, Sfânta Ana s-a rugat în grădina casei ca Dumnezeu să-i dezlege slăbiciunea ei, chiar dacă era trecută de vârsta procreării! Credința este mai tare decât firea, decât natura umană, pentru că Dumnezeu poate să ridice orice din pietrele pământului, că la Dumnezeu toate sunt cu putință! Dacă ne rugăm cu smerenie, primim întotdeauna de la Dumnezeu un răspuns, însă, rugăciunea noastră să fie stăruitoare, să fie de folos pentru sufletul nostru. Că, dacă ceri lucruri din acestea pământești, care îți aduc mai multă pagubă decât mântuire, atunci, rugăciunea nu este primită de Dumnezeu! Dacă te rogi pentru mântuirea sufletului, pentru iertarea păcatelor, atunci, milostivul Dumnezeu vede smerenia ta, când se uită în interiorul sufletului tău, în inima ta! În momentele de sublimă rugăciune, Dumnezeu i-a șoptit Sfântului Ioachim în taina sufletului său, căci, Dumnezeu ne șoptește în Taină! Atunci când te ridici în rugăciune la Dumnezeu și dai la o parte grija omenească, atunci Îl asculți pe Dumnezeu și tace tot ceea ce este de la pământ! Nu ești cu adevărat fericit când primești chiar o veste bună, dacă nu ești pregătit și prea mult ești preocupat de grijile lumești”, așa cum a precizat Arhieria sa, mai ales că trebuie să ieși din «mărăcinii» lumii în care trăiești și să te apropii de Dumnezeu cu mai multă smerenie! Această virtute se numește lepădare de sine! Cel care se leapădă de sine, acela poate să-L vadă pe Dumnezeu! Curăția inimii este ca un pământ roditor, numai acel pământ roditor, dacă primește sămânța, adică, șoapta Lui Dumnezeu, acela odrăslește! Că mulți, după o rugăciune făcută în grabă, se simt săraci sufletește, pentru că sufletul lor este împăienjenit și e plin de «mărăcinii» grijilor lumești! Dacă nu stăruiești în rugăciune, dacă nu zdrobești sufletul și inima, dacă nu ceri de la Dumnezeu cu lacrimi ca să stâmperi slăbiciunea sufletului, nu poți să te apropii de Dumnezeu! Dumnezeu Se descoperă numai în curățenie sufletească! Ca urmare: ,,Sfântul Ioachim a ajuns la vederea Lui Dumnezeu și în momentul acela s-a coborât peste el lucrarea duhului sfânt! Comuniunea iubirii Lui Dumnezeu este necesară tuturor celor care vor să se mântuiască! Dacă nu dorești comuniunea iubirii cu Dumnezeu, nu te poți apropia de Sfânta Împărtășanie și nici nu te poți gândi că te vei putea mântui! Comuniunea în iubire cu Dumnezeu este tot ceea ce sfinții doresc cel mai mult! Sfinții Ioachim și Ana au primit concomitent acest har, această făgăduință a lui Dumnezeu! Iubirea Lui Dumnezeu este un extaz pe care niciodată nu poți să-l descrii, deoarece, capacitatea noastră sufletească e prea mică pentru a cuprinde bucuria Lui Dumnezeu! Dragostea Lui Dumnezeu este personală, iar, experiența aceasta o simțim fiecare în parte”, a spus Mitropolitul Olteniei!</p>
<p><strong>,,Sfinții Ioachim și Ana aparțin neamului nostru omenesc”!</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413973" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5.jpg" alt="" width="1537" height="1129" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5.jpg 1537w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-320x235.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-1024x752.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-768x564.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-572x420.jpg 572w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-696x511.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sfanta-liturghie-5-1068x784.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1537px) 100vw, 1537px" />În finalul cuvântului de învățătură, ca un teoretician de prestigiu în teologie dogmatică, Înaltpreasfinția sa, ne-a spus că la fiecare dintre noi, Dumnezeu ne vorbește, dar, în momentul în care simți preaplinul Lui Dumnezeu, simți și acea bucurie de a mărturisi ceea ce ai simțit! Deci, Maica Domnului s-a născut în făgăduința lui Dumnezeu, din comuniunea iubirii Părinților ei cu Dumnezeu, iar, apoi, iubirea umană care a dat naștere Preasfintei Născătoare de Dumnezeu! Maica Domnului este o sinteză, o unire a tuturor darurilor dumnezeiești, a tuturor darurilor pe care a putut ea să le cuprindă! Maica Domnului s-a născut ca noi, oamenii, cu păcatul acesta strămoșesc, de la Adam și Eva, numai Iisus Hristos S-a născut fără de păcat, de la Duhul Sfânt! ,,Sfinții Ioachim și Ana aparțin neamului nostru omenesc, de aceea, îi numim și noi, părinții noștri! Ei se roagă pentru noi, pentru că o cinstim pe Maica Domnului, iar, acest «lanț» care face legătura între Sfinții Ioachim și Ana și Maica Domnului trece prin Mântuitorul Iisus Hristos! Maica Domnului mijlocește pentru noi la Mântuitorul Iisus Hristos! Dar, noi nu vorbim despre Mântuitorul Iisus Hristos ca despre un nepot al Sfinților Ioachim și Ana, pentru că El depășește limita aceasta omenească! Singurul copil al Maicii Domnului este Mântuitorul Iisus Hristos, pentru că înțelegerea cu Dumnezeu a fost ca ea să rămână Fecioară, altfel, nu ar fi acceptat ca să primească în pântecele ei zămislirea Mântuitorului Iisus Hristos! Noi îi cinstim pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, pentru că ei sunt și părinții noștri, în relație cu Maica Domnului care este mama noastră! Pentru aceasta, avem cinstire cu evalvie în această sfântă mănăstire pentru Sfinții Ioachim și Ana! Vă dorim tuturor, multă sănătate, bucurie și împlinirea tuturor rugăciunilor către Bunul Dumnezeu! Amin”.<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, scriitor bisericesc</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfanta-liturghie-arhiereasca-la-hramul-manastirii-targu-logresti-gorj-noi-ii-cinstim-pe-sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-pentru-ca-ei-sunt-si-parintii-nostri-in-relatie-cu/">Sfântă Liturghie Arhierească la Hramul Mănăstirii Târgu-Logrești, Gorj &#8211; ,,Noi îi cinstim pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, pentru că ei sunt și părinții noștri, în relație cu Maica Domnului care este mama noastră”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfanta-liturghie-arhiereasca-la-hramul-manastirii-targu-logresti-gorj-noi-ii-cinstim-pe-sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-pentru-ca-ei-sunt-si-parintii-nostri-in-relatie-cu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gorjul își celebrează patrimoniul în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 21:15:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Culele Gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[gheorghe nichifor]]></category>
		<category><![CDATA[Ionuț-Viorel BORDEIAȘ]]></category>
		<category><![CDATA[sala florin isuf]]></category>
		<category><![CDATA[serile la bradiceni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413979</guid>

					<description><![CDATA[<p>Gorjul se alătură, și în acest an, amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut. Având ca temă „Culegem trecutul pentru un viitor viu”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România propune, în perioada 11–13 [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026/">Gorjul își celebrează patrimoniul în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Gorjul se alătură, și în acest an, amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut.</strong></p>
<p>Având ca temă „Culegem trecutul pentru un viitor viu”, cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România propune, în perioada 11–13 septembrie, o perspectivă asupra patrimoniului ca resursă vie, capabilă să conecteze trecutul cu prezentul și să inspire viitorul.<br />
În Gorj, această celebrare poartă mesajul „Gorj – Ținut de patrimoniu, cultură și oameni frumoși”, iar Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (C.J.C.P.C.T. Gorj), instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Gorj, propune publicului cel puțin trei proiecte culturale dedicate patrimoniului material și imaterial. Aceste proiecte sunt următoarele:<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413982" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />1. Culele Gorjului; 2. Festivalul Lăutarilor Gorjeni și 3. Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”.<br />
Organizatori: Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Gorj, Primăria Comunei Peștișani și Primăria Comunei Bolboși.</p>
<h3><strong>Culele Gorjului – patrimoniu și identitate</strong></h3>
<p>Un loc important în program îl ocupă proiectul dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă.<br />
Miercuri, 9 septembrie, la sediul C.J.C.P.C.T. Gorj, în sala „Florin Isuf”, a avut loc, începând cu ora 17:00, vernisajul expoziției foto-documentară „Culele Gorjului – patrimoniu și identitate”, care va putea fi vizitată de public până la 25 septembrie. Aceștia sunt invitați să descopere poveștile acestor construcții, valoarea lor arhitecturală și rolul pe care l-au avut în memoria și identitatea locală. Expoziția a fost completată cu un atelier de grafică intitulat „Culele – sursă de inspirație în grafica contemporană”, prin care patrimoniul este privit dintr-o perspectivă creativă, actuală, organizat de profesoara Laura Lungescu.<br />
În județul Gorj, istoriografia consemnează existența a aproximativ 24 de construcții de tip culă. O mare parte dintre acestea au dispărut de-a lungul timpului, în timp ce doar 8 s-au mai păstrat și constituie astăzi repere importante ale patrimoniului cultural județean.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413981" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1.jpg" alt="" width="980" height="613" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1.jpg 980w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1-320x200.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1-768x480.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1-671x420.jpg 671w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-1-696x435.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 980px) 100vw, 980px" />În cuvântul de deschidere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiaș, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că în perioada 11–13 septembrie are loc cea de-a XXXIV-a ediție a Zilelor Europene ale Patrimoniului în România cu tema „Culegem trecutul pentru un viitor viu”. „Și în acest an, 2026, Gorjul se alătură amplului demers european dedicat patrimoniului cultural, printr-o serie de evenimente care aduc în prim-plan monumentele, tradițiile și oamenii care păstrează vie identitatea acestui ținut”, a punctat pentru început domnul manager al C.J.C.P.C.T. Gorj.<br />
A precizat faptul că, pentru început, primul proiect este dedicat culelor gorjenești, monumente reprezentative pentru arhitectura tradițională și pentru istoria comunităților din această zonă. „Se cunoaște că au fost 24 de cule în județul Gorj, cunoscute la începutul secolului XX, acum mai sunt doar 8, marea majoritate dintre ele, restaurate, iar altele urmează să fie restaurate, dar nu sunt bani pentru toate”, apoi a dat cuvântul istoricului Gheorghe Nichifor.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413987" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9.jpg" alt="" width="1041" height="629" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9.jpg 1041w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9-320x193.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9-1024x619.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9-768x464.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9-695x420.jpg 695w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-9-696x421.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1041px) 100vw, 1041px" />Prezentarea istorică a fost susținută de istoricul Gheorghe Nichifor, președintele onorific al Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj. „Dacă transilvănenii și ardelenii de peste munți au castelele noi avem aici în Muntenia, de altfel chiar în sudul Peninsulei Balcanice, aceste realizări arhitecturale deosebite care sunt culele, cu funcție atât de apărare, dar și de viață cotidiană. Aceste realizări sunt cupole care conțin un tezaur inestimabil de valori. Iau ca exemplu Cula Glogoveanu, de la Glogova, construită în secolul XVIII, unde au trăit boierii glogoveni, și care, recent, a fost dată în folosință după reabilitarea ei. Renovarea a costat vreun minion de euro. Ea are cel puțin câteva povești care ar putea interesa și pe cei mici și pe cei mari”, a spus domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, apoi a relatat câteva din poveștile acestei cule. Una despre domnitorul Basarab cel Tânăr, înscăunat la Târgoviște de către Ștefan cel Mare în 1477 și despre Tudor Vladimirescu, care și-a petrecut o bună parte din copilărie și tinerețe în această culă. „Este bine că le avem și este frumos să ne iubim istoria. Pe cele care mai sunt, prin această întâlnire a noastră, prin intermediul prietenilor care ne filmează, trebuie să fie o invitație pentru a le păstra și pentru a le promova”, a încheiat istoricul Gheorghe Nichifor, prezentarea sa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413983" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-6-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />Doamna Alina Chiricescu, de la Direcția de Cultură Gorj, inițiatoarea acestui proiect, acceptat și de C.J.C.P.C.T. Gorj, a spus că proiectul a pornit de la invitația Ministerului Culturii, care are ca și temă, anul acesta, re-învierea patrimoniului cultural. „Așa că am plecat de la ideea de ceva vechi, ceva reabilitat și ceva regândit de tânăra generație. Ne-am gândit la ce avem noi așa de preț și unic în județul Gorj, care să corespundă tematicii ministerului culturii, și mi-a venit această idee despre culele din Gorj. I-am propus-o domnului director Bordeiași și acum o admirăm cu toții în această expoziție. Am invitat, prin intermediul doamnei profesoare Laura Lungescu, și copii care să pună pe hârtie, sub formă de desen, viziunea lor despre cule. Aceștia sunt prezenți aici, împreună cu părinții, alături de desenele lor”, acesta a fost mesajul transmis de către doamna Alina Chiricescu.<br />
În încheiere, domnul dr. Ionuț-Viorel Bordeiași, a mulțumit celor doi invitați speciali, doamna Alina Chiricescu și istoricul Gheorghe Nichifor, pentru informațiile dăruite cu drag celor prezenți, apoi copiilor pentru participare cu „operele” și viziunea lor despre cule și tuturor celor prezenți pentru vernisarea și promovarea acestei expoziții, punând accent pe nevoia de conservare și promovare a patrimoniului gorjenesc.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413984" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />A punctat apoi și cele două proiecte ce urmează a fi desfășurate în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului în România:<br />
&#8211; „Festivalul Lăutarilor Gorjeni – tradiție, autenticitate și talent”, ediția a XXXVII-a, un alt moment important dedicat tradiției muzicale lăutărești și valorilor autentice ale culturii gorjene. Festivalul se desfășoară în data de 10 septembrie 2026, de la ora 17:00, în Dumbrava Ohaba – Bolboși, pe scena în aer liber. Concursul de tarafuri și rapsozi readuce în atenția publicului cântecul tradițional, punând în valoare talentul și repertoriul transmis de la o generație la alta. Sub mesajul „Lăutarii – sufletul petrecerilor gorjene!”, festivalul este, totodată, o formă de recuperare și promovare a patrimoniului cultural imaterial al Gorjului.<br />
&#8211; „Serile la Brădiceni” – satul, memorie, patrimoniu, poezie”, deoarece patrimoniul nu înseamnă doar monumente, ci și memoria locurilor, tradițiile, poveștile și creația oamenilor. De aceea, în perioada 11–12 septembrie 2026, la Căminul Cultural din Brădiceni, se desfășoară Atelierul Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediția a XXIX-a, cu tema „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”. Evenimentul aduce împreună poezia și memoria satului românesc, oferind un spațiu de întâlnire pentru creatori și iubitori ai literaturii. Prin poezie, satul devine astfel un spațiu al memoriei vii, în care trecutul nu este uitat, ci reinterpretat și transmis mai departe.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413985" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8.jpg" alt="" width="1059" height="624" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8.jpg 1059w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8-320x189.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8-1024x603.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8-768x453.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8-713x420.jpg 713w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-8-696x410.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 1059px) 100vw, 1059px" />Profesorul Dan Pupăză a spus că în județul Gorj sunt foarte multe școli construite pe timpul lui Spiru Haret și medicului chirurg Constantin Angelescu. În perioada celor doi miniștrii s-au construit 13 mii de localuri de școală, la vremea respectivă, iar unele încă mai sunt nedemolate. Aceste clădiri istorice pot fi măcar fotografiate, să poată rămâne astfel în arhiva documentară a Gorjului, dacă nu se mai găsesc bani de renovare.<br />
Toate aceste evenimente au în comun aceeași convingere: patrimoniul nu este doar ceea ce moștenim, ci și ceea ce alegem să păstrăm, să valorificăm și să transmitem mai departe.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413988" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10.jpg" alt="" width="1600" height="1200" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10.jpg 1600w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-1536x1152.jpg 1536w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/gorj-10-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1600px) 100vw, 1600px" />De la culele gorjenești la muzica lăutărească, de la poezia dedicată satului la fotografia documentară și grafica contemporană, patrimoniul Gorjului continuă să fie o sursă de identitate, inspirație și creativitate.<br />
<em><strong>Gigi BUȘE</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026/">Gorjul își celebrează patrimoniul în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/gorjul-isi-celebreaza-patrimoniul-in-cadrul-zilelor-europene-ale-patrimoniului-2026/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (2)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 21:13:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Brâncuşi]]></category>
		<category><![CDATA[Elegiile din Ezoterezia]]></category>
		<category><![CDATA[Franz Kafka]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Popescu-Brădiceni]]></category>
		<category><![CDATA[Jorge Luis Borges]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413959</guid>

					<description><![CDATA[<p>„Elegiile din Ezoterezia” sunt, de asemenea, o carte a memoriei culturale, poetul, reușind depășirea experienței strict individuale, își construiește discursul prin dialog cu marile repere ale culturii universale. Semnificativă este în acest sens apropierea sa de T.S. Eliot. Pentru Eliot tradiția nu înseamnă reproducere ci relație vie între trecut și prezent. Scriitorul contemporan este chemat [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului/">Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (2)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>„Elegiile din Ezoterezia” sunt, de asemenea, o carte a memoriei culturale, poetul, reușind depășirea experienței strict individuale, își construiește discursul prin dialog cu marile repere ale culturii universale. Semnificativă este în acest sens apropierea sa de T.S. Eliot. Pentru Eliot tradiția nu înseamnă reproducere ci relație vie între trecut și prezent. Scriitorul contemporan este chemat să integreze memoria culturală în actul creației și Ion Popescu-Brădiceni operează într-o logică similară, iar cultura universală devine un vast rezervor simbolic. Dante, Shakespeare, Orfeu, Brâncuși, miturile, filosofia și literatura nu sunt simple referințe, ci interlocutori ai discursului poetic. Așadar putem spune că „Elegiile din Ezoterezia” se configurează ca o carte europeană nu prin abandonarea identității locale ci prin integrarea acesteia într-un dialog universal.</p>
<h3><strong>De la Brâncuși, de la materia formei la esența cuvântului</strong></h3>
<p>În cazul lui Ion Popescu-Brădiceni, care s-a născut și trăiește pe meleagurile brâncușiene, figura lui Constantin Brâncuși are o semnificație aparte, Brâncuși fiind artistul care a transformat materia în esență. El nu reproduce realitatea, ci o readuce la structura sa fundamentală, ori această orientare către esență poate fi corelată cu demersul poetic. Dacă sculptorul caută forma pură, poetul caută cuvântul esențial, dacă Brâncuși elimină accidentalul, poetul depășește expresivul pentru a accede la sens. Din această perspectivă elegiile pot fi citite ca o încercare de sculptare a misterului de limbaj. Cuvântul devine materie, metafora devine formă, iar poemul devine o sculptură invizibilă. Ezoterezia devine spațiul contemplării acestei sculpturi. Astfel, Brâncuși și Brădiceni converg simbolic într-o aceeași aspirație – depășirea aparenței în direcția esenței.<br />
Un alt mod de lectură al cărții „Elegiile din Ezoterezia” este prin metafora labirintului. Ezoterezia se configurează ca un spațiu labirintic, însă nu în sensul rătăcirii fără ieșire, ci al inițierii. Această perspectivă permite raportarea la Franz Kafka și Jorge Luis Borges. La Kafka, labirintul exprimă imposibilitatea accesului la sens, o condiție a alienării existențiale, la Borges labirintul devine metafora timpului, a infinitului și a multiplicității realului, iar la Ion Popescu-Brădiceni labirintul capătă o funcție diferită, el este inițiatic. În acest caz omul nu se pierde ci se transformă, nu se găsește un răspuns final dar dobândește o conștiință mai profundă a misterului și se conturează astfel distincția inițială dintre rătăcire și inițiere. Este evident că rătăcirea presupune absența sensului iar inițierea presupune conștiința faptului că sensul nu este niciodată definitiv.</p>
<h3><strong>Ezoterezia și transmodernismul</strong></h3>
<p>O cheie interpretativă majoră a cărții domnului Popescu-Brădiceni este aceea a transmodernismului. Această paradigmă propune depășirea opozițiilor rigide dintre modernism și formele ulterioare ale acestora, printr-o logică a dialogului și a integrării. Trans–modernismul reunește tradiția și modernitatea, localul și universalul, sacrul și profanul, raționalul și intuitivul, știința și spiritualitatea, mitul și tehnologica precum și individul și colectivul. Din această perspectivă Elegiile din Ezoterezia se configurează ca o construcție profund transmodernă, iar Brădiceni o pune în dialog cu prezentul. Trecutul nu este un muzeu iar prezentul nu este un idol, ambele devin componente ale unei înțelegeri mai ample a ființei, transmodernismul implicând și depășirea fragmentării postmoderne. Dacă postmodernitatea a accentuat discontinuitatea și relativizarea sensului, transmodernismul încearcă refacerea legăturilor. Tocmai pe această rețea de conexiuni funcționează „Elegiile din Ezoterezia”.<br />
În acest context, literatura dialoghează cu filosofia, cu mitul, cu memoria, cu biografia, cu istoria iar Gorjul dialoghează cu Europa la fel cum Brâncuși dialoghează cu Heidegger. De asemenea, trecutul dialoghează cu prezentul iar Orfeu dialoghează cu poetul contemporan. Ezoterezia devine o zonă de interferență între lumi, ea nu este nici exclusiv tradițională, nici exclusiv modernă, este un spațiu al trecerii.<br />
În universul artistic al lui Brădiceni se conturează aspirația către o poezie care depășește lirismul strict și se deschide către o construcție culturală amplă. Această tendință către o posibilă „operă totală” implică dialogul dintre genuri, arte și domenii ale cunoașterii, iar poetul nu mai este doar un producător de versuri, ci un constructor de versuri simbolice. De asemenea, filosofia se convertește în poezie iar poezia devine formă de gândire și în acest sens se afirmă un principiu esențial, și anume poezia este inseparabilă de cunoaștere. Poate cea mai profundă semnificație a volumului este aceea că elegia nu exprimă doar melancolia pierderii, ci funcționează ca o formă de rezistență, ea dobândește o funcție aproape sacră, devine un act de recuperare a ceea ce timpul amenință să șteargă.<br />
Poetul se opune uitării nu prin negarea trecerii ci prin asumarea ei. El știe că nimic din ceea ce este omenesc nu poate rămâne neschimbat, însă refuză ca trecerea să fie echivalentă cu dispariția absolută. A scrie înseamnă, în fond, a spune: „Am fost aici, am văzut, am iubit, am pierdut, îmi amintesc.” În această mărturisire se află însăși demnitatea elegiei. Uitarea este una din formele cele mai subtile ale morții. Un om poate muri biologic, dar continuă să existe atâta timp cât cineva îi păstrează numele, chipul, gesturile, vocea. Un loc poate dispărea fizic, dar poate supraviețui în memoria celui care l-a cunoscut, o iubire se poate încheia, dar nu încetează să existe dacă a lăsat o urmă în conștiință. Poezia este tocmai urma urmelor. Ea poate restitui ceea ce a fost în forma sa originară dar poate păstra amprenta existenței.<br />
În „Elegiile din Ezoterezia”, memoria pare să funcționeze asemenea unei arhive afective și spirituale. Poetul nu colecționează trecutul ci îl retrăiește prin cuvânt, fiecare amintire este supusă unei transformări poetice, iar ceea ce fusese cândva experiență devine simbol. Aici se află una din diferențele esențiale dintre simpla rememorare și creația poetică.<br />
Astfel, memoria individuală devine memorie colectivă, iar experiența personală devine experiență universală, iar poetul nu mai spune doar „Eu îmi amintesc” ci prin forța poeziei îi face și pe ceilalți să-și amintească chiar și ceea ce nu au trăit. De fapt, aceasta este una din marile puteri ale literaturii. Ea ne permite să avem memorie pentru lucruri pe care nu le-am văzut direct.<br />
Prin poezie putem simți nostalgia unui timp în care nu am trăit, putem plânge pentru oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată și putem iubi locuri în care nu am fost. În acest sens elegia depășește biografia; ea devine memorie universală iar poetul nu este doar cel care inventează lumi, ci și cel care salvează lumi.<br />
În epoca uitării accelerate, în care totul este înlocuit aproape instantaneu de ceva nou, poezia are misiunea de a opri pentru o clipă fluxul timpului. Poetul nu acceptă ca trecutul să devină pur și simplu trecut, ci îl readuce în prezent. Trecutul devine astfel o dimensiune a prezentului, iar prezentul devine mai inteligibil atunci când își recunoaște rădăcinile. În Ezoterezia memoria nu este a unui singur om, este memoria unei civilizații.<br />
Apar așadar, simbolic, sau explicit, figuri ale literaturii, filosofiei, mitologiei și artei. Ele devin repere ale unei genealogii spirituale și tocmai această deschidere spre cultura universală îl face pe Popescu-Brădiceni un scriitor transmodern, iar transmodernismul nu înseamnă abandonarea identității ci depășirea granițelor prin dialog, iar un poet poate fi simultan gorjean și european. Acesta poate fi legat de satul său natal, dar și de marile biblioteci ale lumii, poate privi spre Brâncuși și în aceeași clipă spre Heidegger. El poate recupera mitul lui Orfeu și în același timp poate vorbi despre anxietățile omului contemporan.<br />
Această simultaneitate este una dintre formele cele mai fertile ale sensibilității transmoderne. Orfeu este poetul care coboară în lumea morților pentru a recupera ceea ce a pierdut, el este în esență poetul memoriei, dar și poetul imposibilului, pentru că Orfeu nu poate învinge moartea definitiv, el poate doar să o provoace prin cântec. Această dimensiune orfică poate fi citită în „Elegiile din Ezoterezia” ca o metaforă a întregii poezii, în care poetul coboară în trecut, caută chipuri, caută voci, caută locuri, oameni și sensuri încercând să le aducă în prezent.<br />
Asemenea lui Orfeu, Ion Popescu-Brădiceni știe că recuperarea nu poate fi niciodată completă și ceea ce revine nu este identic cu ceea ce a fost, memoria transformă, poezia transformă, timpul transformă și tocmai această transformare face posibilă supraviețuirea. Euridice nu se întoarce în lumea celor vii în forma ei originară, dar povestea ei rămâne, și pentru că rămâne, ea poate continua să existe.<br />
Adevărata rezistență împotriva uitării nu este memoria însăși, ci transformarea ei în cuvânt. Ceea ce este doar amintit poate dispărea odată cu cel care își amintește, însă ceea ce este scris poate supraviețui, de aceea poetul scrie nu pentru a opri moartea, ci pentru a-i refuza monopolul asupra memoriei. Cuvântul devine astfel un fel de depozit al eternității, nu eternitatea absolută ci acea formă fragilă și profund umană de continuitate care se naște atunci când o experiență este transmisă altui om. Așadar, poemul este o punte între două conștiințe. Un om scrie, alt om citește și între cei doi poate exista un secol sau mai mult, poate exista o limbă diferită, poate exista o altă cultură, dar emoția poate trece. Tocmai aceasta este marea victorie a literaturii asupra timpului.<br />
La sfârșitul aceste interpretări putem reveni la întrebarea fundamentală – ce rămâne?<br />
Rămâne ceea ce a fost iubit, rămâne ceea ce a fost înțeles, rămâne ceea ce a fost transmis sau rămâne ceea ce a fost scris? Poate că poezia nu este nemurire, dar este o formă de a negocia cu moartea, este modul în care omul spune timpului: „știu că mă vei învinge, dar nu voi lăsa totul să dispară fără urmă.” Aceasta este, în fond, demnitatea elegiei, și aceasta este una dintre marile semnificații ale „Elegiilor din Ezoterezia”. Poetul nu scrie împotriva timpului, scrie în interiorul lui; nu scrie pentru a anula uitarea, scrie pentru a o întârzia iar această întârziere poate dura atâta timp cât există un cititor.<br />
Pentru că în clipa în care cititorul primește în sine memoria poetului, ceea ce fusese pe punctul de a dispărea începe din nou să existe. În această clipă, Ezoterezia devine luminiș, iar poezia devine cea mai delicată și cea mai puternică formă de rezistență împotriva uitării, iar convingerea noastră este că Ion Popescu-Brădiceni este un poet valoros al literaturii române contemporane.<br />
<em><strong>Mircea Tutunaru</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului/">Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (2)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (2)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 21:12:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[cornel munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[literați cu har]]></category>
		<category><![CDATA[medici]]></category>
		<category><![CDATA[modificarea procesului patologic]]></category>
		<category><![CDATA[practica medicală]]></category>
		<category><![CDATA[temelia demnității personale]]></category>
		<category><![CDATA[ucenici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413925</guid>

					<description><![CDATA[<p>La temelia demnității personale a acestor medici a fost și este comportamentul lor caracterial: oameni modești, generoși, altruiști și onești. Caracterul era tipărit pe fața lor. În practica lor medicală au lucrat cu mintea și cu sufletul. Au aplicat întocmai principiul lui Petronius: ”Medicus nihil aliud est quad animi consolatio” (lat. ”Medicul nu este decât [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-2/">Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (2)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La temelia demnității personale a acestor medici a fost și este comportamentul lor caracterial: oameni modești, generoși, altruiști și onești. Caracterul era tipărit pe fața lor. În practica lor medicală au lucrat cu mintea și cu sufletul. Au aplicat întocmai principiul lui Petronius: ”Medicus nihil aliud est quad animi consolatio” (lat. ”Medicul nu este decât un mângâietor al sufletului”). Metodele moderne ale științei medicale dau dreptul medicului să creadă că poate interveni în modificarea procesului patologic, dar vechiul dicton latin trebuie reținut, deoarece orice boală fiind și o suferință a sufletului, acțiunea morală a medicului este indispensabilă și constituie încoronarea profesiunii lui.<br />
Cornel Munteanu s-a implicat și în acțiuni caritabile. În jur de 60.000 de lei a cheltuit pentru construcția unui praznicar în curtea bisericii din localitate. Cu credința că trecutul trebuie privit cu sufletul, medicul Cornel Munteanu s-a zbătut ani de zile pentru eternizarea unor personalități, adevărate valori umane: învățătorul Ion I. Popescu din Bărbătești și Nicolae Hasnaș. După multe tărăgăneli, cu primul a reușit. Învățătorul Ion I. Popescu a fost un ”Domnu` Trandafir” pentru Bărbătești. Pentru rezultatele obținute în învățământ, Ministerul Învățământului l-a răsplătit cu Ordinul ”Răsplata muncii”, decorație ce i-a fost înmânată la Iași, în cadrul festiv prilejuit de dezvelirea statuii lui Al. Ioan Cuza, la 27 mai 1912, el conducând delegația de la Gorj. Școala Generală din Bărbătești îi poartă numele, iar pe 20 octombrie 2022 a fost inaugurat monumentul cu bustul celebrului dascăl. Se luptă în continuare pentru ca un spital din Târgu Jiu să poarte numele lui Nicolae Hasnaș, un exemplu pentru toți medicii.<br />
Dar cei doi remarcabili medici și-au descoperit și vocația de salahori ai Literelor, de călători prin lumea cuvintelor devenite, prin harul lor, surse creatoare de emoții și de frumos. Este o completare valoroasă și fericită a profesiunii lor de o viață. Prin aceasta, vin să întregească pleiada iluștrilor medici și scriitori: Ion Biberi, Victor Papilian, Vasile Voiculescu, Augustin Buzura, coleg și bun amic cu Cornel Munteanu, C.D. Zeletin și alții. Pentru că Ștefan Marinescu a fost și membru al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Mediciniști, e bine să amintim și câteva nume relevante din rândul medicilor scriitori din lume: Alexis Carrel sau Nostradamos, medicul scriitor și profet de la nașterea căruia au trecut mai bine de cinci secole, Axel Munthe, medic scriitor suedez, școlit la Paris și stabilit în Italia, căruia Ștefan Marinescu i-a dedicat o poezie și o scurtă biobibliografie, Al. Soljeniţân, Boris Pasternak și alții. Prozator, poet, epigramist și publicist, Ștefan Marinescu a debutat în presa scrisă în 1967, iar editorial în 1984, cu proza scurtă ,,Atac de cord”, Editura ”Scrisul Românesc”. Alte cărți publicate în proză: ,,Trecutele iubiri” (1988), Editura ,,Scrisul Românesc”, ,,Medicul de femei”, ediția I, 1996 și ediția a II-a, 2001, ambele la Editura Sitech și ”Amintirile unui nou născut”, împreună cu Raisa Marinescu, Editura Sitech, 2002. Epigrame: ,,Păcate amestecate”, Editura Minerva, 1991 și ,,Rețete gratuite„, Editura Sitech, 1997. Alte scrieri: ,,Publicistică”(știință, artă, cultură), 2005 și ”Rezonanțe” (2008). Versuri: ”Meditații”, 1995 și ”Invitație la fericire”, 2008. Volumul ”Meditații” a fost scris în amintirea fiicei sale, trecută în lumea de dincolo prematur, la 36 de ani. A mărturisit că în timp ce scria această carte avea impresia că fiica repauzată îi dicta cuvânt cu cuvânt, îi transmisese totul. Paradoxal, să salvezi atâtea vieți de la moarte, să te opui morții toată viața, dar cu neputință să-ţi salvezi fiica! Emoționante versuri din care redăm un catren: ,,Dureri de moarte poți străbate / Când ți le pune soarta-n spate; / Nu are leac durerea minții / Când au rămas orfani părinții.”<br />
Să amintim că doctorul Ștefan Marinescu a fost membru al Societății Scriitorilor Olteni Craiova, fondată în 1936, refondată în 1990, membru fondator al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști, 1990, membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România, 1990. Rezonanțe critice referitoare la opera sa au venit din partea unor personalități prestigioase: Mihai Duțescu, Marian Barbu, Ovidiu Ghidirmic, Gruia Novac și alții.<br />
Preocupat îndeosebi de perfecționarea profesională, medicul Cornel Munteanu, prozator și epigramist, a debutat editorial în 2007, cu scrierea ,,Pete pe halatul alb”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu. Această carte beneficiază de o prefață din partea ilustrului scriitor Gheorghe Grigurcu. Urmează alte cărți în proză: ,,Focuri, fumuri”, Editura Academică Brâncuși, Târgu-Jiu, 2010, ”Meandre”, ”Văduva”, Editura Măiastra, 2015., ”Pușlamaua”, Editura Academică Brâncuși, Târgu Jiu, 2018 şi volumul ,,Frământări”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2023. Epigramist de talie, a dat publicității șase scrieri: ”Doamna ce-am ales-o aseară&#8230;”, Editura Academică Brâncuși, 2009, ”Printre cactuși”, Editura Măiastra, 2010, ”Fel de fel”, Editura Măiastra, 2014, ”Piruete”, Editura Măiastra, 2016, ”Stropi de haz”, Editura Măiastra, 2019 și ”Gânduri”, Editura Măiastra, 2022.<br />
Referințe critice asupra operei lui Cornel Munteanu au survenit din partea unor scriitori avizați, cu reputație națională: Gheorghe Grigurcu și Nicolae Dragoș. Lor li se alătură Marin Arcuș, un cunoscut producător și consumator de cultură din Rădineștii Gorjului. Operă unitară cu o varietate tematică: scăderi din sistemul sanitar, aspecte cinegetice, abateri de la etica conjugală, patima alcoolismuui, incompetența, promovarea după criterii politice, corupția etc.<br />
Tematica inspirată din practica medicală, proza cu valențe educative, păstrarea unui echilibru dintre general și particular, importanța acordată tipizării, cultivarea portretului, tehnica detaliului, rolul dialogului pentru caracterizarea personajelor îi unește pe cei doi scriitori mediciniști. Dăm un exemplu de detaliere a urmăririi vânatului de câinele de vânătoare (ogar) din proza lui Cornel Munteanu: ,,Deodată se îmbățoșează, pășește atent, rar, cu capul sus, se oprește o secundă, două, mai face apoi câtiva pași, iar se oprește, alți vreo câțiva, după care rămâne stană cu un picior îndoit săltat ușor și capul îndreptat spre locul de unde vine mirosul.” (,,Întâmplări de vânătoare”). Fără să vrem, citind acest text, ne zboară gândul la ,,Povestea lui Harap Alb” de Ion Creangă, episodul vânării cerbului: ,,Și ajungând la izvor, odată și începe a be hâlpav la apă rece, apoi mai boncăluiește și iar mai be câte un răstimp, și iar mai boncăluiește, și iar mai be, până ce nu mai poate. După aceea începe să-și arunce țărână după cap, și apoi, scurmând de trei ori cu piciorul în pământ, se tolăgește jos pe pajiște, acolo pe loc, mai rumegă cât mai rumegă și pe urmă se așterne pe somn și unde nu începe a mâna porcii la jir.”<br />
În timp ce medicul Ștefan Marinescu, în cărțile sale, pune accentul pe sacrificiul celor care înfăptuiesc actul medical spre salvarea semenilor, Cornel Munteanu evidențiază neajunsurile din spital. Pe alocuri, proza lui Ștefan Marinescu are caracter autobiografic. Cei care le-au comentat operele au făcut și unele apropieri cu opera lui Ion Creangă. Oralitatea stilului, adică acea calitate a stilului constând într-o sumedenie de particularități ale limbii vorbite, ale graiului viu, cu note distincte specifice zonei se observă în toate scrierile în proză ale lui Cornel Munteanu.<br />
Medicii Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu sunt, în același timp, epigramiști antologici înzestrați cu un umor savuros, dar și incisiv. Incisivitatea și poanta alcătuiesc farmecul epigramelor celor doi medici. Taie în carne vie, Ștefan Marinescu la propriu și la figurat, iar Cornel Munteanu la figurat.<br />
Reținem câteva epigrame aparținând lui Ștefan Marinescu: ,,Veterinaru-i cel mai mare / Când eșuează tratamentul / Recurge la sacrificare / Și își mănâncă pacientul.”(”Avantaj”); ”Tablă pe patru picioare / La plural numite mese / Ajută la avansare / Dacă sunt bune și dese.”(”Masa”); ”Fără somn visam în pat / Unui melc să-i fiu mireasă / El e singurul bărbat / Care nu pleacă de-acasă!” (”Despărțită de trei ori”); ” O, doctore, ce barbă vezi! / De câtă vreme m-operezi? Faci o confuzie, creștine, / E Sfântul Petru lângă tine.” (”Dialog în sala de operație”); ”Sunt mulți acei ce zi de zi / Conjugă viața cu a fi / Iar alții, strângători sadea / Cunosc doar verbul a avea. ” (”Gramatică”).<br />
Iată și câteva epigrame din cărțile medicului Cornel Munteanu: ,,Doamna ce-am ales- aseară / Raiul mi l-a scos în față, / Ca amantă e-o comoară, / Și povară de-ar fi soață.” (”Ipostaze”); ,,Nouă luni ne-a spus întruna / Că-i cinstită și cuminte, / Până se ivi minciuna / Drept cu capul înainte.” (,,Minciuna”); ”Treaz, e bun și e-n stare / Orice dinte să-ți repare. / Dar, atins de băutură, /Îți face poiană-n gură.” (”Unui stomatolog care trage la măsea”); ”Peste câmpuri și coline / Și prin văi adânci o duce, / Dar lui gândul bun nu-i vine / Și pe munte să se urce.” (”Venus, muntele femeii”); ”Fură, mint și strâng avere,/ Grași, urâți, analfabeți, / Dar cum banul dă putere, / Se cred proștii și deștepți.” (”Agramați”); ”Au venit, ne-au cerut votul, / Ne-au promis marea cu sarea. Ne-au uitat, apoi, cu totul. / Și-amintesc &#8230; la următoarea.” (”La votare”); ” De doctor bine tratată, / Când se vede vindecată, / Înzestrată cu talent, / Îl ia ea în tratament.” (”Recunoștința pacientei”); ”Lăfăiți în funcții mari / Șmecheri, hoți și panglicari, / Prinși cu furturi și bănet, / Ș`-nchiși baronii-ncet, încet”; ,,În piață se vând de toate / De ani buni și doctorate, / Unde proștii, mai ales, / Vin și cumpără mai des.”<br />
Trecând în lumea de dincolo la data de 04.11.2016, la frumoasa vârstă de 87 de ani, lui Ștefan Marinescu i s-a împlinit dorința să fie alături de părinți și de fiică, în Rusăneștii săi natali. S-a întors la obârșie, la izvor, să asculte susurul apelor Cernei. Medicului Cornel Munteanu, aflat pe treptele deceniului al nouălea, îi adresăm urarea: ,,Tot înainte, spre Centenar, cu tot mai multe cărți!”<br />
Câtă dreptate are C.D. Zeletin, medic, profesor universitar și scriitor: ”Viața de chirurg nu-i grea, fiindcă nu-i viață.”<br />
,,Doctorii sunt adesea acuzați că sunt insensibili, interesați și infatuați. Să ne amintim că și-au sacrificat primăvara vieții lor, și-au pierdut anii prețioși dintre douăzeci și treizeci, însușindu-și profesiunea în beneficiul fraților lor – oamenii”. (Erich Segal)<br />
Doi medici care au pătruns în admiraţia noastră şi a semenilor pentru devotamentul lor în exercitarea nobilei profesii, pentru bogăţia lor interioară, sufletească, şi pentru talentul lor de literaţi: Ştefan Marinescu şi Cornel Munteanu.<br />
<strong><em>Nota Bene:</em></strong><br />
<em>Un 13 septembrie 1940 l-a adus pe lume pe viitorul doctor Cornel Munteanu. După cum se ştie îndeobşte, conform unor superstiţii, numărul 13 este asociat în mod tradiţional cu ghinionul şi cu nenorocirile în multe culturi ale lumii. De data aceasta, în cazul recunoscutului medic, acest număr i-a purtat norocul printr-un destin favorabil. Deci, pe 13 septembrie, anul în curs, doctorul Cornel Munteanu urcă pe cea de-a 86-a treaptă de pe scara vieţii, prilej de a-i ura sănătate şi iarăşi sănătate, izbândă în toate! Vă iubim şi vă preţuim!</em><br />
<em>Având în vedere că acest medic cardiolog, un nume sonor în judeţ şi-n afară, în cei 47 de ani petrecuţi la Spitalul din oraşul Tg. Cărbuneşti, a salvat atâtea ,,inimi” din ghearele morţii, cu deosebit respect pentru edilii oraşului Tg Cărbuneşti, primar Dănuţ Birău şi pentru Consiliul local, ne permitem recomandarea de a-i oferi doctorului Cornel Munteanu Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Tg Cărbuneşti.</em><br />
<strong><em>Constantin E. Ungureanu</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-2/">Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (2)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIDEO: Biserica din centrul Târgu Jiului, în plin șantier, dar slujbele  continuă în aer liber. Credincioșii nu au renunțat la rugăciune</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/video-biserica-din-centrul-targu-jiului-in-plin-santier-dar-slujbele-continua-in-aer-liber-credinciosii-nu-au-renuntat-la-rugaciune/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/video-biserica-din-centrul-targu-jiului-in-plin-santier-dar-slujbele-continua-in-aer-liber-credinciosii-nu-au-renuntat-la-rugaciune/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 21:04:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[activitatea religioasă]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica]]></category>
		<category><![CDATA[credincioşi]]></category>
		<category><![CDATA[piata prefecturii]]></category>
		<category><![CDATA[plin proces de restaurare]]></category>
		<category><![CDATA[preoți. slujbe]]></category>
		<category><![CDATA[Sfinții Voievozi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413931</guid>

					<description><![CDATA[<p>Biserica „Sfinții Voievozi” din Piața Prefecturii se află în plin proces de restaurare, însă lucrările nu au întrerupt activitatea religioasă. Preoții țin în continuare slujbele în fața lăcașului de cult, iar credincioșii vin să se roage, să aprindă candele și să participe la toate momentele importante din viața bisericii. În această perioadă, în jurul bisericii [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/video-biserica-din-centrul-targu-jiului-in-plin-santier-dar-slujbele-continua-in-aer-liber-credinciosii-nu-au-renuntat-la-rugaciune/">VIDEO: Biserica din centrul Târgu Jiului, în plin șantier, dar slujbele  continuă în aer liber. Credincioșii nu au renunțat la rugăciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Biserica „Sfinții Voievozi” din Piața Prefecturii se află în plin proces de restaurare, însă lucrările nu au întrerupt activitatea religioasă. Preoții țin în continuare slujbele în fața lăcașului de cult, iar credincioșii vin să se roage, să aprindă candele și să participe la toate momentele importante din viața bisericii.</strong></p>
<p>În această perioadă, în jurul bisericii este un adevărat șantier. Lucrările sunt în desfășurare, astfel că accesul în interior nu este posibil în condițiile obișnuite. Pentru ca activitatea religioasă să continue, în fața lăcașului de cult a fost amenajat un mic spațiu acoperit. Aici se desfășoară slujbele, iar credincioșii pot participa la rugăciune și pot aprinde candele. În zilele de mare sărbătoare, Piața Prefecturii se umple de oameni.</p>
<div style="width: 696px;" class="wp-video"><video class="wp-video-shortcode" id="video-413931-1" width="696" height="388" preload="metadata" controls="controls"><source type="video/mp4" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/VID-20260910-WA0013.mp4?_=1" /><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/VID-20260910-WA0013.mp4">https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/VID-20260910-WA0013.mp4</a></video></div>
<h3><strong>„Nu este ceva nou”</strong></h3>
<p>Preotul Vasile Buzuloiu spune că această situație nu este una cu totul neobișnuită pentru comunitate. Și în perioada pandemiei, slujbele au fost organizate în exterior, astfel încât oamenii să poată participa la viața religioasă. „Vestea bună este că slujbele nu vor fi întrerupte pe perioada lucrărilor. Am amenajat în fața bisericii un mic spațiu, iar credincioșii vin și iau parte la actul religios chiar aici. Este ca pe vremea pandemiei. Avem promisiuni de la constructor că lucrările ar putea fi gata, însă, mai devreme, ceea ce nu poate decât să ne bucure&#8221;, a transmis preotul. Acum, motivul este însă diferit: biserica trece printr-un amplu proces de restaurare.</p>
<h3><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413936" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-5-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Biserica va fi refăcută ,,din temelii”</strong></h3>
<p>Lucrările au început în luna iunie 2026 și vizează atât interiorul, cât și exteriorul monumentului istoric. Proiectul include consolidarea clădirii, refacerea picturii și schimbarea acoperișului, intervenții considerate necesare pentru conservarea și protejarea bisericii. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor este iunie 2027, însă constructorul ia în calcul și posibilitatea ca proiectul să fie încheiat mai devreme.</p>
<h3><strong>Rugăciunea merge mai departe</strong></h3>
<p><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413937" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-7-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Până la finalizarea restaurării, slujbele vor continua să fie oficiate în spațiul amenajat în fața bisericii. Credincioșii sunt așteptați în continuare să participe la rugăciune și la sărbătorile religioase, iar lucrările se desfășoară în paralel, cu scopul de a reda monumentului frumusețea și siguranța de care are nevoie.</p>
<h3><strong>Biserica este unică în România prin picturile cu filosofi antici</strong></h3>
<p>Biserica „Sfinții Voievozi”, aflată în Piața Victoriei din Târgu Jiu, este unică în România. Pe zidurile exterioare nu sunt pictați sfinți sau scene biblice, ci filosofi antici. Creația îi aparține pictorului Iosif Keber, considerat al doilea mare artist al municipiului, după Constantin Brâncuși. Lăcașul de cult este ctitoria negustorilor Dobre Sîrbu și Radu Cupetu, ale căror portrete pot fi văzute în pronaos. Construcția a fost realizată între 1748 și 1764 și este cunoscută și sub denumirile de „Biserica Negustorilor”, „Biserica Domnească” sau „Biserica de la Jii”.</p>
<h3><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413938" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-6-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Istoric și intervenții de-a lungul timpului</strong></h3>
<p>Planul bisericii este în formă de cruce. De-a lungul timpului a suferit mai multe intervenții care nu i-au alterat forma originală. În 1843, cu sprijinul lui Pavel Kisseleff, a fost zugrăvită și înfrumusețată catapeteasma. Între 1854-1855, pictura în stil bizantin a fost acoperită cu una în stil renascentist de către Mișu Popp, iar turlele au fost supraînălțate. Biserica a fost reparată de mai multe ori după distrugerile din timpul războaielor ruso-austro-turce, cu sprijin domnesc (Alexandru C. Moruzzi în 1793 și Ioan Caragea în 1813). În apropiere au funcționat chilii unde a existat o școală domnească, mutată ulterior la Școala Normală (azi Colegiul Național „Spiru Haret”).</p>
<h3><strong>Pictura exterioară și restaurările</strong></h3>
<p>Pictura originală a fost executată în secolul al XVIII-lea, în frescă. Catapeteasma a fost restaurată în 1843 de zugravul Sava Petrovici. La indicațiile istoricului Nicolae Iorga, în perioada 1933-1940, supraturlele au fost eliminate, ferestrele îngustate, iar firidele exterioare restaurate. Pictorul Iosif Keber a refăcut frescele exterioare cu figurile filosofilor și sibilelor. Pe fațade apar Socrate, Aristotel, Pitagora, Diogene, Hipocrate, Plutarh și alți filosofi antici. Puține biserici din România au astfel de reprezentări; o situație similară există pe Muntele Athos.</p>
<h3><strong><a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413939" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Stire-Biserica-2-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Perioada comunistă și salvarea de la demolare</strong></h3>
<p>În perioada comunistă, biserica a fost vizată pentru demolare deoarece se afla în fața sediului județenei de partid. Intervenția unor cercetători a salvat-o. În 1960 a fost închisă cultului, iar la începutul anilor ’80 a fost redeschisă ca muzeu. A fost redată cultului în seara de 24 decembrie 1989. Preotul Mihai Robu a relatat că descoperirea de oseminte în jurul bisericii a contribuit la salvarea ei: „Au fost găsite oseminte, iar șeful comisiei a spus la Comitetul Central că sunt morminte ale eroilor de la Luptele de la Jiu. De teamă să nu fie condamnați, comuniștii au renunțat să demoleze biserica.”</p>
<h3><strong>Cimitirul vechi al orașului</strong></h3>
<p>Arheologii confirmă că în jurul bisericii a existat un cimitir, care a fost ulterior mutat în nord-estul orașului.<br />
Oseminte și fragmente de ceramică funerară au fost descoperite și în ultimii ani, cu ocazia lucrărilor de modernizare a centrului.<br />
Astăzi, Biserica „Sfinții Voievozi” este deschisă zilnic credincioșilor și rămâne unul dintre cele mai valoroase monumente istorice și artistice din Târgu Jiu.<br />
<em><strong>Diana Țigu, Alin Ion</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/video-biserica-din-centrul-targu-jiului-in-plin-santier-dar-slujbele-continua-in-aer-liber-credinciosii-nu-au-renuntat-la-rugaciune/">VIDEO: Biserica din centrul Târgu Jiului, în plin șantier, dar slujbele  continuă în aer liber. Credincioșii nu au renunțat la rugăciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/video-biserica-din-centrul-targu-jiului-in-plin-santier-dar-slujbele-continua-in-aer-liber-credinciosii-nu-au-renuntat-la-rugaciune/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bani de la stat pentru crescătorii de bovine și suine</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/uncategorized/bani-de-la-stat-pentru-crescatorii-de-bovine-si-suine/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/uncategorized/bani-de-la-stat-pentru-crescatorii-de-bovine-si-suine/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 14:34:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<category><![CDATA[Uncategorized]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413915</guid>

					<description><![CDATA[<p>Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii de bovine și suine că 24 septembrie 2026, inclusiv, este termenul-limită pentru depunerea cererilor de solicitare a ajutorului de stat aferent schemelor instituite în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, respectiv pentru: schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/uncategorized/bani-de-la-stat-pentru-crescatorii-de-bovine-si-suine/">Bani de la stat pentru crescătorii de bovine și suine</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează crescătorii de bovine și suine că 24 septembrie 2026, inclusiv, este termenul-limită pentru depunerea cererilor de solicitare a ajutorului de stat aferent schemelor instituite în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, respectiv pentru:</p>
<ul>
<li>schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;</li>
<li>schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin.</li>
</ul>
<p>Pentru sectorul bovin, ajutorul de stat se acordă crescătorilor de bovine sau bubaline care îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute în ghidul solicitantului. Cuantumul ajutorului este de 68 euro/cap, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.</p>
<p>Pentru sectorul suin, ajutorul de stat se acordă crescătorilor de suine care dețin exploatații autorizate sanitar-veterinar și îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid. Cuantumul este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porc gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.</p>
<p>Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit către Centrele Județene APIA, în condițiile prevăzute în ghidurile aferente fiecărei scheme.</p>
<p>APIA recomandă beneficiarilor să se asigure că cererile și documentele necesare sunt transmise până la termenul-limită de 24 septembrie 2026, inclusiv.</p>
<p>Ghidurile solicitanților și formularele de cerere pot fi consultate pe site-ul APIA, la adresa: <a href="https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/"><strong>https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/</strong></a>.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/uncategorized/bani-de-la-stat-pentru-crescatorii-de-bovine-si-suine/">Bani de la stat pentru crescătorii de bovine și suine</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/uncategorized/bani-de-la-stat-pentru-crescatorii-de-bovine-si-suine/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Târgujienii își pot achita datoriile fără majorări. Termenul-limită</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/targujienii-isi-pot-achita-datoriile-fara-majorari-termenul-limita/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/targujienii-isi-pot-achita-datoriile-fara-majorari-termenul-limita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 13:29:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pulsul Zilei]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413913</guid>

					<description><![CDATA[<p>Târgujienii care au datorii la bugetul local pot scăpa de plata majorărilor de întârziere, dacă își achită integral taxele și impozitele restante până la data de 31 octombrie 2026. Măsura se aplică persoanelor fizice și a fost aprobată de Consiliul Local Târgu Jiu prin HCL nr. 140/28.04.2026. Cine poate beneficia Pentru a beneficia de scutire, contribuabilii [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/targujienii-isi-pot-achita-datoriile-fara-majorari-termenul-limita/">Târgujienii își pot achita datoriile fără majorări. Termenul-limită</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Târgujienii care au datorii la bugetul local pot scăpa de plata majorărilor de întârziere, dacă își achită integral taxele și impozitele restante până la data de 31 octombrie 2026.</p>
<p>Măsura se aplică persoanelor fizice și a fost aprobată de Consiliul Local Târgu Jiu prin HCL nr. 140/28.04.2026.</p>
<p><strong>Cine poate beneficia</strong></p>
<p>Pentru a beneficia de scutire, contribuabilii trebuie să își achite integral, până la termenul stabilit, obligațiile fiscale restante, inclusiv taxele, impozitele și amenzile.</p>
<p>„Primăria Municipiului Târgu Jiu aduce la cunoștința contribuabililor persoane fizice că, prin HCL nr. 140/28.04.2026, s-a aprobat procedura de acordare a scutirii de la plată a majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale restante și scadente la data plății.</p>
<p>Pot beneficia de această scutire persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:  sting integral, prin plată voluntară, până la data de 31.10.2026 inclusiv, obligațiile fiscale principale restante, constând în impozite și taxe locale, inclusiv amenzile, precum și creanțele fiscale scadente la data plății și depun cererea pentru a beneficia de aceste înlesniri la plată după data intrării în vigoare a hotărârii și până la data de 31.10.2026, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.</p>
<p>Această măsură a fost adoptată în vederea depășirii de către contribuabilii persoane fizice care au calitatea de contribuabili ai bugetului local al Municipiului Târgu Jiu a dificultăților generate în principal de lipsa disponibilităților bănești, dar și în scopul prevenirii generării de noi datorii”, a anunțat Primăria Târgu Jiu.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/targujienii-isi-pot-achita-datoriile-fara-majorari-termenul-limita/">Târgujienii își pot achita datoriile fără majorări. Termenul-limită</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/targujienii-isi-pot-achita-datoriile-fara-majorari-termenul-limita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Se prelungesc restricțiile pe Valea Oltului</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-prelungesc-restrictiile-pe-valea-oltului-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-prelungesc-restrictiile-pe-valea-oltului-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 10:29:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413905</guid>

					<description><![CDATA[<p>Restricțiile de circulație instituite pe DN7, pe sectorul cuprins între Călimănești – Căciulata și Câinenii Mari, se prelungesc până la 15 noiembrie 2026. „Vă informăm că restricțiile de circulație instituite pe DN7, pe sectorul cuprins între Călimănești – Căciulata și Câinenii Mari, se prelungesc până la 15 noiembrie 2026. În continuare, în intervalul 08:00 – [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-prelungesc-restrictiile-pe-valea-oltului-2/">Se prelungesc restricțiile pe Valea Oltului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Restricțiile de circulație instituite pe DN7, pe sectorul cuprins între Călimănești – Căciulata și Câinenii Mari, se prelungesc până la 15 noiembrie 2026.</p>
<p>„Vă informăm că restricțiile de circulație instituite pe DN7, pe sectorul cuprins între Călimănești – Căciulata și Câinenii Mari, se prelungesc până la 15 noiembrie 2026.</p>
<p>În continuare, în intervalul 08:00 – 17:30, de luni până sâmbătă, este interzisă circulația vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone.</p>
<p>Restricțiile sunt necesare pentru desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță și pentru protejarea participanților la trafic și a muncitorilor din șantier. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru respectarea restricțiilor!”, a transmis DRDP Craiova.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-prelungesc-restrictiile-pe-valea-oltului-2/">Se prelungesc restricțiile pe Valea Oltului</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/se-prelungesc-restrictiile-pe-valea-oltului-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Gorjul, sub cod galben de caniculă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/gorjul-sub-cod-galben-de-canicula-13/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/gorjul-sub-cod-galben-de-canicula-13/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 08:04:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413893</guid>

					<description><![CDATA[<p>Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări Cod galben și Cod portocaliu de caniculă pentru mai multe regiuni ale țării. Astăzi, temperaturile vor ajunge la 35 de grade, iar vineri, în opt județe — Mureș, Alba, Sibiu, Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj — este anunțat Cod portocaliu, cu maxime de până la 36 de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/gorjul-sub-cod-galben-de-canicula-13/">Gorjul, sub cod galben de caniculă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Administrația Națională de Meteorologie a emis avertizări Cod galben și Cod portocaliu de caniculă pentru mai multe regiuni ale țării.</p>
<p>Astăzi, temperaturile vor ajunge la 35 de grade, iar vineri, în opt județe — Mureș, Alba, Sibiu, Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj — este anunțat Cod portocaliu, cu maxime de până la 36 de grade și disconfort termic accentuat. Județul Gorj se află vineri sub cod galben de caniculă.</p>
<p><span lang="RO">„În Banat, vestul și sud-vestul Olteniei, precum și în sud-vestul și centrul Transilvaniei </span><span lang="RO">vor fi temperaturi deosebit de ridicate. Maximele termice se vor situa între 33 și 36 de grade. Cele mai mari valori, canicula și disconfortul termic accentuat (indice temperatură-umezeală (ITU) ce va depăși pragul critic de 80 de unități) vor fi în județele Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți și Dolj”, potrivit ANM.</span></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/gorjul-sub-cod-galben-de-canicula-13/">Gorjul, sub cod galben de caniculă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/gorjul-sub-cod-galben-de-canicula-13/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sprijin pentru elevii cu CES. Cererile, până la 30 septembrie</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sprijin-pentru-elevii-cu-ces-cererile-pana-la-30-septembrie/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sprijin-pentru-elevii-cu-ces-cererile-pana-la-30-septembrie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 06:18:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413867</guid>

					<description><![CDATA[<p>Copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale pot beneficia, în anul școlar 2026-2027, de alocație zilnică de hrană și bani pentru rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și alte cheltuieli prevăzute de lege. Părinții, reprezentanții legali sau beneficiarii majori trebuie să depună cererea până la data de 30 septembrie 2026. Din 1 februarie 2026, alocația de hrană este [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sprijin-pentru-elevii-cu-ces-cererile-pana-la-30-septembrie/">Sprijin pentru elevii cu CES. Cererile, până la 30 septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Copiii și elevii cu cerințe educaționale speciale pot beneficia, în anul școlar 2026-2027, de alocație zilnică de hrană și bani pentru rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte și alte cheltuieli prevăzute de lege.</p>
<p>Părinții, reprezentanții legali sau beneficiarii majori trebuie să depună cererea până la data de 30 septembrie 2026. Din 1 februarie 2026, alocația de hrană este de 32 de lei pe zi, fiind calculată în funcție de prezența la cursuri. Plata se face în primele zece zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sprijin-pentru-elevii-cu-ces-cererile-pana-la-30-septembrie/">Sprijin pentru elevii cu CES. Cererile, până la 30 septembrie</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/sprijin-pentru-elevii-cu-ces-cererile-pana-la-30-septembrie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Avarie la rețeaua de apă din Bumbești Jiu. Unde se oprește apa</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/avarie-la-reteaua-de-apa-din-bumbesti-jiu-unde-se-opreste-apa/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/avarie-la-reteaua-de-apa-din-bumbesti-jiu-unde-se-opreste-apa/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 06:10:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<category><![CDATA[Aparegio]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413848</guid>

					<description><![CDATA[<p>O avarie a afectat furnizarea apei în localitatea Bumbești Jiu. „Aparegio Gorj S.A. &#8211; CED BUMBESTI JIU anunţă întreruperea furnizării apei potabile în data de 10.09.2026, în intervalul orar 08:30-10:00, în localitatea BUMBEȘTI JIU, str. Ghe.Tatarascu-parțial, sat Bumbești-parțial, ca urmare a avariei survenite la rețeaua de distribuție apa. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat utilizatorilor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/avarie-la-reteaua-de-apa-din-bumbesti-jiu-unde-se-opreste-apa/">Avarie la rețeaua de apă din Bumbești Jiu. Unde se oprește apa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O avarie a afectat furnizarea apei în localitatea Bumbești Jiu.</p>
<p>„Aparegio Gorj S.A. &#8211; CED BUMBESTI JIU anunţă întreruperea furnizării apei potabile în data de 10.09.2026, în intervalul orar 08:30-10:00, în localitatea BUMBEȘTI JIU, str. Ghe.Tatarascu-parțial, sat Bumbești-parțial, ca urmare a avariei survenite la rețeaua de distribuție apa.<br />
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că personalul de intervenție deplasat la fața locului va face tot posibilul pentru remedierea avariei într-un timp cât mai scurt.<br />
La reluarea alimentării cu apă în regim normal este posibil ca la robinete, apa să înregistreze valori mai mari ale parametrului turbiditate. Recomandăm să nu se folosească apa în scopuri menajere până la limpezirea completă“, au transmis reprezentanții Aparegio.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/avarie-la-reteaua-de-apa-din-bumbesti-jiu-unde-se-opreste-apa/">Avarie la rețeaua de apă din Bumbești Jiu. Unde se oprește apa</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/avarie-la-reteaua-de-apa-din-bumbesti-jiu-unde-se-opreste-apa/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Condamnări în dosarul concursului trucat de la Primăria Bâlteni. Ce pedepse a aplicat instanța de judecată</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/condamnari-in-dosarul-concursului-trucat-de-la-primaria-balteni-ce-pedepse-a-aplicat-instanta-de-judecata/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/condamnari-in-dosarul-concursului-trucat-de-la-primaria-balteni-ce-pedepse-a-aplicat-instanta-de-judecata/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Sep 2026 04:40:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413840</guid>

					<description><![CDATA[<p>Patru inculpate au fost condamnate de instanță în dosarul privind concursul de angajare pentru posturi de asistent medical comunitar organizat de Primăria Bâlteni, desfășurat la Casa Căsătoriilor din localitate. Ele au fost găsite vinovate de dare de mită, cumpărare de influență, fals intelectual și divulgare de informații nepublice. Teodora Emilia Diaconu a fost condamnată la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/condamnari-in-dosarul-concursului-trucat-de-la-primaria-balteni-ce-pedepse-a-aplicat-instanta-de-judecata/">Condamnări în dosarul concursului trucat de la Primăria Bâlteni. Ce pedepse a aplicat instanța de judecată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p dir="auto">Patru inculpate au fost condamnate de instanță în dosarul privind concursul de angajare pentru posturi de asistent medical comunitar organizat de Primăria Bâlteni, desfășurat la Casa Căsătoriilor din localitate. Ele au fost găsite vinovate de dare de mită, cumpărare de influență, fals intelectual și divulgare de informații nepublice.</p>
<p dir="auto">Teodora Emilia Diaconu a fost condamnată la 1 an și 9 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 2 ani, pentru dare de mită și participație improprie la fals intelectual. Instanța i-a interzis exercitarea unor drepturi pe 2 ani, i-a impus 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și a confiscat suma de 500 de lei. A fost achitată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit presei locale, aceasta ar fi nora unui fost lider local PSD.</p>
<p dir="auto">Mariana Sîrbu, membră a comisiei de concurs, a primit 2 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pe 2 ani și 6 luni, pentru cumpărare de influență, divulgare de informații secrete de serviciu și complicitate la folosirea de informații nepublice. I s-au interzis drepturi pe 2 ani și i s-a impus muncă în folosul comunității timp de 60 de zile. Suma de 500 de lei a fost confiscată.</p>
<p dir="auto">Elisabeta Bobină, angajată a Primăriei Bâlteni, a fost condamnată la 1 an închisoare pentru fals intelectual în formă continuată, însă instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de 2 ani.</p>
<p dir="auto">Andreea Ionela Tudorache, candidată la concurs, a fost condamnată la 2 ani și 4 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pe 2 ani și 6 luni. Ea a fost găsită vinovată de dare de mită, instigare la cumpărare de influență, instigare la divulgare de informații nepublice și participație improprie la fals intelectual. I s-au interzis drepturi pe 2 ani, i s-a impus 90 de zile de muncă în folosul comunității și i s-a confiscat suma de 900 de lei. A fost achitată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.</p>
<p dir="auto">Instanța a dispus desființarea totală a mai multor înscrisuri falsificate din cadrul concursului. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/condamnari-in-dosarul-concursului-trucat-de-la-primaria-balteni-ce-pedepse-a-aplicat-instanta-de-judecata/">Condamnări în dosarul concursului trucat de la Primăria Bâlteni. Ce pedepse a aplicat instanța de judecată</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/condamnari-in-dosarul-concursului-trucat-de-la-primaria-balteni-ce-pedepse-a-aplicat-instanta-de-judecata/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 21:15:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cheile sohodolului]]></category>
		<category><![CDATA[Peştera Gârla Vaci]]></category>
		<category><![CDATA[Podul Uriaşilor]]></category>
		<category><![CDATA[susita verde]]></category>
		<category><![CDATA[Tunelul Mare]]></category>
		<category><![CDATA[valceaua]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413819</guid>

					<description><![CDATA[<p>O serie de articole nedocumentate apărute recent în media locală m-au determinat să refac o incursiune în Cheile Sohodolului de Runcu cu prezentarea principalelor forme și fenomene întâlnite în cale pentru informarea corectă a cititorilor cotidianului nostru. Aflate în partea de nord a judeţului Gorj, într-o zonă de maximă afluenţă turistică, Cheile Sohodolului oferă celor [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/">Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O serie de articole nedocumentate apărute recent în media locală m-au determinat să refac o incursiune în Cheile Sohodolului de Runcu cu prezentarea principalelor forme și fenomene întâlnite în cale pentru informarea corectă a cititorilor cotidianului nostru.</strong></p>
<p>Aflate în partea de nord a judeţului Gorj, într-o zonă de maximă afluenţă turistică, Cheile Sohodolului oferă celor ce doresc să cunoască evoluţia formelor şi fenomenelor carstice lucruri deosebit de interesante.<br />
Desfăşurându-se pe o distanţă de aproximativ 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu, acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Delimitarea este rezultatul configuraţiei geologice, unde calcarele care ocupă cea mai mare parte a zonei sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granit.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413821" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2.jpg" alt="" width="705" height="408" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2.jpg 705w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2-320x185.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-2-696x403.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 705px) 100vw, 705px" />Acest lucru se poate observa şi cu ochiul liber de cei ce parcurg cheile de la un cap la altul şi urmăresc modificările de pe parcursul traseului. Astfel vor putea observa că de la intrarea în chei şi până la fostele cuptoare de var, roca este sfărâmicioasă şi apar numeroase conuri de grohotiş, iar pereţii sunt abrupţi, lucru normal, pentru că ne aflăm într-o zonă calcaroasă. De la fostele cuptoare de var şi până la Nucet, în apropierea peşterii Căldarea se poate observa lipsa aproape în totalitate a conurilor de grohotiş, valea este mai largă, iar pantele sunt împădurite. Este locul unde una din barele de granit intersectează zona calcaroasă a regiunii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413822" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3.jpg" alt="" width="856" height="533" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3.jpg 856w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-320x199.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-768x478.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-675x420.jpg 675w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-3-696x433.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 856px) 100vw, 856px" />Peştera Căldarea ne semnalează că drumul parcurge o nouă porţiune de calcare. Sunt Cheile Vidrei, scurte, dar foarte spectaculoase. La ieşirea din aceste chei, cam pe locul unde se află barajul lacului din faţa complexului turistic, se intră în porţiunea traversată de cea de-a doua bară de granit şi şisturi cristaline. Valea se lărgeşte, înclinarea versanţilor este mai mică, iar pantele sunt din nou împădurite. Continuându-ne drumul după confluenţa Sohodolului cu Valea Rea, intrăm în cea de-a treia şi poate cea mai frumoasă porţiune, Cheile Pătrunsa.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413823" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />De aici şi până în Poiana Contului, unde se consideră că se termină Cheile Sohodolului, doritorii pot admira forme şi fenomene ce impresionează ochiul, cum ar fi puternicele izbucuri Prelegele, venite din inima muntelui, pereţi de o verticalitate absolută, peşteri cu intrări monumentale ori avene cu adâncimi ameţitoare.<br />
O mare parte dintre acestea sunt concentrate în muntele Pleşa, supranumit pentru adâncimile avenelor sale Muntele Marilor Verticale. Calcarele predominante în perimetrul Cheilor Sohodolului prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri şi galerii subterane formate ca urmare a unui îndelungat proces de dizolvare provocat de apele meteorice şi din râuri.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413824" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6.jpg" alt="" width="646" height="435" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6-320x215.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-6-624x420.jpg 624w" sizes="auto, (max-width: 646px) 100vw, 646px" />Prin acest sistem carstic apele se infiltrează şi circulă cu uşurinţă dând naştere la o multitudine de fenomene.<br />
Foarte mult vizitate, dar din păcate extrem de puţin cunoscute, Cheile Sohodolului prezintă o multitudine de fenomene rare unele chiar unicate la nivel naţional:<br />
• Peştera Gârla Vacii este printre puţinele peşteri din ţară şi chiar la nivel european ce prezintă un caz de difluenţă subterană. Apa ce pătrunde în ea din Sohodol, după un traseu subteran de aprox. 500 metri, se împarte în două într-o sală de difluenţă naturală şi porneşte pe două galerii : Vâlceaua, ce după un parcurs de aproape un kilometru apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume ce a fost captat pentru alimentarea cu apă a municipiului Tg.-Jiu, şi Jaleşul, care după ce parcurge prin subteran mai bine de un kilometru, apare la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume, locul fiind considerat ca obârşie a pârâului Jaleş.<br />
• Câmpurile de lapiezuri ( formaţiuni carstice de suprafaţă ce iau naştere prin coroziune pe roci carstificabile ), localizate între Sohodol şi Şuşiţa Verde, formează cea mai spectaculoasă zonă de lapiezuri din Carpaţii Meridionali.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413825" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7.jpg" alt="" width="864" height="1014" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7.jpg 864w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-204x240.jpg 204w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-682x800.jpg 682w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-768x901.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-358x420.jpg 358w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-7-696x817.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 864px) 100vw, 864px" />• Depozitele de terra rossa formate prin alterarea calcarelor în combinaţie cu oxizii de fier din natură (de unde şi denumirea ) ating în unele locuri grosimi de până la 6 metri. Localizate între Sohodol şi Deleş, acestea formează un fenomen foarte rar chiar pe plan european.<br />
• Cheile Sohodolului deţin două recorduri naţionale în domeniul speologiei. Este vorba despre două avene (peşteri cu dezvoltare verticală) localizate în muntele Pleşa: Clocoticiul din Scoaba Sărăturii (-99m ), unde se află cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m ), şi Clocoticiul din Cârca Păreţeilor (-149m ), unde se află cel mai mare puţ vertical din ţară (-121m). Măsurătorile şi explorările au fost făcute de speologii de la C.S.E.R Bucureşti<br />
• La nivelul şoselei ce parcurge cheile se pot observa două tuneluri ovoidale săpate de Sohodol numite Nările: Tunelul Mare, lung de 76 metri, şi Tunelul Mic, de 57 m, iar puţin în aval tunelul numit La Cuptor, cu o lungime de 12m.<br />
• Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei cum mai este cunoscut, o curioasă formaţiune carstică se constituie într-un alt fenomen rarisim. Aflat la o altitudine de 190 metri faţă de nivelul şoselei, acesta poate rivaliza pe plan naţional numai cu Podul Natural de la Ponoare sau Podul Uriaşilor cum mai este cunoscut. Asupra originii <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413826" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8.jpg" alt="" width="1200" height="900" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/sohodol-8-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Inelului de Piatră s-au formulat mai multe ipoteze. Cea mai plauzibilă este că această formaţiune a reprezentat în trecut gura de intrare în peştera Pârlajului aflată în apropiere şi a fost modelat de râul Sohodol, ce cu mult timp în urmă curgea pe acolo. Prăbuşirea galeriei ce făcea legătura între Inel şi Peştera Pârlajului ar fi dus la apariţia acestui curios fenomen carstic.<br />
Iată cum în calcarele Cheilor Sohodolului este întipărit tot trecutul acestor locuri cu mii şi milioane de ani în urmă. Cheile Sohodolului sunt un hrisov. Un hrisov de piatră în care trebuie doar să ştii să citeşti<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/">Rememorări  autumnale &#8211; Prin lumea de piatră a Sohodolului în luna lui Răpciune</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/rememorari-autumnale-prin-lumea-de-piatra-a-sohodolului-in-luna-lui-rapciune/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (1)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului-1/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului-1/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 21:11:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Elegiile din Ezoterezia]]></category>
		<category><![CDATA[Ion Popescu-Brădiceni]]></category>
		<category><![CDATA[Rainer Maria Rilke]]></category>
		<category><![CDATA[spațiu liric]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413800</guid>

					<description><![CDATA[<p>Poezia ca inițiere în misterul ființei Există cărți de poezie care se citesc într-o singură după amiază și există cărți care după ce au fost citite continuă să lucreze în conștiința cititorului. Volumul de versuri „Elegii din Ezoterezia” al poetului Ion Popescu-Brădiceni apărut la editura PIM din Iași în mai 2026 aparține, fără îndoială, celei [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului-1/">Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (1)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><strong>Poezia ca inițiere în misterul ființei</strong></h3>
<p>Există cărți de poezie care se citesc într-o singură după amiază și există cărți care după ce au fost citite continuă să lucreze în conștiința cititorului. Volumul de versuri „Elegii din Ezoterezia” al poetului Ion Popescu-Brădiceni apărut la editura PIM din Iași în mai 2026 aparține, fără îndoială, celei de a doua categorii. Este o carte care nu se epuizează în suprafața textului, pentru că adevărata ei materie nu este doar cuvântul, ci ceea ce se află în spatele cuvântului: memoria, timpul, sacrul, moartea, identitatea, cultura, misterul și nevoia omului de a-și găsi un loc în ordinea nevăzută a lumii.<br />
Poetul, la fel ca Aristotel în viziunea sa asupra lumii, se bazează pe conceptul de „primul motor imobil”, pe cauzalitate și pe forma pură, explicând cosmosul nu prin intervenție divină directă ci printr-o structură rațională internă.<br />
Ion Popescu-Brădiceni construiește în „Elegiile din Ezoterezia” un spațiu liric original, al cărui nume însuși pare să funcționeze ca o metaforă programatică. Ezoterezia nu este doar un teritoriu imaginar, ci o geografie interioară a ființei, un spațiu de trecere între ceea ce se vede și ceea ce se presimte, între lumea concretă și lumea simbolică, între experiența individuală și memoria universală: „În afara curcubeului: noaptea-i/ ca o fântână, în care/ pământu-și tremură apele,/ pianul își consumă/ clapele întru/ Împărăția Eului/ meu de rapsod transmodern/ de la o tribună alături de/ un eșafod,/ căutând un mod/ de-a zidi o lume mai bună&#8230;/ mai bună&#8230;/ iar dacă nu mă opun/ voi fi doar eidolonul/ eliberat de timpu-mi/ greu cât o catedrală.” (Elegia a III-a – O Carte a Perfecțiunii).<br />
Alăturarea dintre „Elegie” și „Ezoterezia” este, de altfel, fundamentală pentru înțelegerea cărții de versuri a domnului Ion Popescu-Brădiceni. Elegia presupune sentimentul pierderii, nostalgia după ce a fost, conștiința timpului care trece și a morții care se apropie. Ezoterezia presupune însă tocmai ceea ce nu poate fi epuizat prin simpla experiență a dispariției: misterul, inițierea, sensul ascuns, posibilitatea unei realități dincolo de speranță: „Secerat-am grâul c-o/ mistică hărnicie./ Urmează de-acum/ să inhalăm fumul/ numit zădărnicie!” (Elegia a IV-a – Un labirint al deșertăciunilor).<br />
Iată că întreaga carte pare să fie construită pe o tensiune esențială: omul pierde, dar spiritul caută, timpul distruge, dar memoria recuperează, trupul moare, dar cuvântul încearcă să rămână; lumea se închide dar poezia deschide un luminiș (Heidegger). Tocmai această tensiune conferă cărții o densitate metafizică aparte.</p>
<h3><strong>Ezoterezia – un teritoriu al inițierii</strong></h3>
<p>Prima și poate cea mai importantă cheie de lectură a acestui volum de poezii este aceea a călătoriei inițiatice. Ezoterezia poate fi înțeleasă ca un spațiu în care poetul intră pentru a se reîntâlni cu propriile sale întrebări fundamentale. Nu este o lume a certitudinilor ci una a căutării, iar poetul nu pătrunde aici pentru a găsi răspunsuri definitive, ci pentru a înțelege de ce întrebările esențiale nu pot fi niciodată închise.<br />
În acest sens, cartea se înscrie într-o veche tradiție europeană a literaturii ca drum. De la Dante la Rilke, de la Hölderlin la Eliot, literatura europeană a cunoscut numeroase forme ale acestei călătorii interioare. La Dante omul traversează Infernul, Purgatoriul și Paradisul pentru a ajunge la adevăr și lumină. La Rilke existența devine o experiență a fragilității, iar moartea este transformată într-o dimensiune inseparabilă a vieții. La Hölderlin poezia caută urmele sacrului într-o lume care pare să fi pierdut prezența divinității, iar la Eliot trecutul și prezentul se intersectează într-o arhitectură spirituală în care cultura devine memorie activă. La Ion Popescu-Brădiceni această călătorie capătă forma Ezoterezia, iar poetul nu traversează spații mitologice în sens clasic, ci parcurge propriul labirint al memoriei, culturii și conștiinței. De aceea credem că Ezoterezia poate fi interpretată ca o inițiere prin cuvânt. Fiecare elegie devine o treaptă, fiecare imagine o deschidere, iar fiecare amintire o posibilă revelație; de asemenea, fiecare moarte devine o interogație asupra nemuririi.</p>
<h3><strong>Luminișul ființei – o apropiere de Heidegger</strong></h3>
<p>Una dintre cele mai fertile perspective interpretative ale cărții domnului Ion Popescu-Brădiceni este raportarea sa la gândirea lui Martin Heidegger, în special la conceptul de „Lichtung” asociat ideii de luminiș, de deschidere, în care ființa devine accesibilă. Trebuie să precizăm că această analogie este de natură hermeneutică și nu presupune, în absența unei declarații explicite a autorului, o influență directă. Ea se întemeiază pe o afinitate de profunzime – atât filosofia heideggeriană cât și poezia lui Ion Popescu-Brădiceni converg în preocuparea pentru ceea ce se află dincolo de aparență: „Sunt un produs al noilor metode./ Am locuință în Uvedenrode,/ în care mă retrag din când în când,/ să întemeiez, iubito, prin cuvânt,/ un Nou Regat, vizibil în curând.” (Elegia a VIII-a – E veșnic soare în Uvedenrode)<br />
La Heidegger, luminișul nu este un simplu spațiu al luminii, ci locul în care ființa poate să se arate. Totodată, ceea ce se revelează implică inevitabil și o zonă de ascundere. Această dialectică a revelării și a retragerii poate fi considerată una dintre cheile de lectură ale „Elegiilor din Ezoterezia”.<br />
Poemul luminează, dar nu explică, iar cuvântul dezvăluie dar nu epuizează, însă imaginea deschide sensul dar păstrează misterul. În acest context, Ezoterezia poate fiind înțeleasă ca un luminiș poetic al ființei. Dacă la Heidegger luminișul este condiția apariției ființei, la Ion Popescu-Brădiceni poezia devine spațiul în care urmele acestei apariții sunt contemplate.<br />
Poezia nu oferă explicații ale ființei, ea constituie locul de întâlnire cu întrebarea ființei: „Domnilor din fața Porții/ spre Etern, ce vreți să schimb?/ Zeilor de din Olimp,/ ce-mi tot ziceți că de-o vreme/ învățat-am a mă teme?” (Elegia a XXXIV-a – Un stil inamovibil)<br />
Această perspectivă reconfigurează și sensul elegiei. Elegia nu mai este exclusiv un discurs al pierderii, ci devine o formă de apropiere de esențial. Conștiința morții intensifică înțelegerea vieții, conștiința trecerii amplifică valoarea memoriei, iar conștiința fragilității conferă densitate cuvântului. În acest sens elegia devine un exercițiu de luciditate metafizică.</p>
<h3><strong>Elegia timpului și memoria pierderii</strong></h3>
<p>Una dintre temele centrale ale acestei cărți este timpul, nu timpul cronologic, ci timpul interior, cel care modelează ființa și transformă trecutul în memorie activă. Poetul se situează într-o tensiune continuă între prezent și trecut, însă trecutul nu este un simplu depozit de amintiri, ci o prezență latentă care continuă să acționeze în prezent. Din acest punct de vedere acest volum de versuri poate fi pus în relație cu Marcel Proust, la care memoria involuntară recuperează timpul pierdut și îl reactivează în prezent. La Ion Popescu-Brădiceni memoria poetică îndeplinește o funcție similară: refuză dispariția definitivă a lucrurilor. Așadar, prin poezie trecutul nu este doar rememorat, el este reconfigurat. De altfel, una dintre funcțiile fundamentale ale elegiei este conservarea împotriva dispariției. Într-o lume dominată de efemer, poezia instituie o formă de continuitate. Din lecturarea elegiilor se conturează o idee esențială, și anume – omul nu poate învinge timpul dar poate crea împotriva uitării (această creație este însăși poezia).<br />
Moartea constituie una dintre prezențele majore ale cărții însă, totuși, ea nu apare exclusiv ca final biologic, ci mai ales ca interogație fundamentală – ce rămâne după om? Ce persistă după dispariția unei generații? Ce supraviețuiește unei iubiri? Ce rămâne dintr-un loc, dintr-o cultură, dintr-o civilizație? Toate aceste întrebări, rezultate din elegiile lui Ion Popescu-Brădiceni, apropie cartea acestuia de tradiția marilor elegii europene și în mod special de Rainer Maria Rilke. În „Elegii duineze” moartea nu este opusul vieții, ci o dimensiune constitutivă a existenței. La Rilke omul este chemat să transforme efemerul în sens, iar la Brădiceni această transformare se realizează prin cuvânt. Astfel moartea devine un argument al creației.<br />
Dacă viața este trecătoare, poemul încearcă să conserve ceea ce viața pierde, să salveze în general literatura. Din această perspectivă „Elegiile din Ezoterezia” pot fi citite și ca o carte a supraviețuirii prin cultură. Iată că poetul nu poate suspenda timpul dar poate conserva memoria, nu poate anula moartea dar poate institui un spațiu simbolic al continuității. El nu poate opri destrămarea lumii dar poate reconstitui lumea prin limbaj.</p>
<h3><strong>Elegia sacrului și absența lui</strong></h3>
<p>O altă dimensiune a acestei cărți este raportarea la sacru. În acest punct apropierea de Hölderlin este relevantă, acesta fiind unul dintre marii poeți ai modernității care are ca temă principală absența sacrului. Lumea contemporană pare să fi pierdut legătura cu divinul, iar poetul devine cel care caută urmele unei prezențe retrase. În elegiile lui Ion Popescu-Brădiceni sacrul nu este afirmat dogmatic, ci apare ca presimțire, interogație și mister. Ezoterezia devine un spațiu al sacrului posibil însă poetul nu afirmă „acesta este adevărul” ci el întreabă unde se află sensul, apoi oferă răspunsul: „Toamna, când culegeam viile și storceam mustul/ și rodul meu va fi cules și stors. Și ca și/ vinul/ cel nou voi fi depus în Vasele Veșniciei (după ce mă voi fi întors).” (Elegia a XXVII-a – Cuvântul și faptele) sau: „O clipă șezui locului/ acolo în preajma focului./ Cu mine odată stătu/ la fel de tăcut Enkidu.” (Elegia a XXXVIII-a – Țesătura din soliloc)<br />
Desigur, interogația folosită de autor este specifică tradiției europene a poeziei. De la Dante la Eliot, de la Holderlin la Rilke poezia a funcționat adesea ca o formă de reconstrucție a relației dintre om și transcendență. Ion Popescu-Brădiceni reia această căutare într-un limbaj contemporan, fără dimensiunea sacrului. În Ezoterezia sacrul nu este certitudine, este o absență care continuă să interpeleze. Va urma<br />
<em><strong>Mircea Tutunaru</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului-1/">Elegiile din Ezoterezia între luminişul fiinţei şi misterul cuvântului (1)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/elegiile-din-ezoterezia-intre-luminisul-fiintei-si-misterul-cuvantului-1/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (1)</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-1/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-1/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 21:10:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Asklepios]]></category>
		<category><![CDATA[cornel munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[Esculap]]></category>
		<category><![CDATA[slujitori ai lui Hipocrate]]></category>
		<category><![CDATA[Ștefan Marinescu]]></category>
		<category><![CDATA[zei ai medicinei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413781</guid>

					<description><![CDATA[<p>,,Mulțumit, aplaudat, Îi sărut muzei cosița. Multe boli au vindecat Bisturiul și penița.” Ștefan Marinescu ,,Anii vieții se petrec, S-au dus vremile cu dame, Nostalgia mi-o petrec C-un volum de epigrame.” Cornel Munteanu Asklepios și Esculap au fost zei ai medicinei, primul la greci, secundul la romani. Ambii au fost instruiți de centaurul Chiron. Asklepios [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-1/">Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (1)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>,,Mulțumit, aplaudat,</em><br />
<em>Îi sărut muzei cosița.</em><br />
<em>Multe boli au vindecat</em><br />
<em>Bisturiul și penița.”</em><br />
<strong><em>Ștefan Marinescu</em></strong></p>
<p><em>,,Anii vieții se petrec,</em><br />
<em>S-au dus vremile cu dame,</em><br />
<em>Nostalgia mi-o petrec</em><br />
<em>C-un volum de epigrame.”</em><br />
<strong><em>Cornel Munteanu</em></strong></p>
<p>Asklepios și Esculap au fost zei ai medicinei, primul la greci, secundul la romani. Ambii au fost instruiți de centaurul Chiron. Asklepios a învățat arta vindecării oamenilor, folosind plantele pădurii. Ajuns îndemânatic și în chirurgie, mitul spune că ar fi vindecat bolnavii și prin arta muzicii. În Grecia era venerat prin ridicarea unor temple renumite. Asklepios stătea pe tron, ținând într-o mână șarpele, iar în cealaltă un baston. La picioare avea un câine, simbol al fidelității medicului față de bolnavi. Bastonul simboliza faptul că medicul trebuie să viziteze mereu bolnavul, iar șarpele întruchipa reîntinerirea.<br />
Atât Asklepios cât și Esculap ajunseseră la performanța de a învia până și morții, fapt ce a atras mânia lui Zeus pentru acest har, primul fiind răpus de fulger, iar al doilea de trăsnet.<br />
Cu prilejul aniversării, la 22 octombrie 2022, a 130 de ani de la înființarea Spitalului Orășenesc din Târgu Cărbunești, am cugetat adânc asupra lansării, la această unitate spitalicească, a doi medici deveniți cu timpul nume sonore, personalități cu notorietate în medicină, respectând cu sfințenie făgăduiala solemnă prin jurământul lui Hipocrate, celebrul medic al antichității: Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu. Chirurgul Ștefan Marinescu și cardiologul Cornel Munteanu au făcut parte din marea familie a slujitorilor lui Hipocrate în acest spital inaugurat la 1 octombrie 1892. Pe vremea aceea, când cei doi medici au concurat la Medicină, era o teroare. Trebuia să renunțe la frumusețea vieții de adolescent în favoarea unei pregătiri serioase. Ștefan Marinescu, născut pe 20.01.1929, în comuna Giulești, satul Rusănești, județul Vâlcea, fiu de învățător, absolvent al Liceului Militar, unde s-a deprins cu ordinea și disciplina, a urmat cursurile Facultății de Medicină din Timișoara, clasându-se la admitere pe locul al cincilea din cei peste 600 de candidați.<br />
Cornel Munteanu, mai tânăr cu 11 ani, absolvent al Liceului Teoretic Nr. 2, azi ,,Spiru Haret” din Târgu Jiu, a urmat cursurile Facultății de Medicină din Cluj-Napoca, concurând la admitere cu 14 candidați pe un loc.<br />
După secundariat, Ștefan Marinescu s-a specializat în chirurgie generală pe care a profesat-o cu credință și devotament pe tot parcursul vieții, până la pensionare. Debutul în profesie s-a produs la Târgu Cărbunești, alături de aleasa inimii sale, colegă de facultate, Raisa. La început a operat cu renumitul chirurg Ovidiu Xenachis. O perioadă a fost directorul spitalului. După cei 15 ani petrecuți la acest spital, a urmat pentru scurt timp la Plenița, fiind și director, apoi la Segarcea, după care a profesat ultimii 22 de ani ca chirurg generalist în municipiul Craiova.<br />
Când Cornel Munteanu a absolvit facultatea, 1963, repartiția se făcea pe regiuni. Din cei 27 de absolvenți repartizați în regiunea Oltenia, a avut media cea mai mare. După un scurt popas de 3 luni în comuna Țânțăreni, a fost repartizat la Spitalul Orășenesc din Târgu Cărbunești. După secundariat, s-a specializat ca medic internist, dar, pe parcurs, a urmat cursuri de specializare în cardiologie, a publicat mai multe lucrări științifice în reviste de specialitate, finalizate cu un doctorat. Prin aceasta, a dat curs pasiunii sale din anii studenției: studiul inimii. O perioadă a fost și directorul spitalului. Deși a avut oferte să intre în lumea academică, nu s-a dezlipit de Spitalul Orășenesc din Târgu Cărbunești și de Bărbăteștii săi natali până la pensionare. 47 de ani de practică medicală la spitalul menționat la care se adaugă încă 12 de cabinet particular. Atingând cotele cele mai înalte ale profesionalismului în specialitatea aleasă, s-a făcut remarcat la nivel național, prin diagnosticele date unor pacienți, cazuri mai grave, trimiși la spitale din Capitală. Să avem în vedere că o lungă perioadă, când nu apăruseră noile tehnologii imagistice medicale, diagnosticele erau stabilite numai pe baza cunoștințelor acumulate la cursurile de semiologie din facultate. Odată apărute aceste tehnologii, desigur că cei doi medici s-au perfecționat. Când au apărut primele ecografe, medicul Cornel Munteanu, dornic să învețe, merge la Cluj-Napoca, iar când a apărut primul ecograf la Petroșani, mergea de două ori pe lună. După cum ne mărturisea, a învățat mai mult de unul singur.<br />
<em><strong>(va urma)</strong></em><br />
<em><strong>Constantin E. Ungureanu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-1/">Ștefan Marinescu și Cornel Munteanu – destoinici ucenici ai lui Asklepios și Esculap, dar și literați cu har (1)</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/stefan-marinescu-si-cornel-munteanu-destoinici-ucenici-ai-lui-asklepios-si-esculap-dar-si-literati-cu-har-1/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Craiova, reprezentată de trei jucători în Echipa Etapei a 8-a</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-reprezentata-de-trei-jucatori-in-echipa-etapei-a-8-a/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-reprezentata-de-trei-jucatori-in-echipa-etapei-a-8-a/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 21:08:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[Assad Al-Hamlawi]]></category>
		<category><![CDATA[echipa etapei]]></category>
		<category><![CDATA[Filipe Coelho]]></category>
		<category><![CDATA[selecția rundei]]></category>
		<category><![CDATA[trei jucători]]></category>
		<category><![CDATA[Tudor Băluță]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea Craiova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413778</guid>

					<description><![CDATA[<p>Universitatea Craiova a fost puternic reprezentată în Echipa Etapei a 8-a din Superliga. Clubul oltean a avut trei nominalizări: mijlocașul Tudor Băluță, antrenorul Filipe Coelho și atacantul Assad Al-Hamlawi. Graficul oficial publicat de club evidențiază prezența celor trei în selecția rundei, după evoluțiile din etapa cu numărul 8 a campionatului. Băluță a reușit un joc [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-reprezentata-de-trei-jucatori-in-echipa-etapei-a-8-a/">Universitatea Craiova, reprezentată de trei jucători în Echipa Etapei a 8-a</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Universitatea Craiova a fost puternic reprezentată în Echipa Etapei a 8-a din Superliga. Clubul oltean a avut trei nominalizări: mijlocașul Tudor Băluță, antrenorul Filipe Coelho și atacantul Assad Al-Hamlawi.<br />
Graficul oficial publicat de club evidențiază prezența celor trei în selecția rundei, după evoluțiile din etapa cu numărul 8 a campionatului.<br />
Băluță a reușit un joc consistent și să paseze decisiv la două goluri și Al-Hamlawi a marcat de două ori în poarta Universității Cluj.<br />
Tehnicianul portughez Filipe Coelho este evidențiat ca antrenorul echipei cu cel mai bun joc și rezultat din această rundă.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-reprezentata-de-trei-jucatori-in-echipa-etapei-a-8-a/">Universitatea Craiova, reprezentată de trei jucători în Echipa Etapei a 8-a</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-reprezentata-de-trei-jucatori-in-echipa-etapei-a-8-a/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Craiova: Adversari, program și cote în Conference League sezonul 2026-2027</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-adversari-program-si-cote-in-conference-league-sezonul-2026-2027/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-adversari-program-si-cote-in-conference-league-sezonul-2026-2027/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 12:00:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[adversari]]></category>
		<category><![CDATA[Conference League]]></category>
		<category><![CDATA[program]]></category>
		<category><![CDATA[program meciuri]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea Craiova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413760</guid>

					<description><![CDATA[<p>Campioana României, Universitatea Craiova, participă pentru a doua oară consecutiv în grupa Conference League, fiind singura reprezentantă a fotbalului românesc în acest sezon european. Astfel, oltenii au ajuns în grupa Conference League, unde vor înfrunta două echipe din campionate de top. Este vorba despre Brighton și Getafe. În afara acestora, Universitatea Craiova le va mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-adversari-program-si-cote-in-conference-league-sezonul-2026-2027/">Universitatea Craiova: Adversari, program și cote în Conference League sezonul 2026-2027</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Campioana României, Universitatea Craiova, participă pentru a doua oară consecutiv în grupa Conference League, fiind singura reprezentantă a fotbalului românesc în acest sezon european.</p>
<p>Astfel, oltenii au ajuns în grupa Conference League, unde vor înfrunta două echipe din campionate de top. Este vorba despre Brighton și Getafe. În afara acestora, <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-i-a-transferat-pe-joao-lameira-si-baptiste-roux/">Universitatea Craiova</a> le va mai avea adversare pe Copenhaga, Kairat, Egnatia și Inter Club d&#8217;Escaldes.</p>
<p>În grupa unică de Conference League sunt 36 de echipe, fiecare urmând a disputa 6 meciuri. Prima etapă va avea loc pe 15 octombrie, iar ultima pe 17 decembrie. La finalul celor șase etape, primele opt clasate se vor califica automat în optimile Conference League. Echipele clasate pe locurile 9-24 vor juca în play-off-ul pentru optimi.</p>
<h3>Program U Craiova în grupa Conference League 2026-2027</h3>
<ul>
<li>Etapa 1 &#8211; 15.10.2026: U Craiova &#8211; Getafe</li>
<li>Etapa 2 &#8211; 22.10.2026: Inter Club d’Escaldes – U Craiova</li>
<li>Etapa 3 &#8211; 5.11.2026: U Craiova &#8211; Egnatia</li>
<li>Etapa 4 &#8211; 26.11.2026: Brighton – U Craiova</li>
<li>Etapa 5 &#8211; 10.12.2026: Kairat – U Craiova</li>
<li>Etapa 6 &#8211; 17.12.2026: U Craiova &#8211; Copenhaga</li>
</ul>
<h2><strong>Oltenii, parcurs impresionant pe teren propriu în Conference League</strong></h2>
<p>Ediția trecută, formația olteană a plecat din al doilea tur preliminar. <a href="https://www.digisport.ro/fotbal/conference-league/universitatea-craiova-fk-sarajevo-4-0-calificare-pentru-olteni-in-turul-3-din-conference-league-hat-trick-pentru-al-hamlawi-3724803">A trecut de Sarajevo</a>, Spartak Trnava și Istanbul Bașakșehir. În toate cele trei meciuri, Universitatea Craiova s-a impus la o diferență de cel puțin două goluri pe teren propriu. De altfel, oltenii au suferit o singură înfrângere în cele 11 partide de pe propriul teren disputate în Conference League. S-a întâmplat cu Sparta Praga, în penultima etapă a grupei de sezonul trecut.</p>
<p>În grupa Conference League <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/prima-sub-linie-craiova-eliminata-din-conference-league/">a încheiat pe locul 25</a>, primul sub linie. Formația olteană s-a văzut prea devreme calificată în play-off-ul pentru optimi. A condus-o în ultima etapă pe AEK Atena cu scorul de 2-0 în deplasare, însă a primit golul eliminării în minutul 14 de prelungire, după ce golul egalizator a venit în minutul 8 de prelungire.</p>
<h2><strong>Trei adversare ale Craiovei, în top 10 favorite la cucerirea trofeului</strong></h2>
<p>Conform cotelor la <a href="https://don.ro/ro/sport">pariuri sportive</a>, Brighton este principala favorită la câștigarea acestui sezon de Conference League, având cota 4.00. Vorbim despre formația pe care Universitatea Craiova o va întâlni în deplasare în a patra etapă. Formația din Premier League este urmată de Atalanta, cu o cotă de 6.50, pentru ca Monaco și Freiburg să aibă cota 8.00.</p>
<p>Referindu-ne la adversarele craiovenilor, a opta șansă la câștigarea trofeului o are Copenhaga, pentru ca Getafe să se claseze pe poziția 10. Pe locul 24 în acest clasament o găsim pe Universitatea Craiova, în vreme ce Kairat se află pe locul 28. Egnatia este pe locul 33, pe când Inter Club d&#8217;Escaldes ocupă ultima poziție.</p>
<p>În ceea ce privește meciul de debut, cel cu Getafe, spaniolii sunt favoriți să obțină cele 3 puncte puse în joc, cu o cotă de 2.20, în timp ce un succes al Craiovei este cotat cu 3.20.</p>
<p>Cinci ediții de Conference League s-au disputat până acum, titlul fiind câștigat de 5 echipe diferite, dintre care trei din Premier League. Este vorba despre West Ham, Chelsea și Crystal Palace. Prima ediție de Conference League a fost câștigată de AS Roma, în vreme ce singura câștigătoare care nu provine din campionatele de top este Olympiakos Pireu. Niciuna dintre cele 5 formații nu se află în acest sezon în grupa de Conference League.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-adversari-program-si-cote-in-conference-league-sezonul-2026-2027/">Universitatea Craiova: Adversari, program și cote în Conference League sezonul 2026-2027</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/universitatea-craiova-adversari-program-si-cote-in-conference-league-sezonul-2026-2027/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„MORFINA”, joi, la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Spectacolul pleacă apoi în Ungaria</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/morfina-joi-la-teatrul-elvira-godeanu-din-targu-jiu-spectacolul-pleaca-apoi-in-ungaria/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/morfina-joi-la-teatrul-elvira-godeanu-din-targu-jiu-spectacolul-pleaca-apoi-in-ungaria/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 10:40:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413746</guid>

					<description><![CDATA[<p>Spectacolul „MORFINA”, inspirat din nuvela lui Mihail Bulgakov, va fi prezentat joi, 10 septembrie, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Piesa spune povestea unui medic tânăr care, pe fondul singurătății și al presiunilor din viața de zi cu zi, ajunge să folosească morfina pentru a-și alina suferința. Ceea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/morfina-joi-la-teatrul-elvira-godeanu-din-targu-jiu-spectacolul-pleaca-apoi-in-ungaria/">„MORFINA”, joi, la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Spectacolul pleacă apoi în Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Spectacolul „MORFINA”, inspirat din nuvela lui Mihail Bulgakov, va fi prezentat joi, 10 septembrie, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu.</p>
<p>Piesa spune povestea unui medic tânăr care, pe fondul singurătății și al presiunilor din viața de zi cu zi, ajunge să folosească morfina pentru a-și alina suferința. Ceea ce pare la început o soluție se transformă treptat într-o dependență care îi afectează viața și relația cu cei din jur.</p>
<p>Spectacolul aduce în atenție problema dependenței, dar și fragilitatea oamenilor care încearcă să-și găsească o cale de ieșire din propriile probleme.</p>
<p>Reprezentația de la Târgu Jiu are loc cu doar câteva zile înainte ca „MORFINA” să ajungă peste graniță. Pe 15 septembrie, spectacolul va fi prezentat în Ungaria, la Budaörsi Latinovits Színház.</p>
<p>Regia și dramatizarea sunt realizate de Dumitru Acriș, după nuvela lui Mihail Bulgakov. Scenografia este semnată de Șteff Chelaru, iar partea video de Cătălin Cora.</p>
<p>În distribuție se află Vlad Fiu, Claudia Ieremia, Mariana Ghițulescu, Sandu Mustățea, Gia Enache, Luminița Șorop, Monica Sfetcu, Sorin Giurca și Teodora Constantin.</p>
<p>Biletele pot fi cumpărate de la Agenția Teatrală sau online, prin Eventim.</p>
<p>Spectacolul este nerecomandat persoanelor cu vârsta sub 16 ani.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/morfina-joi-la-teatrul-elvira-godeanu-din-targu-jiu-spectacolul-pleaca-apoi-in-ungaria/">„MORFINA”, joi, la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu. Spectacolul pleacă apoi în Ungaria</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/morfina-joi-la-teatrul-elvira-godeanu-din-targu-jiu-spectacolul-pleaca-apoi-in-ungaria/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Două zile de poezie la Brădiceni</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/doua-zile-de-poezie-la-bradiceni/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/doua-zile-de-poezie-la-bradiceni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 09 Sep 2026 07:00:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima Ora]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413719</guid>

					<description><![CDATA[<p>Brădiceniul devine din nou, în această toamnă, loc de întâlnire pentru poeți, scriitori și iubitori de cultură. În perioada 11-12 septembrie 2026 are loc cea de-a XXIX-a ediție a Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, eveniment inclus în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Tema ediției din acest an este „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”, iar întâlnirea își propune [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/doua-zile-de-poezie-la-bradiceni/">Două zile de poezie la Brădiceni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Brădiceniul devine din nou, în această toamnă, loc de întâlnire pentru poeți, scriitori și iubitori de cultură. În perioada 11-12 septembrie 2026 are loc cea de-a XXIX-a ediție a Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, eveniment inclus în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului.</strong></p>
<p>Tema ediției din acest an este „Satul – memorie, patrimoniu, poezie”, iar întâlnirea își propune să readucă în atenție satul românesc, tradițiile și poveștile care fac parte din memoria comunităților.</p>
<p>Programul începe vineri, 11 septembrie 2026, cu primirea invitaților, moment care va deschide seria întâlnirilor dedicate ediției din acest an.</p>
<p>Cea de-a doua zi, sâmbătă, 12 septembrie 2026, va aduce în centrul atenției publicul și iubitorii de literatură. De la ora 16.00, la Căminul Cultural din Brădiceni, va avea loc evenimentul propriu-zis, care va cuprinde podiumul poetic, lecturi, momente dedicate creației literare și festivitatea de premiere a câștigătorilor.</p>
<p>Juriul ediției din acest an a fost prezidat de Marius Ghica, scriitor și membru al Uniunii Scriitorilor din România, personalitate cunoscută în spațiul cultural și literar românesc.</p>
<p>Un moment important al programului îl reprezintă și lansarea unor noi apariții editoriale, între care „Miracol de Brădiceni”, nr. 43, publicație legată de identitatea și continuitatea culturală a manifestării, precum și revista „Ceașca de cafea”. Totodată, publicul va avea ocazia să descopere și alte reviste și publicații literare și culturale.</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/doua-zile-de-poezie-la-bradiceni/">Două zile de poezie la Brădiceni</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/ultima-ora/doua-zile-de-poezie-la-bradiceni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:17:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[cătunul Sohodol]]></category>
		<category><![CDATA[Cheile Sohodolului de Izvarna]]></category>
		<category><![CDATA[fierbatori de nisip]]></category>
		<category><![CDATA[jiul de sus]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413674</guid>

					<description><![CDATA[<p>Realizatori de clasamente ale zonelor cu potențial turistic ar putea merge, dacă tot vor să descopere locuri de excepţie, în câteva locaţii de pe teritoriul gorjean mai precis prin ţinutul submontan al Jiului de Sus şi nu vor regreta deloc. Unul din aceste locuri din păcate prea puţin mediatizat şi implicit cu puţine şanse de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/">Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Realizatori de clasamente ale zonelor cu potențial turistic ar putea merge, dacă tot vor să descopere locuri de excepţie, în câteva locaţii de pe teritoriul gorjean mai precis prin ţinutul submontan al Jiului de Sus şi nu vor regreta deloc.</strong></p>
<p>Unul din aceste locuri din păcate prea puţin mediatizat şi implicit cu puţine şanse de a apărea în clasamente este perimetrul Izvarna &#8211; cătunul Sohodol şi nu în ultimul rând Cheile Sohodolului de Izvarna, ce administrativ fac parte din Tismana cel mai nou oraş gorjean.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413676" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1.jpg" alt="" width="1200" height="895" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-1024x764.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-768x573.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-563x420.jpg 563w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-696x519.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-1068x797.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/3-1-265x198.jpg 265w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pentru cei ce doresc să facă o incursiune în acest perimetru le-aş propune prima dată un popas, de fapt câteva minute de meditaţie, privind la Izvarna, salba de izvoare ce ies din coasta muntelui, unele bolborosind uşor (de aceea se numesc bolboroase) altele făcând să fiarbă nisipul de la baza lor (fierbători de nisip în vorba localnicilor). Mulţi dintre cei ce au stat urmărind în linişte bolboroseala ori fierberea nisipului de pe fundul izvoarelor mărturisesc „cu mâna pe inimă” că s-au simţit apoi mai încărcaţi energetic.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413677" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3.jpg" alt="" width="1200" height="1093" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-263x240.jpg 263w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-878x800.jpg 878w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-768x700.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-461x420.jpg 461w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-696x634.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-3-1068x973.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Cătunul Sohodol se află aşezat ca într-un crater de vulcan cum vedem doar la televizor pe canalele de călătorii. Drumul ce pleacă din Izvarna străbate pădurea, iar apoi, după ce urcă într-o succesiune de curbe ajungând în creasta dealului ne dezvăluie panorama sătucului întocmai ca din avion. Capătul de jos al căldării unde este aşezat sătucul îl constituie locul de unde pornesc cheile pârâului numit Sohodol (nu este vorba despre cel de la Runcu) ce în lupta sa cu calcarele din zonă formează pe parcursul a 1,5 km nişte chei de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413678" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4.jpg" alt="" width="1200" height="863" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-320x230.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-1024x736.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-768x552.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-584x420.jpg 584w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-696x501.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-4-1068x768.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Foarte puţin cunoscute şi din păcate aproape deloc parcurse ori explorate, acestea pot oferi în cadrul unor programe turistice ori de aventură senzaţii unice participanţilor la activităţi.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413680" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5.jpg" alt="" width="1200" height="983" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-293x240.jpg 293w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-977x800.jpg 977w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-768x629.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-513x420.jpg 513w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-696x570.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-5-1068x875.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Deşi nu au tot timpul apă pe ele (de fapt Sohodol se spune că ar fi de origine slavă şi ar însemna vale seacă &#8211; indicator al faptului că prin aceste locuri sunt calcare carstificabile şi teoretic poate exista chiar un curs subteran al pârâului săpat în aceste calcare) atunci când datorită ploilor ori a altor fenomene curge apă pe el aceasta părăseşte furtunos cheile trece pe sub drumul ce leagă Izvarna de Pocruia, pentru ca la final să se verse în Orlea.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413681" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6.jpg" alt="" width="1200" height="1149" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-251x240.jpg 251w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-836x800.jpg 836w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-768x735.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-439x420.jpg 439w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-696x666.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-6-1068x1023.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Iar dacă de pe drumul ce leagă Tismana de Baia de Aramă, după ce trecem de Salca Pocruii şi până la intrarea în Celei, avem norocul de vreme limpede, putem vedea Cheile Sohodolului de Izvarna în toată splendoarea lor întocmai ca o tăietură făcută parcă de paloşul unui uriaş în munte.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413683" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7.jpg" alt="" width="1200" height="797" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-1024x680.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-768x510.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-632x420.jpg 632w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-696x462.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-7-1068x709.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Şi de vom da crezare legendelor cum că în apropiere (la Ponoare) ar fi trăit giganţi ce în legende erau numiţi pelasgi, iar Podul Natural de la Ponoare ar fi opera acestora iată cum avem şi o legendă pe lângă peisajele de <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413684" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8.jpg" alt="" width="1200" height="1044" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-276x240.jpg 276w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-920x800.jpg 920w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-768x668.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-483x420.jpg 483w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-696x606.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/locuri-de-langa-noi-8-1068x929.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />excepţie ce din păcate sunt prea puţin cunoscute şi puse în circuitul ecooturistic gorjean.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/">Nostalgii autumnale &#8211; Locuri….de pe plaiul gorjean</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/nostalgii-autumnale-locuri-de-pe-plaiul-gorjean/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana &#8211; ,,Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, statornicia și răbdarea voastră să ne-o împărtășiți și nouă, celor nevrednici și păcătoși”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-sfintilor-si-dumnezeiestilor-parinti-ioachim-si-ana-statornicia-si-rabdarea-voastra-sa-ne-o-impartasiti-si-noua-celor-nevrednici-si-pacatos/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-sfintilor-si-dumnezeiestilor-parinti-ioachim-si-ana-statornicia-si-rabdarea-voastra-sa-ne-o-impartasiti-si-noua-celor-nevrednici-si-pacatos/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:16:23 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[biserica ortodoxa]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[fecioara maria]]></category>
		<category><![CDATA[ioachim parvulescu]]></category>
		<category><![CDATA[Părinți Ioachim și Ana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413669</guid>

					<description><![CDATA[<p>Astăzi, 9 Septembrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, care au născut-o pe Maica Domnului. Sfântul și Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, a fost din seminția lui Iuda, descendent pe linie paternă al regelui David, iar, deci, bunicul Mântuitorului Iisus Hristos, un om smerit care trăia în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-sfintilor-si-dumnezeiestilor-parinti-ioachim-si-ana-statornicia-si-rabdarea-voastra-sa-ne-o-impartasiti-si-noua-celor-nevrednici-si-pacatos/">Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana &#8211; ,,Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, statornicia și răbdarea voastră să ne-o împărtășiți și nouă, celor nevrednici și păcătoși”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi, 9 Septembrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana, care au născut-o pe Maica Domnului. Sfântul și Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, a fost din seminția lui Iuda, descendent pe linie paternă al regelui David, iar, deci, bunicul Mântuitorului Iisus Hristos, un om smerit care trăia în Nazaretul Galileii, având-o soție pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cea care era din seminția lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul și a Mariei din seminția lui Iuda din Betleem, cei doi fiind adevărate modele de credință și răbdare. Au fost oameni bogați material, dar mai ales bogați în fapte bune și într-o negrăită iubire de Dumnezeu! Au fost oameni sterpi și nu au putut avea copii până la bătrânețe, aceasta însemnând o mare ocară în Israelul antic. Totuși, s-au rugat cu lacrimi și la vestirea cea de taină, au promis că vor închina copilul primit la templul din Ierusalim. Viața lor nu este scrisă în Evangheliile canonice, dar detaliile despre ei se păstrează în scrierile vechi apocrife, cum este «Protoevanghelia» lui Iacob. În baza unei vechi tradiții atestată încă din secolul al II-lea, Ioachim și Ana erau părinții Sfintei Maria, cu toate că în «Noul Testament», Părinții Preasfintei Fecioare nu sunt menționați. Spre exemplu, cultul Sf. Ana exista în Răsărit în secolul al VI-lea și s-a răspândit în Occident în secolul al X-lea, pe când cultul Sf. Ioachim este de dată mai recent, din sec. al XVI-lea În documente se precizează că Biserica «Sfânta Ana» din Ierusalim se găsește în apropierea «Porții Leilor» și a Lacului «Vitezda», pentru că se presupune ca Ana și Ioachim ar fi locuit aici, iar, în locul în care s-ar fi aflat casa în care s-a născut Maica Domnului a fost construită Biserica în anul 1142, din inițiativa văduvei Avda a lui Balduin I, fostul rege al Ierusalimului între anii 1100-1118.</p>
<h3><strong>,,Cei ce ați născut pe Maica Vieții noastre, de Dumnezeu Năcătoarea și Pururea Fecioara Maria”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413671" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-2.jpg" alt="" width="485" height="655" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-2.jpg 485w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-2-178x240.jpg 178w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-2-311x420.jpg 311w" sizes="auto, (max-width: 485px) 100vw, 485px" />Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana au fost căsătoriți timp de cincizeci de ani fără să aibă copii, dar, au trăit în liniște și credință, folosind numai o treime din venituri pentru ei înșiși, însă, dând o treime săracilor și o treime Templului, deoarece erau considerați foarte înstăriți. Într-o zi, pe când erau deja bătrâni și erau în Ierusalim ca să aducă jertfe Domnului, Marele Preot Isahar l-a mustrat pe Ioachim, spunându-i malițios: „Tu nu ești vrednic să aduci jertfă cu aceste mâini sterpe!”, mai ales că aceia care aveau copii l-au marginalizat pe bătrânul Ioachim, dându-l la o parte ca pe un om nedemn de a jertfi Domnului, căci a nu avea copii era considerată la vremea respectivă ca o pedeapsă divină. Ca urmare, acest impediment le-a adus multă amărăciune în sufletele celor doi soți, care ajunseseră deja la o vârstă înaintată, iar ei au plecat acasă cu inima îndurerată și plină de amărăciune. Atunci, cei doi bătrâni, au început ca să se roage Domnului ca să facă și cu ei minunea pe care El a făcut-o cu Avraam și cu Sara, deci, să le dea un pruncușor care să aducă bucurie bătrâneții lor. Drept răspuns, Domnul Dumnezeu le-a trimis îngerul Său, care le-a dat vestea bună că vor avea «o fiică mult binecuvântată, prin care toate neamurile pământului se vor binecuvânta și prin care va veni mântuirea lumii», iar, în scurtă vreme, Ana a rămas însărcinată, iar peste nouă luni a născut-o pe Sfânta Fecioară Maria. Se consideră că zămislirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserică în 9 decembrie, iar Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie, așa cum am sărbătorit cu o zi în urmă. La vârsta de trei ani, Sfinții Ioachim și Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară la templu și au închinat-o slujirii lui Dumnezeu, încredințând-o preotului Zaharia, mai ales că după ce părinții ei au adus sacrificii Domnului, așa cum era obiceiul vremii, aceștia au lăsat-o împreună cu celelalte fecioare în camerele Templului să crească acolo, cu precizarea că se prăznuiește «Intrarea în Biserică a Maicii Domnului în 21 noiembrie». În fine, să mai precizăm că în următorii șapte ani, Dreapta Ana și Dreptul Ioachim au vizitat-o adesea pe Fecioara Maria la Templu, până la moartea lor, fiindcă, Preasfânta fecioară a rămas orfană la vârsta de numai zece ani, pentru că Sfântul Ioachim a trăit 80 de ani, iar Sfânta Ana 79 de ani, iar, prăznuirea adormirii Sfintei Ana are loc în ziua de 25 iulie.</p>
<h3><strong>,,Bucură-te, Ioachime, sfeșnicul lui Dumnezeu, cel în fapte bune…”!</strong></h3>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-413672" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-3.jpg" alt="" width="646" height="404" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-3.jpg 646w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/09/Sfintii-si-Dreptii-3-320x200.jpg 320w" sizes="auto, (max-width: 646px) 100vw, 646px" />Pentru că așa se cuvine, iar, pronia divină, întotdeauna ne îndeamnă să nu uităm acest lucru minunat, cu deosebit respect, la cea de-a doua sărbătoare a începutului de an bisericesc, merită să amintim că este și ziua onomastică a Preacuviosului Părinte Arhim. Ioachim Pârvulescu, Starețul Sfintei Mănăstiri Lainici, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei, căruia îi este dragă această minunată Rugăciune: ,,Cei ce ați născut pe Maica Vieții noastre, de Dumnezeu Năcătoarea și Pururea Fecioara Maria, păziți-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile! Luați aminte la sărăcia noastră sufletească și trupească și îmbogățiți-ne pe noi în Dumnezeu! Sfântă Ana, ridică sfintele tale mâini, cu care ai îmbrățișat pe Împărăteasa Cerului și a pământului, către Părintele îndurărilor și a toată mângâierea! Ca astfel, trecând cu vederea mulțimea păcatelor noastre, să ne păzească pe noi de foamete, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Așează, Sfântă Ana, în inimile conducătorilor țării acesteia cele bune pentru sfintele lui Dumnezeu biserici! Păzește pe cei ce te cheamă pe tine de moartea cea fără de veste. Apără-ne de vrăjmașii cei văzuți și de cei nevăzuți. Împacă neînțelegerile din familii, fii sprijin celor neputincioși. Celor căzuți în adâncul păcatelor, luminează-le mintea, ca să se întoarcă la pocăință. Iar în vremea plecării noastre din viața aceasta, să ne aperi pe noi de cei ce se silesc a vâna sufletele noastre. Bucură-te, Ioachime, sfeșnicul lui Dumnezeu, cel în fapte bune îmbătrânit, prin care întristarea nerodirii s-a pierdut. Veselește-te, că Fiica ta s-a făcut Biserică a lui Dumnezeu, născând pe Hristos Domnul. Luminează-ne și pe noi spre fapte bune, cel ce ești luminătorul celor din întunericul necunoștinței, dulce mângâietor al celor întristați și îndemnătorul celor însoțiți în Sfânta Taină a Cununiei! Bucură-te, Sfântă Ana, ceea ce ești dăruitoare îmbelșugată și de cele pământești! Veselește-te, lauda femeilor și cununa maicilor, ascultătoare blândă a celor ce te cheamă pe tine, ceea ce ne împlinești cererile cele bune, bogăția săracilor și a văduvelor! Ne bucurăm și noi, văzând că prin nașterea ta s-a stins datoria păcatului. Fii și de acum înainte, Sfântă Ana, ajutătoarea și mângâierea celor care-și doresc copilași, grabnică tămăduire a celor neputincioși! Căci niciodată nu te-ai ascuns de la năzuința noastră! Ceea ce în chip nemijlocit vezi frumusețea Dumnezeirii, ai răsărit crinul fecioriei și ai hrănit pe Hrănitoarea Vieții. Oamenii au primit atâta mângâiere și încredințarea că vor fi răscumpărați atunci când te-au văzut pe tine alăptând pe Maica Izbăvitorului! Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, statornicia și răbdarea voastră să ne-o împărtășiți și nouă, celor nevrednici și păcătoși! Ca văzând dragostea voastră, Dumnezeu să ne dea timp de pocăință și de întoarcere. Bucurați-vă și ajutați-ne și pe noi să ne bucurăm împreună cu voi, în Împărăția Cerurilor”! Amin.<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-sfintilor-si-dumnezeiestilor-parinti-ioachim-si-ana-statornicia-si-rabdarea-voastra-sa-ne-o-impartasiti-si-noua-celor-nevrednici-si-pacatos/">Sfinții și Drepții dumnezeiești Părinți Ioachim și Ana &#8211; ,,Sfinților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, statornicia și răbdarea voastră să ne-o împărtășiți și nouă, celor nevrednici și păcătoși”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/sfintii-si-dreptii-dumnezeiesti-parinti-ioachim-si-ana-sfintilor-si-dumnezeiestilor-parinti-ioachim-si-ana-statornicia-si-rabdarea-voastra-sa-ne-o-impartasiti-si-noua-celor-nevrednici-si-pacatos/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>AFORISME</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/aforisme-4/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/aforisme-4/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:15:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Chopin]]></category>
		<category><![CDATA[dragoste]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[lucian blaga]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413666</guid>

					<description><![CDATA[<p>• Un individ realist nu poate iubi cu adevărat. Dragostea adevărată are nevoie de puțină irealitate. • Atunci când iubești o iluzie, îți îngreunezi existența. • Îngerul și iluzia: îngerul te protejează, iluzia te amăgește. • O poruncă: nu iubi o iluzie mai mult decât o ființă! • Un individ realist, dacă afirmă că iubește [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/aforisme-4/">AFORISME</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>• Un individ realist nu poate iubi cu adevărat. Dragostea adevărată are nevoie de puțină irealitate.<br />
• Atunci când iubești o iluzie, îți îngreunezi existența.<br />
• Îngerul și iluzia: îngerul te protejează, iluzia te amăgește.<br />
• O poruncă: nu iubi o iluzie mai mult decât o ființă!<br />
• Un individ realist, dacă afirmă că iubește iluziile, este un ipocrit. De iluzii au parte numai visătorii și nebunii.<br />
• Tăcerile tulburătoare devin vulcanice.<br />
• Am rămas repetent la viață: nu știu să-mi gestionez sentimentele.<br />
• Neliniștile mele mă echilibrează, îmi dau speranță.<br />
• Sunt un om periculos: dau foc ideilor mele, ca să vă afum cu ele.<br />
• Sluga cu papion este, de fapt, propria lui slugă.<br />
• Atunci când te decepționează cineva la care ții, ai sentimentul că te decepționează tot Universul.<br />
• În singurătate sunt contrarevoluționar față de mine însumi.<br />
• O poruncă: nu încerca să fii mai deștept decât o carte pe care ai scris-o!<br />
• Lacrimile în stare pură vin din drama vieții, nu din bucuria ei.<br />
• Abisurile noastre se salvează în (prin) idealurile noastre.<br />
• Muzica lui Chopin este ca o tulburare în apele adânci.<br />
• Să nu cochetăm cu Absolutul, că se răzbună!<br />
• Necunoscutul îmi dă forma ideală de existență.<br />
• ,,Ce e mai condamnabil decât să te vinzi diavolului? Să te vinzi lui Dumnezeu.” (Lucian Blaga) Dumnezeu nu e negustor, diavolul, da.<br />
• Întâlnim narcisiști atât de agresivi, încât ne lasă impresia că aruncă cu săgeți atunci când se laudă.<br />
• Dacă ai talent și nu ai caracter, e ca și cum talentul tău ar fi fost furat; nu ți l-a dat Dumnezeu.<br />
• Dragostea și dezamăgirea sunt surori de gradul zero.<br />
• Sunt unii atât de dușmănoși, încât nu vorbesc, atunci când se supără pe cineva, nici măcar cu ei înșiși.<br />
• Când iubești o femeie și nu ești iubit de ea, e ca și cum Cupidon n-ar trage cu săgeata, ci cu praștia.<br />
• Dragostea nu se risipește, se acumulează.<br />
• De ce bărbații, în general, au nevoie de hetaira? Pentru îngrădirea templului în interior.<br />
• Numai un sfânt își permite ,,luxul” să fie păcătos.<br />
• Nu te naști cu limite. Limitele, ca și calitățile, se dobândesc pe parcurs.<br />
• Uneori, laudele mă măgulesc, iar dacă nu le merit, mă îmbătrânesc.<br />
• Atunci când ți-e dor de cineva, te mântuiești pentru un moment. Dorul este o formă de catharsis.<br />
<em><strong>GEORGE DRĂGHESCU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/aforisme-4/">AFORISME</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/aforisme-4/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; PUȚINĂ AGROMETEOROLOGIE</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-25/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-25/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:14:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[activitatile agricole]]></category>
		<category><![CDATA[agrometeorologie]]></category>
		<category><![CDATA[fermieri]]></category>
		<category><![CDATA[Formarea norilor]]></category>
		<category><![CDATA[mese vizibile]]></category>
		<category><![CDATA[nori]]></category>
		<category><![CDATA[picături de apă condensată]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413627</guid>

					<description><![CDATA[<p>2 &#8211; Continuare Cred că aceia dintre fermieri care tratează cu multă seriozitate activitățile agricole vor urmări cu mult interes articolele mele referitoare la agrometeorologie, considerând informațiile ce le voi transmite ca fiind de maxim interes, dar poate pe alții îi vor plictisi. Eu vă rog pe toți să le citiți cu destulă atenție, căci [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-25/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; PUȚINĂ AGROMETEOROLOGIE</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong><em>2 &#8211; Continuare</em></strong><br />
Cred că aceia dintre fermieri care tratează cu multă seriozitate activitățile agricole vor urmări cu mult interes articolele mele referitoare la agrometeorologie, considerând informațiile ce le voi transmite ca fiind de maxim interes, dar poate pe alții îi vor plictisi. Eu vă rog pe toți să le citiți cu destulă atenție, căci vă vor ajuta mult informațiile din ele, atât ca fermieri cât și ca turiști sau simpli cititori. Deci, <strong><em>puțintică răbdare și atenție.</em></strong><br />
<strong> </strong><br />
<strong>Despre nori.</strong><br />
<strong><u>Norii</u></strong> <strong>&#8211; <em>sunt mase vizibile de picături de apă condensată sau de cristale fine de gheață (sub 0,01 mm în diametru) sublimate, de diferite culori (de la albul pur când sunt formați numai din cristale fine de gheață până la nuanțe foarte închise de gri când sunt majoritare picăturile de apă în ei) și de grosimea lor, care plutesc deasupra Pământului. </em> </strong><br />
Ei reflectă toate lungimile de undă ale luminii albe a soarelui, dar și absorb cu atât mai multă lumină cu cât sunt mai groși.</p>
<p><strong><em>Știința care se ocupă cu studiul norilor se numește <u>nefologie.</u></em></strong></p>
<p>Norii se formează atunci când se condensează picăturile fine de apă, invizibile cu ochiul liber, în picături mai mari sau cristale de gheață și pot avea câteva milioane de tone greutate.</p>
<p><strong><em><u>Formarea norilor</u></em></strong><br />
<strong><em>În funcție de temperatura mediului, formarea norilor se produce în cinci modalități distincte:</em></strong><br />
<strong><u>1 &#8211; Aerul este răcit sub punctul de saturație</u></strong><strong>.</strong><strong>  </strong>Se poate produce atunci când aerul intră în contact cu suprafețe reci sau <strong>care se răcesc </strong>prin iradiere, ori când aerul este răcit prin<strong> <em>expansiune adiabatică </em></strong>cauzată de creșterea altitudinii, ceea ce se întâmplă:<br />
<strong>a &#8211;  </strong><u>de-a lungul fronturilor calde și reci,</u>  așa-numita <strong><em>ridicare frontală,</em></strong><br />
<strong>b – </strong><u>când aerul se ridică în susul unui versant de munte</u> și se răcește pe măsură ce se ridică – <strong><em>ridicare orografică,</em></strong><br />
<strong>c –</strong> <u>prin convecția cauzată de încălzirea unei suprafețe,</u> ca urmare a expunerii la soare – <strong><em>ridicare diurnă,</em></strong><br />
<strong>d –</strong> <u>atunci când aerul cald trece peste o suprafață mai rece,</u> cum ar fi suprafața unei ape mari sau o platformă de eroziune, alpină sau nu.<br />
<strong><u>2</u></strong><u> – <strong>Amestecul a două mase de aer,</strong></u> și ambele se află sub punctul de saturație, cum ar fi respirația într-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic.<br />
<strong><u>3 &#8211; Aerul rămâne la aceeași temperatură,</u></strong> dar absoarbe mai mulți vapori de apă până ajunge la saturație.<br />
De regulă vaporii de apă se condensează în jurul unui <strong><em>nucleu de condensare, </em></strong>o particulă de fum, praf, cenușă sau sare, dar și a altor picături de apă aflate în stare de suprasaturare.<br />
<strong><u>4 &#8211; Procesul Bergeron</u></strong> de formare a norilor &#8211; constă în aceea că picăturile de apă suprarăcite interacționează cu cristalele de gheață din nor și acestea cresc rapid, dar se topesc în timp ce cad pe pământ. Acest fenomen se petrece în norii ale căror vârfuri au temperatura sub -15<sup>0 </sup>C.<br />
<strong><u>5 &#8211; Coliziunea și captarea</u></strong><strong> &#8211; </strong>are loc în norii cu vârfurile mai calde, între picăturile de apă aflate în coborâre și cele în urcare, ceea ce duce la formarea de picături mai grele, care cad ca precipitații. Acest fenomen este specific  atât norilor stratiformi cât și celor mai mici, de tip <strong><em>Cumulus.</em></strong><br />
<strong> </strong><br />
<strong><u>Clasificarea norilor.</u></strong><br />
Prima clasificare a fost făcută de <strong>Luke Haward </strong>în <strong>1802,</strong> după altitudine și aparență, utilizând patru termeni din limba latină. Astfel după aceste criterii avem:<br />
<strong>Nori Cirrus – </strong>cu aspect fibros, asemănător părului,<br />
<strong>Nori Cumulus – </strong>cu aspect de grămadă,<br />
<strong>Nori Stratus – </strong>cu aspect de strat, nivel orizontal,<br />
<strong>Nori Nimbus – </strong>cei care aduc ploaia.<br />
Combinând acești termeni și adăugând prefixul <strong><em>– </em>alto, </strong>Haward a detaliat clasificarea care este și acum valabilă.<br />
După altitudinea la care se află, norii se clasifică astfel:<br />
<strong><u>1 –  Nori superiori</u></strong><strong> – </strong>cu plafonul situat la peste 8.000 m altitudine, unde se află:<br />
<strong>A </strong> &#8211;  Nori <strong>genul</strong> <strong><u>Cirrus &#8211; Ci</u> – </strong>mesageri ai timpului ploios, de culoare albă sau albastru strălucitor, transparenți, delicați, mătăsoși și fibroși, filamentoși,  având forme de șuvițe, vertebre, fulgi, ca aspect și organizați în benzi înguste, cu speciile:<br />
<strong>Cirrus fibrus – Ci fib.</strong><br />
<strong>Cirrus uncinus – Ci unc.</strong><br />
<strong>Cirrus spissatus – Ci spi.</strong><br />
<strong>Cirus castellanus – Ci cas.</strong><br />
<strong>Cirrus floccus – Ci flo.</strong><br />
<strong>B  &#8211;  Genul <u>Cirrocumulus &#8211; Cc</u> – </strong>prevestitori ai schimbării vremii, organizați în smocuri, pachete subțiri,  stratificate, încrețite sau ondulate, grămezi dispuse în șiruri, cu speciile:<br />
<strong>Cirrocumulus stratiformis –</strong> <strong>Cc str.</strong><br />
<strong>Cirrocumulus lenticularis –</strong> <strong>Cc len.</strong><br />
<strong>Cirrocumulus castellanus –</strong> <strong>Cc cas.</strong><br />
<strong>Cirrocumulus floccus –</strong> <strong>Cc flo.</strong><br />
<strong>C &#8211; Genul <u>Cirrostratus &#8211; Cs</u> –</strong> prevestitori ai schimbării vremii, au formă de pânză continuă, sunt transparenți, omogeni, compacți, albi, lasă să se vadă soarele, cu halo (coroană luminoasă și colorată) în jurul soarelui, dar mai ales al Lunii pline, cu speciile:<br />
<strong>Cirrostratus fibratus –</strong> <strong>Cs fib. </strong><br />
<strong>Cirrostratus nebulosus – Cs neb.</strong><br />
<strong><u>2 –  Nori mijlocii</u></strong><strong> – </strong>cu plafonul situat între 2.000 și 7.000 de metri, cu genurile:<br />
<strong>          A  &#8211;  Genul <u>Altocumulusus &#8211; Ac</u> – </strong>albi sau cenușiu-deschis, cu aspect de bulgări sau valuri, cu speciile:<br />
<strong>Altocumulus stratiformis –</strong> Ac str.<br />
<strong>Altocumulus lenticularis –</strong> Ac len.<br />
<strong>Altocumulus castellanus –</strong> Ac cas.<br />
<strong>Altocumulus floccus –</strong> Ac flo.<br />
<strong>B  &#8211; Genul <u>Altostratus &#8211; As</u> – </strong>cu aspect de pânză continuă de culoare gri-deschis, cenușiu-albăstruie, acoperă treptat tot cerul, produc puține precipitații iarna. Fiind nori nebuloși, fără forme distincte, nu au alte specii.<br />
<strong>          </strong><strong><u>3–</u></strong><u>  <strong>Nori</strong> <strong>inferiori</strong></u><strong> – </strong>cu plafonul sub 2.000 de metri și următoarele genuri:<br />
<strong>A  &#8211;  Genul <u>Stratocumulus &#8211; Sc</u> – </strong>rar dau precipitații de scurtă durată, sunt în formă de rulouri alb – gri, pături groase, rulouri sau grămezi, sumbri și opaci. Au speciile:<br />
<strong>Stratocumulus stratiformis &#8211; Sc str.</strong><br />
<strong>Stratocumulus lenticularis – Sc len.</strong><br />
<strong>Stratocumulus castellanus – Sc cas.</strong><br />
<strong>          B  &#8211;  Genul <u>Stratus &#8211; St</u> – </strong>sunt norii cei mai jos, acoperă aproape întreaga boltă cerească, produc de obicei precipitații abundente, mai ales burniță. Au speciile:<br />
<strong>Stratus nebulosus – St neb,   </strong><br />
<strong>Stratus fractus – St fra.</strong><br />
<strong>          C  &#8211;  Genul <u>Nimbostratus – Ns</u> </strong>– nori groși, de culoare gri. Nu au alte specii.<br />
<strong><u>4  –  Nori cu dezvoltare verticală</u></strong><strong> – </strong>sunt nori care se formează pe mare înălțime, nu pe orizontală, și cuprind următoarele genuri:<br />
<strong>A &#8211;  Genul <u>Cumulus &#8211; Cu</u> </strong>– au densitate mare, culoare alb strălucitor sau gri, formă de vată cu marginile bine delimitate, sunt groși, cu baza orizontală, cenușie sau albăstruie, vârfurile albicioase, marginile mai luminoase decât centrul, bazele sunt situate la același nivel. Au următoarele specii:<br />
<strong>Cumulus fractus – Cu fra.</strong><br />
<strong>Cumulus humilis – Cu hum.</strong><br />
<strong>Cumulus mediocris – Cu med.</strong><br />
<strong>Cumulus congetus – Cu con.</strong><br />
<strong>B  &#8211;  Genul <u>Nimbostratus &#8211; Ns</u> – </strong>produc precipitații sub formă de ninsoare mult zile la rând (nimbus = ploios), sunt ca un strat amorf, de culoare cenușiu-sumbră care întunecă strălucirea soarelui.<br />
<strong>         C  &#8211;  Genul <u>Cumulonimbus &#8211; Cb</u> – </strong>produc precipitații sub formă de averse, adesea însoțite de descărcări electrice, vijelii și căderi de grindină. Sunt nori groși, de culoare închisă la bază și albă la vârf, apar ca mase enorme de forma munților, cu vârful fibros și uneori cu aspect de nicovală.<br />
<strong><u>5   –</u></strong><u>  <strong>Nori orografici</strong></u> <strong>– </strong>sunt o categorie aparte de nori, care apar pe creste sub formă de căciuli ale acestora sau steaguri și prevestesc timp ploios.</p>
<table width="718">
<tbody>
<tr>
<td width="718"><strong><em>Un vânzător bun te cumpără în  rate.                     </em></strong><em>Ion VELICAN</em></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong><u>Noul Atlas Internațional al Norilor</u></strong><strong> </strong><br />
<strong>Organizația Meteorologică Mondială – O M M</strong><strong> – </strong>a lansat <strong><u>Noul Atlas Internațional al Norilor</u> &#8211; </strong>în care, prin introducerea de noi clase, face clasificarea norilor în 10 genuri: <strong><u>Stratus</u> – St, <u>Nimbostratus</u> &#8211; Ns, <u>Cumulonimbus</u> – Cb, <u>Cumulus</u> – Cu, <u>Stratocumulus</u> – Sc, </strong>ca nori de altitudine joasă;<strong> <u>Altostratus</u> – As, <u>Altocumulus</u> – Ac, </strong>ca nori de altitudine medie; iar<strong> <u>Cirostratus</u> – Cs, <u>Cirocumulus</u> – Cc </strong>și<strong> <u>Cirus</u> – Ci, </strong>ca nori de altitudine mare<strong>.</strong> A fost introdusă și o specie nouă – <strong><u>Volutus</u> – </strong>de la latinescul <strong><em>volutus = rulat,</em></strong> care descrie un nor lung, de obicei jos, orizontal, cu formă tubulară care pare să se rotească în jurul unei axe orizontale, în norii de joasă altitudine –<strong><em> <u>Stratocumulus,</u></em></strong> iar la cei de altitudine medie din genul <strong><em><u>Altocumulus</u>. </em></strong>Au mai fost introduse și cinci noi caracteristici ale norilor ca: <strong><u>Asperitas</u>, <u>Cavum</u>, <u>Cauda</u>, <u>Fluctus</u> </strong>și<strong> <u>Murus</u> </strong>pentru norii <strong><em><u>Altocumulus</u></em></strong> și <strong><em><u>Stratocumulus</u></em></strong><u>.</u> De asemenea se mai propun alte cinci noi specii de nori, <strong><u>Cataractagenitus</u>, <u>Flammagenitus</u>, <u>Horogenitus</u>, <u>Silvagenitus</u> </strong>și<strong> <u>Homomutatus</u> </strong>la care sufixul <strong><em>&#8230;genitus </em></strong>indică factorii locali care au condus la formarea acestor nori, <strong><em>cascade, focuri de vegetație, diferite activități umane și pădurile </em></strong>iar <strong><em>&#8230;mutatus </em></strong>indică apariția lor prin transformarea unei forme în alta.</p>
<p><strong><em>Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea</em></strong><strong><em>  </em></strong></p>
<p><strong> </strong><strong><u>Ghidul fermierilor mici și mijlocii: </u></strong></p>
<ul>
<li>1<strong><em> – <u>Culturi de câmp, furajere și legumicole</u> &#8211; </em></strong><em>ediția 2020<strong>,</strong></em></li>
<li>2<strong><em> – <u>Viticultură și vinificație</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2021,</em></li>
<li><em> 3 – <strong><u>Pomicultură</u></strong> &#8211; ediția 2022</em></li>
<li><em> 4 </em><strong><em>– <u>Zootehnie</u></em></strong><em> &#8211; ediția 2023</em></li>
</ul>
<p><strong><em><u>Telefon</u></em></strong><strong><em>: 0764 471 206 &#8211; permanent    </em></strong><strong><em>                                                      </em></strong></p>
<table>
<tbody>
<tr>
<td width="714"><strong><em> </em></strong><strong><u>Stimați fermieri</u></strong><strong><u>,</u></strong> <strong><em>posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ &#8211; deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, &#8211; căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane, dar și numai unu ar fi fost suficient,  în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi, care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului și, cel mai rău, fără să anunțe apicultorii de acesta.</em></strong><br />
<strong><u>Legea 383/2013,</u></strong><strong><em> cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.</em></strong><br />
<strong><em>Apărând albinele, de fapt, ne apărăm pe noi înșine.</em></strong><br />
<strong><em>Așadar:</em></strong><br />
<strong><u>Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp ori grădină, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.</u></strong><br />
<strong><em>Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.</em></strong><br />
<strong><em><u>Nu uitați:</u></em></strong><strong><em> <u>majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.</u> Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.</em></strong><br />
<strong>Și dacă hrană nu e &#8230; nimic nu e!</strong></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p><strong><em>Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma,  gospodăria  dumneavoastră  căci:</em></strong><br />
<strong><em> </em></strong><br />
<strong><em>Dacă toate astea fi-vor respectate,</em></strong><br />
<strong><em> Bunăstarea vine către tine apoi &#8230;</em></strong><br />
<strong><em> Ing. Ion VELICI</em></strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-25/">Agricultura pe înțelesul tuturor &#8211; PUȚINĂ AGROMETEOROLOGIE</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/economie-2/agricultura-pe-intelesul-tuturor-putina-agrometeorologie-25/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>SERILE LA BRĂDICENI/XXX/2026 &#8211; 1.Despre intimizarea sentimentelor</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/serile-la-bradiceni-xxx-2026-1-despre-intimizarea-sentimentelor/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/serile-la-bradiceni-xxx-2026-1-despre-intimizarea-sentimentelor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:13:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Dragoş]]></category>
		<category><![CDATA[Nicoleta Katalina Pauliş]]></category>
		<category><![CDATA[serile la bradiceni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413662</guid>

					<description><![CDATA[<p>1.Profunzimea conștiinței poetice În colecția „Serile la Brădiceni”, Nicoleta-Katalina Pauliș a scos recent ce-a de-a doua, a ei, carte de versuri, prefațată de marele poet român contemporan Nicolae Dragoș. Cartea însăși se recomandă prin titlul care-i unul cathartic: Cuvinte vindecătoare, dar și prin valoarea colecției în care a apărut, în 2026. După debutul promițător despre [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/serile-la-bradiceni-xxx-2026-1-despre-intimizarea-sentimentelor/">SERILE LA BRĂDICENI/XXX/2026 &#8211; 1.Despre intimizarea sentimentelor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><strong>1.Profunzimea conștiinței poetice</strong></h3>
<p>În colecția „Serile la Brădiceni”, Nicoleta-Katalina Pauliș a scos recent ce-a de-a doua, a ei, carte de versuri, prefațată de marele poet român contemporan Nicolae Dragoș. Cartea însăși se recomandă prin titlul care-i unul cathartic: Cuvinte vindecătoare, dar și prin valoarea colecției în care a apărut, în 2026.<br />
După debutul promițător despre care eu am scris în „Istoria-mi transmodernistă a literaturii române contemporane” (intitulată „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale” – n.n., I.P.B.) cu „Scrisori din frunzele anotimpurilor”, poeta Nicoleta-Katalina Pauliș revine, iată, cu un volum cu subtile rezonanțe religioase, de esență paradigmatică – transmodernistă prin aspectul esențial al resuscitării sacrului din profanul cotidian.<br />
Nicolae Dragoș observă, pe bună dreptate, că poemele celei de-a doua cărți beneficiază de o sporire a autoexigenței, de o amplificare – prin evitarea versurilor redundante – a impactului emoțional al cuvintelor.<br />
În plus – mai sesizează același reputat exeget – poeta se arată a fi mai vizibil preocupată de îngemănarea opțiunilor contemplative cu implicarea în comentarea unor realități și trăiri ce solicită reflecții și atitudini civice, lărgindu-le astfel ariile tematice.<br />
Cel de-al doilea, care se exprimă critic, în postfața intitulată „De la anotimpurile lirice la conștiința timpului și a prezentului” este domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj; în textul respectiv, postfațatorul evidențiază că-n cea de-a doua jumătate a cărții mesajul „marchează o mutație esențială de profunzime și conștiință poetică”. Poeta – reliefează autorul prefeței – se exprimă „construindu-și un lirism al tensiunii interioare și al lucidității… Eul liric explorează stările de ruptură interioară, căutând echilibru și sens, cuvântul căpătând valoare de rugăciune și de terapie spirituală”; volumul Nicoletei-Katalina Pauliș confirmă funcția cathartică a liricii ca formă de regăsire a armoniei interioare care se deschide către realitatea colectivă din ciclul final „Prezentul, anotimpul și semne de întrebare”. „Ironia devine armă poetică – mai subliniază recenzentul, iar versul se transformă în formă de protest lucid, fără patetism, dar cu fermitate morală”.</p>
<h3><strong>2.Momente de lirism motivat</strong></h3>
<p>În ceea ce mă privește, ca inițiator și coordonator al colecției „Serile la Brădiceni”, îmi asum responsabilitatea de-a conchide că noul volum de poezie al Nicoletei-Katalina Pauliș „Cuvinte vindecătoare” se distinge – de alte apariții ale anului editorial 2026 &#8211; prin arta peisajului, prin estetica discursului modelator de vibrații autentice, prin „catedralizarea” transmodernistă a naturii, care în mecanismele ei infinitezimale impune ciclic efuziuni mirabile, prin recursul la „arghezianismul” revificat, prin intimizarea sentimentelor umane, dar și prin radicalizarea lor atitudinală față de-o realitate deseori dezamăgitoare politic.<br />
Autoarea intuiește din mers axiologia ordinii în metaforizarea celor cinci cicluri: I. Vals printre frunze, vis prin ani; II. Din Motru până-n zarea lumii; III. Aleargă Timpul, visele rămân; IV. Umbra care de urât îmi ține; V. Prezentul, anotimpul cu semne de-ntrebare”.<br />
Orice (re)lector poate fi, grație acestor splendide incipituri poetice, atras în fascinația cărții „Cuvinte vindecătoare”, în metapoeticitatea ei convingătoare, în mirajul ei semantizant de idei, teme, motive, toposuri, în strânsa corelare a imaginarului cu substanțialitatea unei realități istorice date.<br />
În regimul oniric ori în cel reveriant, poeta se reculege, ca să livreze, gata transfigurate, momente de un lirism motivat, aranjate în lanț de expresivizări depline.<br />
Avem deci, într-o bibliotecă motreană ideală, încă o carte reprezentativă a zonei, care se alătură celor ale altei voci feminine, deja afirmate, Ana Ionele.<br />
<em><strong>Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie, critic literar</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/serile-la-bradiceni-xxx-2026-1-despre-intimizarea-sentimentelor/">SERILE LA BRĂDICENI/XXX/2026 &#8211; 1.Despre intimizarea sentimentelor</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/serile-la-bradiceni-xxx-2026-1-despre-intimizarea-sentimentelor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Vulturii Fărcășești, revenire de senzație în meciul de pe teren propriu cu Oltul Curtișoara</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/vulturii-farcasesti-revenire-de-senzatie-in-meciul-de-pe-teren-propriu-cu-oltul-curtisoara/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/vulturii-farcasesti-revenire-de-senzatie-in-meciul-de-pe-teren-propriu-cu-oltul-curtisoara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:12:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[fotbal]]></category>
		<category><![CDATA[liga 3]]></category>
		<category><![CDATA[Oltul Curtișoara]]></category>
		<category><![CDATA[revenire spectaculoasa]]></category>
		<category><![CDATA[Seria 6]]></category>
		<category><![CDATA[vulturii farcasesti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413624</guid>

					<description><![CDATA[<p>Echipa gorjeană Vulturii Fărcășești a reușit o revenire spectaculoasă, obținând victoria pe teren propriu, cu scorul de 3-1, în fața celor de la Oltul Curtișoara, în cadrul etapei a II-a din Liga a III-a, Seria 6. Oaspeții au început mai bine partida, echipa gazdă fiind nevoită să accepte un gol din minutul 6, marcat dintr-o [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/vulturii-farcasesti-revenire-de-senzatie-in-meciul-de-pe-teren-propriu-cu-oltul-curtisoara/">Vulturii Fărcășești, revenire de senzație în meciul de pe teren propriu cu Oltul Curtișoara</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Echipa gorjeană Vulturii Fărcășești a reușit o revenire spectaculoasă, obținând victoria pe teren propriu, cu scorul de 3-1, în fața celor de la Oltul Curtișoara, în cadrul etapei a II-a din Liga a III-a, Seria 6.<br />
Oaspeții au început mai bine partida, echipa gazdă fiind nevoită să accepte un gol din minutul 6, marcat dintr-o lovitură de la 11 metri.<br />
Deși au încercat să reacționeze, avantajul celor de la Curtișoara s-a menținut până la pauza celor două echipe, scor 0-1.<br />
Repriza secundă a adus însă o schimbare de ritm din partea gazdelor, care au crescut presiunea în căutarea golului egalizator.<br />
Insistența a fost răsplătită abia în minutul 78, când Trancă a restabilit egalitatea, 1-1.<br />
Echipa gorjeană a continuat să creadă în victorie, iar golul care a adus avantajul a venit în minutul 87, în urma unui autogol al oaspeților, scor 2-1. În minutele de prelungire, Kusi a punctat pentru 3-1, consfințind astfel o revenire de senzație.<br />
La finalul partidei, tehnicianul echipei, Daniel Bălașa, a analizat evoluția jucătorilor săi, evidențiind atât începutul mai slab de meci, cât și reacția pozitivă din repriza a doua:<br />
„Am spus toată săptămâna să fim atenți, să fim concentrați, să începem bine meciul. Să nu mai începem din minutul 15 sau din minutul 20, cum am făcut cu cei de la Craiova. Exact așa s-a și întâmplat, am început meciul puțin mai slab, am și primit un gol din 11 metri, dar apoi cred că am fost echipa mai bună, care a controlat jocul.&#8221;</p>
<h3><strong>Antrenor: „Ne-am creat numeroase ocazii de gol“</strong></h3>
<p>Antrenorul s-a declarat mulțumit de rezultatul final, dar și de jocul prestat de echipa sa: „Mă bucură faptul că am reușit să câștigăm și să marcăm 3 goluri, puteam să marcăm mult mai multe. Mă bucură faptul că am reușit în continuare să avem o posesie bună și o progresie. Ne-am creat numeroase ocazii de gol, dar cel mai important este că am câștigat și asta mă bucur cel mai mult, că am luat cele 3 puncte&#8221;.<br />
Tehnicianul a adus, însă, și o veste mai puțin bună, referitoare la o posibilă accidentare gravă suferită de unul dintre jucătorii echipei:<br />
„Cu părere de rău, vreau să vă spun că se pare că avem o accidentare destul de grea și mă refer aici la Luis Scurtu, dar să vedem mai precis săptămâna asta despre ce este vorba. Dacă l-am pierdut pe Luis, eu cred că este o pierdere grea, dar trebuie să găsim soluții în continuare și să ne îndeplinim obiectivul.&#8221;<br />
Daniel Bălașa a încheiat prin a le mulțumi jucătorilor pentru efortul depus și pentru caracterul demonstrat în timpul jocului: „Le mulțumesc băieților pentru efortul făcut, le mulțumesc pentru că au dat dovadă de caracter și că au întors rezultatul. Nu este ușor să revii, dar ei pot să facă asta mereu. Mereu au mai făcut-o și mi-aș dori să nu se mai întâmple să fim conduși, să conducem noi și să ne ținem rezultatul.&#8221;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/vulturii-farcasesti-revenire-de-senzatie-in-meciul-de-pe-teren-propriu-cu-oltul-curtisoara/">Vulturii Fărcășești, revenire de senzație în meciul de pe teren propriu cu Oltul Curtișoara</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/vulturii-farcasesti-revenire-de-senzatie-in-meciul-de-pe-teren-propriu-cu-oltul-curtisoara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>CSM Târgu Jiu Junioare 3 a câștigat ,,Handbal Cup Electromax”</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/csm-targu-jiu-junioare-3-a-castigat-handbal-cup-electromax/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/csm-targu-jiu-junioare-3-a-castigat-handbal-cup-electromax/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Sep 2026 21:10:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[CSM Târgu Jiu]]></category>
		<category><![CDATA[grupa A]]></category>
		<category><![CDATA[Handbal Cup Electromax]]></category>
		<category><![CDATA[handbal feminin]]></category>
		<category><![CDATA[Junioare 3]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=413620</guid>

					<description><![CDATA[<p>Echipa de handbal feminin Junioare 3 a CSM Târgu Jiu a câștigat cea de-a V-a ediție a Handbal Cup Electromax. Competiția s-a desfășurat în perioada 3-5 septembrie, în Sala Polivalentă din Petroșani. Formația gorjeană a câștigat toate cele trei partide disputate. CSM Târgu Jiu s-a impus în fața echipelor CSS Craiova, ACS Olimpic RFH și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/csm-targu-jiu-junioare-3-a-castigat-handbal-cup-electromax/">CSM Târgu Jiu Junioare 3 a câștigat ,,Handbal Cup Electromax”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Echipa de handbal feminin Junioare 3 a CSM Târgu Jiu a câștigat cea de-a V-a ediție a Handbal Cup Electromax.<br />
Competiția s-a desfășurat în perioada 3-5 septembrie, în Sala Polivalentă din Petroșani.<br />
Formația gorjeană a câștigat toate cele trei partide disputate.<br />
CSM Târgu Jiu s-a impus în fața echipelor CSS Craiova, ACS Olimpic RFH și CSS Petroșani.<br />
La turneu au participat: CSS Petroșani, ACS Olimpic RFH, CSM Târgu Jiu, CSS Craiova, CS Jiul Rovinari 2016, HC VM Zalău, SCM Craiova și ACS Transilvania Brașov.<br />
CSM Târgu Jiu a fost repartizată în Grupa A, alături de CSS Craiova și ACS Olimpic RFH.<br />
Handbalistele pregătite de Andrei Enache și Ionuț Mazilu au ocupat primul loc în grupă, după victorii cu CSS Craiova (25-17) și ACS Olimpic RFH (22-20).În finală, gorjencele au întâlnit echipa gazdă, CSS Petroșani, pe care au învins-o cu 28-22, cucerind trofeul.<br />
<strong>Lotul CSM Târgu Jiu Junioare 3 a fost format din:</strong><em><strong> Ștefania Daia, Andra Avramescu, Teodora Spînu, Evelina Lupuleț, Ana Pănoiu, Tiana Constantinescu, Gabriela Anuțoiu, Amalia Enescu, Maria Lican, Giulia Mălăescu, Antonia Molcomiș, Cosmina Vîrjan, Sarah Halângă, Ania Ploae, Mara Cone și Sarah Ciobanu.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/sport-2/csm-targu-jiu-junioare-3-a-castigat-handbal-cup-electromax/">CSM Târgu Jiu Junioare 3 a câștigat ,,Handbal Cup Electromax”</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/sport-2/csm-targu-jiu-junioare-3-a-castigat-handbal-cup-electromax/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
