„Este singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi”!
Prin modul strălucit în care a explicat moartea care dobândește Învierea, Sfântul Arsenie de la Prislop ne mărturiseşte cu multă claritate: „Aproape n-aș putea spune când S-a smerit Hristos mai mult înaintea omului: când S-a răstignit pe Cruce sau când S-a pogorât din Slava Lui de Dumnezeu, întrupându-Se în biata fire omenească? El, făcându-Se Om, Se face carne, cu toate înclinațiile ei. Dar Iisus n-a ascultat de ele, de toate. Înclinarea senzuală a fost biruită, așa că trebuie biruită și de noi! Aceasta se petrece în viață, prin neîncetata lepădare de sine prin crucea noastră cea de fiecare zi, cât abia de rămân zile neumbrite de tristeți, și desăvârșit de bine prin moarte. Așa se restabilește temelia cea străveche”, subliniază cu duhovnicească sinceritate sfântul! În modul de a explica Învierea care învinge moartea, Sfântul Arsenie Boca ne atrage atenţia că prin moartea pe Cruce, trupul se purifică și ajunge expresie și mijloc direct al lui Dumnezeu, al Duhului dumnezeiesc, devine adevărat trup spiritual al Dumnezeu-Omului înviat, pentru că la fel şi noi ne rugăm lui Dumnezeu să ne curățească viața de întinăciuni, pentru că în fiecare an: ,,Hristos ne trimite câte o rugăciune în fiecare zi, câte o Săptămână a Patimilor, câte o viață pe Cruce, iar noi, în nepriceperea noastră, neștiind căile lui Dumnezeu, ne rugăm mai cu foc să ne scape de Cruce! Dar, Iisus n-a făcut așa; nici noi să nu facem! S-ar putea spune că Iisus S-a născut pe Cruce! Toată viața lui Iisus a fost ca atare! Iar cea mai grea cruce, moartea, a izbutit-o prin biruința cea mai mare, Învierea sau omorârea morții. Căci Iisus o biruiește în viață; iar cu moartea Sa cea de bună voie a biruit-o și pentru toți oamenii, de la începutul până la sfârșitul lumii”, reiterează sfântul! Acesta este motivul entru care prin Învierea lui Iisus, avem chezășia că vom învia și noi ca Iisus, căci El e începătorul, pentru noi, în toate, iar: ,,Altă mărturie a veșniciei noastre mai tare ca aceasta nu ne-a dat nimeni! Poate că tocmai fiindcă e cea mai tare, uluiește obișnuitul în care dormim și poate tocmai de aceea nu îndrăznim să credem în învierea noastră! Iar, fără această credință, viața noastră pare că n-are sens, nici scop în sine, pare decolorată și neliniștită” arată Sfântul Arsenie! În esenţa sa, creștinismul se întemeiază și dăinuiește prin Întemeietorul său, prin Învierea Lui din morți, acesta fiind şi ultimul cuvânt. Poate că noi suntem cei care, de obicei, cădem din creștinism, iar nu creștinismul se îndepărtează de noi! Noi cădem în păcat şi neîncredere, nu Iisus, mai ales că minciuna iudeilor n-a surpat Învierea lui Iisus şi niciodată Dumnezeu nu cade, ci, uneori Se coboară cu privirea spre noi! Dar, căzând noi din creștinism, ni se pare că a căzut altcineva, nu noi, de aceea, în credinţa Sfântului Arsenie, sunt foarte strânse moartea cu învierea. Chiar dacă multora li se pare că se isprăvește totul în mormânt, creștinul își scrie pe crucea de la căpătâi: «Aștept învierea morților», iar, credinciosul nu se teme de moarte, fiindcă a desființat-o Iisus. El i-a schimbat sensul, întorcându-i astfel menirea, pentru că acum, pentru credincios, moartea este ultimul botez, ultima curățire a vieții!

,,Hristos ne trimite câte o rugăciune şi câte o Săptămână a Patimilor”!
De multe ori, doar dacă nu putem gândi ceva pentru că întrece puterile rațiunii, de aici nu înseamnă că putem trage concluzia inexistenței faptului ce ne depășește, iar, pentru că sunt idei care depășesc limitele rațiunii, dar care trebuie totuși știute, de aceea a venit Iisus Omul-Dumnezeu, Omul de peste limitele omului, și ne-a descoperit configurația celuilalt tărâm, cel al veşniciei, ca un mod viitor al existenței noastre. Aceasta este justificarea rațională a credinței şi rațiunea Revelației! Căci, dacă natura noastră ar fi redusă numai la modul acesta trupesc şi materialnic al existenței, am avea și noi măcar liniștea vieţuitoarelor obişnuite, dar, de vreme ce am refuzat a trăi condiția dobitoacelor, cu toată liniștea ei, aceasta înseamnă că natura noastră viitoare, o refuză la modul categoric! E drept că nu-i poți cere omului să zboare, însă, dacă ajunge şi nu crede, el tot va zbura când va ajunge fluture sau o insectă care pluteşte în aer! Cu certitudine, condiția omului nu e definitiv aceasta, iar, pentru că nu e aceasta, de multe ori simțim în noi neliniștea contrazicerii și a neînțelesului de nepătruns! Desigur, dacă aceasta ar fi situația noastră definitivă, am ști că n-avem sens existenţial, dar, în felul acesta se naşte drama existenţei omului! Dacă vremea lumii acesteia trece, poate că vine o altă vreme în care…mai devreme decât ne aşteptăm, la toţi ne vorbește Iisus, pentru că El vine din alt mod de existență şi o altă lege legată de veacul viitor, iar, cei care se învrednicesc să-l dobândească, nici să moară nu mai pot, fiindcă sunt la fel ca îngerii și sunt fiii lui Dumnezeu, de vreme ce sunt fiii Învierii! În concluzie, după intrarea solemnă în Ierusalim, Mântuitorul Iisus Hristos a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt, iar, după trei zile a înviat ca un biruitor, pentru mântuirea neamului omenesc, numai cu puterea Dumnezeirii Sale! Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi această Săptămână a Pătimirilor, iar, un rol deosebit în determinarea şi fixarea duratei Postului Mare l-a avut numărul 40 care apare în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implică acest număr ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele 40 de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele 40 de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Horeb, cele 40 de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, spre a se pocăi! Cu atât mai mult cu cât în Noul Testament există anumite pasaje-cheie unde se aminteşte tot de numărul de patruzeci de zile: cele 40 de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantaniei, cele 40 de zile de la Înviere şi până la Înălţare, timp în care Mântuitorul le dă Sfinţilor Apostoli ultimele învăţături, iar, un ultim indiciu la fel de important ar fi cei 40 de ani petrecuţi de poporul lui Israel în pustiu. Simbolismul acestei perioade reprezintă cu siguranţă timpul în care Dumnezeu încearcă ataşamentul credincioşilor în vederea renaşterii unei noi generaţii! Sfântul Arsenie de la Prislop ne convinge pe deplin că viața creștină, ca urmare a lui Hristos, spre deplina asemănare cu El, înseamnă: ,,O Cale a Crucii, o cale de mântuire, de ispășire a păcatelor, însă, noi căutăm pe toate cărările cum să scăpăm de cruce, cum să ne strigăm nevinovăția, cum să ne ascundem păcatele și să strigăm în gura mare, ce cruce grea avem de dus, dar, ducem crucea târâș, și-am fi bucuroși să scăpăm de ea. Noi facem de rușine Crucea lui Hristos, dar și Crucea lui Hristos ne face de rușine pe noi!”, ne dojeneşte Sfântul Arsenie de la Prislop!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Învierea Domnului, pentru Sfântul Arsenie de la Prislop – „Aproape n-aș putea spune când S-a smerit Hristos mai mult înaintea omului: când S-a răstignit pe Cruce sau când S-a pogorât din Slava Lui de Dumnezeu”? apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Odată cu luna lui Prier – Au sosit berzele si pe plaiul Gorjean apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

P. S. – ca fapt divers, noua Sfânta Cuvioasă ANTONINA de la Tismana a trăit în zilele noastre până în anul 2011; cu alte cuvinte, sfințenia este posibilă chiar și în zilele noastre și sfinții lui Dumnezeu sunt printre noi, numai ochi să avem să-i vedem, urechi să auzim chemarea și îndemnul lor, minte să le înțelegem viața și învățăturile lor și să le urmăm exemplul! Sărbători sfinte cu pace și bucurie tuturor.

Articolul ,,Viața Sfintei Cuvioase ANTONINA de la Tismana – tema unei noi acțiuni de catehizare a copiilor și tinerilor din cadrul Parohiei ,,Sfânta Treime” – Protopopiatul Târgu-Jiu Sud apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Muzica se dovedeşte şi o parte fundamentală a existenței umane!

De aceea, la Craiova, micuţii talentaţi ai domnului prof. dr. Constantin Arcuş au cântat la statuia lui Mihai Viteazul, întregitorul neamului românesc, într-un local de cultură unde au fost invitaţi, pe străzi şi mai ales în faţa TEATRULUI NAŢIONAL «MARIN SORESCU», demonstrând faptul că splendoarea muzicii constă în capacitatea sa unică de a exprima emoții profunde, de a uni culturi diverse și de a acționa într-un limbaj universal, dincolo de cuvinte, ceea ce rezultă şi ca o sursă inepuizabilă de energie, culoare și expresivitate, capabilă să transpună imaginativ ascultătorul într-o lume sonoră fascinantă, mai ales că muzica, în special cea instrumentală, are puterea de a transmite emoții complexe care inspiră bucurie, tristețe, nostalgie sau speranță, direct către sufletul ascultătorului, fără a avea nevoie de versuri. Iar, dacă muzica are efecte benefice dovedite asupra sănătății mentale și emoționale, fiind capabilă să reducă stresul și să îmbunătățească starea de spirit, esteticul vibraţiei muzicale vine și din dedicarea interpreților, vibrația instrumentelor și pasiunea depusă în crearea unei experiențe sonore plăcute, care poate transforma momentele obișnuite în trăiri memorabile. Desigur, vom reveni cu impresii ale participanţilor şi chiar ale unor trecători de pe străzile Craiovei, dar, nu putem trece prea uşor peste faptul că mulți oameni folosesc muzica şi ca pe o sursă de motivație, fie în timpul exercițiilor fizice, fie în timpul activităților ce necesită concentrare şi multă atenţie! Acordurile muzicale pot stimula energia și pot spori performanța în diverse domenii, de la sport la muncă şi mai ales la învățare! Domnul profesor Constantin M. Arcuş se confesează şi le transmite interlocutorilor faptul că acordurile muzicale constituie adesea o sursă de inspirație pentru alte forme de artă și creativitate, deoarece, compozitorii, scriitorii, pictorii și alți artiști își găsesc de atâtea ori inspirația în muzică, folosind-o pentru a explora noi idei și emoții creatoare, dovedind că muzica este mai mult decât un simplu divertisment şi se dovedeşte chiar o parte fundamentală a existenței umane, influențând fiecare aspect esenţial al vieții oamenilor!

Muzica e un răspuns la modelele proniatoare ale creaţiei lui Dumnezeu!

Încă din copilărie, domnul prof. dr. Constantin Arcuş a descoperit magia sunetelor muzicale de la vioara talentatului dumnealui tată, Marin Arcuş, primul care i-a descoperit înclinaţia sa pentru muzică, împreună cu mama domniei sale, deoarece, părinţii, bineînţeles, au fost cei care au încurajat şi susţinut acest posibil talent, iar, mai apoi, această pasiune şi modalitate de a diversifica universul unui copil pentru a deveni o profesie şi chiar un model de viaţă. Domnia sa a crescut ascultând muzică, într-o familie cu puternice valori intelectuale şi cu afinităţi artistice, mai ales că învăţământul românesc a fost ani de-a rândul unul de tradiţie, după cum bine ştim, şi el a produs de-a lungul timpului artişti de talie internaţională care chiar dacă au plecat în alte ţări unii, sau au rămas în ţară alţii, sunt valori universale! Din păcate, aşa cum ne mărturiseşte domnul profesor Arcuş, unul dintre minusurile actualului sistem de învăţământ este faptul că finanţările vin în funcţie de numărul de elevi şi studenţi, iar, în acest caz, problema este că nu putem avea calitate atâta vreme cât punem accentul pe cantitate! De cele mai multe ori, dacă nu chiar întotdeauna, interesul pentru un număr cât mai mare de elevi şi studenţi scade implicit calitatea actului instructiv-educativ şi lasă loc fenomenului de digitalizare şi de instruire superficială! Domnul profesor dr. Constantin Arcuş a preluat multe lucruri de la tatăl domniei sale, care a susţinut examene, atât la instrumente, cât şi la teoria muzicii, la istoria muzicii, la forme muzicale, aproape la toate materiile pe care le-a studiat mai apoi în universitate. Astăzi, singurele examene sunt de instrument şi de teorie muzicală, mai ales că este destul de importantă admiterea într-o universitate de muzică, aceasta fiind în detrimentul calităţii. În opinia domnului dr. Constantin Arcuş, ceea ce ar mai trebui în cadrul învăţământului universitar este că la un moment dat, în anii terminali, studentul ar trebui ghidat acolo unde profesorul consideră că e mai bine pentru ucenicul său, însă, acest lucru nu se întâmplă, din păcate, mai ales că studiul se face până la sfârşitul conservatorului pe toate instrumentele de percuţie, lipsind concentrarea pe acela care este cel mai potrivit elevului sau studentului care termină studiile de specialitate. În concluzie, omul minunat din Rădineşti, care, cu…simfonia, a cucerit pentru o zi Bănia, consideră că sunt momente când numai pe copii poţi să-i asculţi şi că frumuseţea muzicii cuprinde sufletele şi că nimic pe lumea asta, nici măcar grandoarea ultimă, nu merită plătită cu liniştea inimii, pentru a înţelege, câtă splendoare poate aduce muzica în sufletul oamenilor! Iar, pentru că ne aflăm în ajunul Sărbătorii Învierii Domnului nostru

Iisus Hristos, putem spune că muzica, precum alte arte, este ea însăşi un răspuns la tiparele proniatoare ale ecoului şi ordinii creaţiei lui Dumnezeu. De aceea, muzica sacră are un loc bine conturat, ca o armonie sonoră, artistică şi cultică în circuitul valorilor perene ale culturii muzicale universale. Sonoritatea muzicii este diversă, ea, aproape, poate fi considerată permisivă, transformatoare şi curativă, deoarece, muzica acţionează asupra ascultătorului în mai multe moduri: unii o asimilează pur şi simplu la nivel instructiv-educativ, iar, alţii o cercetează pentru a depista în ea indicii ale existenţei cotidiene, însă, pentru domnul prof. dr. Constantin Arcuş, ca şi pentru micuţii «muzicieni» ai domniei sale, dar, mai ales pentru iubitorii de frumos care îi ascultă de fiecare dată, esenţial rămâne şi mesajul pe care întotdeauna muzica îl transmite, aşa cum s-a întâmplat cu ceva zile în urmă la Craiova!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Omul din Rădineşti…cu simfonia, a cucerit pentru o zi Bănia -Profesorul dr. Constantin Arcuş, cu talentaţii săi «muzicieni» şi iubitori de «simfonii» ale sufletului au încântat şi au cucerit pentru o zi Craiova! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Semnal editorial: ”Vibrații târzii” – noul volum de versuri al poetului motrean Mircea Tutunaru apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Prima etapă a concursului, organizat de ISJ Gorj prin Școala Gimnazială Scoarța, în parteneriat cu Primăria Scoarța, CJCPCT Gorj, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Universitatea din Craiova și ISJ Dolj, a evidențiat talente vocale și instrumentale din învățământul primar, gimnazial și liceal. Participanții au impresionat prin pasiune și momente artistice de calitate.
Această primă etapă s-a desfășurat la Școala Gimnazială Scoarța și a fost coordonată de Gabriel Victor Popescu, inspector școlar pentru aria curriculară Arte, și a reunit elevi pasionați de muzică, oferindu-le oportunitatea de a-și pune în valoare talentul și de a face primii pași către performanță.

Iată care sunt câștigătorii la etapa I

Clasele I-IV – muzică vocală
Premiul I – Ivan Maria Isabela (Școala Generală „Traian” Craiova, prof. Adina Sima)
Premiul II – Bololoi Radu Ștefan (Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu, prof. Ana Maria Popescu)
Premiul III – Doroi Maya Nicole (Școala Gimnazială nr. 1 Poiana, prof. Argint Nicoleta)
Mențiune – Dragotă Elena Daria (Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu”, prof. Stelescu Oana Mihaela)

Clasele V-VIII
Premiul I – Rusu Raul Antonio (Școala Gimnazială Bumbești-Jiu, muzică instrumentală, prof. Geamănu Constantin)
Premiul I – Matusea Antonia Elena (Școala Gimnazială „Nicolae Romanescu” Craiova, muzică instrumentală, prof. Ion Boată)
Premiul II – Cotorcea Călin Andrei (Școala Gimnazială nr. 1 Novaci, muzică instrumentală, prof. Geamănu Constantin)
Premiul III – Bădan Radu Alexia Maria (Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica” Craiova, muzică vocală, prof. Radu Liana)
Mențiune – Nanu Emma Anastasia (Școala Gimnazială „Alexandru Ștefulescu” Târgu Jiu, prof. Daniel Șoșoi)

Clasele IX-XII
Premiul II – Birău Bianca Daniela (Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, muzică instrumentală, prof. Secară Cosmin)
Premiul III – Julea Panticuță Denis Eduard (Liceul Tehnologic „Ioan Culcer”, muzică instrumentală, prof. Diaconița Costel)
Mențiune – Răuț Andrei (Colegiul Național „Spiru Haret” Târgu Jiu, muzică vocală, prof. Laurențiu Popescu)

Grupuri vocale
Premiul II – Grupul Vocal „Mugurașii Prigoriei” (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, secția externă Prigoria, prof. Betej Andrada)
Premiul III – Grupul Vocal „Lihulești” (Școala Gimnazială Lihulești, prof. Carcalicea Elena Amelia)
Mențiune – Grupul Vocal „Crușețul” (Școala Gimnazială Crușeț, prof. Carcalicea Elena Amelia)
Mențiuni speciale acordate de Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere, Departamentul Arte și Muzică:
Perețeanu Maria Anastasia, Ionescu Miruna, Bădan Radu Alexia Maria, Dadovici Daria.
Etapa a II-a, desfășurată duminică, 5 aprilie la Căminul Cultural „Pompiliu Marcea” din Scoarța, a fost dedicată secțiunii de folclor, pe două categorii de vârstă (8–13 ani și 14–19 ani), unde participanții au interpretat piese acompaniați de orchestră. Participarea la etapa a II-a a fost condiționată de o preselecție realizată în baza unei înregistrări audio-video, evaluată de o comisie de specialitate. Concurenții au interpretat piese muzicale, în funcție de secțiunea aleasă, respectând cerințele specifice fiecărei categorii. Timpul maxim alocat fiecărui participant a fost de 10 minute.
Iată care sunt câștigătorii la această etapă:

Categoria 8–13 ani
Premiul I – Sandu Karina Maria (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, prof. Nicoleta Lătărețu)
Premiul II – Cidoiu Ionuț Victor (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, prof. Andrei Carcalicea)
Premiul III – Lukacs Sara Maria (Școala Gimnazială „Alexandru Ștefulescu” Târgu Jiu, prof. Daniel Șoșoi)
Mențiune – Ivan Maria Isabela (Școala Gimnazială „Traian” Craiova, prof. Aurelia Popescu Preda)

Categoria 14–19 ani
Premiul I – Ciortan Andreea Alexandra (Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, prof. Sandu Raluca Dorina)
Premiul II – Birău Bianca Daniela (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, prof. Ștefan Popescu)
Premiul III – Răducu Oana Teodora (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, prof. Claudia Dascălu)
Mențiune – Malacu Andreea Raluca (Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, prof. Cristina Boian)
Concursul a reușit să aducă într-un cadru competitiv elevi cu reale aptitudini muzicale, oferindu-le oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile de interpretare și de a-și perfecționa prezența scenică. Totodată, evenimentul a fost o formă de recunoaștere a muncii susținute atât de elevi, cât și de cadrele didactice îndrumătoare. Prin această inițiativă, organizatorii au reușit să ofere participanților o platformă autentică de exprimare artistică, dar și un prilej de întâlnire, socializare și schimb de experiență între elevi, profesori și părinți.
Gigi BUȘE

Articolul A XII-a ediție a Concursului „Plaiuri Gorjenești” desfășurată la Scoarța apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Peregrinări primăvăratice – Pe sub poale de Vâlcan apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Privegheaţi, deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru”!
De Paşte, atmosfera din Ierusalim era întotdeauna mai încordată, dar de data aceasta, autorităţile au fost şi mai agitate decât de obicei şi în câteva dintre versetele lor adesea trecute cu vederea, Marcu şi Luca susţin că în Ierusalim tocmai avusese loc o răscoală a galileenilor, reprimată de Pilat, care executase optsprezece galileeni în apropiere de «turnul din Siloam», la sud de Templu. Unul dintre rebelii supravieţuitori era Barabbas, pe care Iisus îl va întâlni curând şi care «în răscoală săvârşise ucidere», iar, marii preoţi au decis să nu mai rişte nimic, lăsând să scape un alt galileean care le ţinea predici despre distrugerea lor într-o iminentă Apocalipsă! În acest fel, Caiafa şi Annas, influentul fost mare preot, au discutat ce trebuie să facă, iar, Caiafa, aşa cum se arată în Evanghelia după Ioan, susţinea că e mai bine «să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul», pentru că, după aceea, ei să-şi facă planul. A doua zi, Iisus s-a pregătit de Sărbătoarea Paştelui în Sala de Sus, numită «Coenaculum» pe colina de vest a Ierusalimului şi cunoscută mai târziu ca «Muntele Sionului». Aşa că în timpul cinei, Iisus află că apostolul său Iuda Iscarioteanul l-a trădat pentru treizeci de arginţi, dar nu-şi schimbă planul de a merge să se plimbe prin liniştita livadă de măslini din Grădina Ghetsimani, aflată de cealaltă parte a Văii Chedron, unde Iuda dispare. Nu se spune dacă el l-a trădat pe Iisus pentru că îl considera prea radical sau insuficient de radical, din cupiditate sau din invidie. Mai târziu, Iuda s-a întors cu o poteră alcătuită din preoţi importanţi, gărzi ale Templului şi legionari romani, şi chiar dacă aceştia nu l-au recunoscut imediat pe Iisus în întunericul nopţii, Iuda l-a trădat, identificându-l printr-un sărut, iar, apoi şi-a primit banii. Într-o scenă haotică desfăşurată la lumina torţelor, apostolii şi-au scos săbiile, Petru a tăiat urechea unuia dintre servitorii marelui preot şi un băiat al cărui nume nu-l ştim a fugit gol puşcă, pierzându-se în noapte, fiind vorba despre un amănunt atât de straniu, încât pare veridic. Iisus a fost arestat, iar apostolii săi s-au împrăştiat, mai puţin doi care l-au urmărit de la distanţă. Era aproape miezul nopţii, când Iisus, sub paza soldaţilor romani, a fost escortat pe lângă zidul sudic, a trecut prin Poarta «Siloam», până în Oraşul de Sus, la palatul lui Annas, eminenţa cenuşie care domina Ierusalimul şi personifica reţeaua rigidă şi incestuoasă a familiilor Templului. El însuşi fost mare preot, Annas era socrul lui Caiafa, actualul ocupant al acestei funcţii, şi nu mai puţin de cinci dintre fiii săi vor deveni mari preoţi. Dar, majoritatea evreilor îi dispreţuiau pe el şi pe Caiafa, considerându-i nişte colaboratori brutali şi corupţi, ai căror servitori, ni se spune într-un text evreiesc, «ne bat cu bâte», ceea ce înseamnă că dreptatea făcută de ei nu era decât o escrocherie şi o sursă de profit. Iisus, pe de altă parte, a reuşit să ajungă la inima poporului şi avea susţinători printre membrii Sinedriului, iar, Procesul acestui sfânt neînfricat şi popular propovăduitor trebuia să se desfăşoare repede şi pe furiş, în timpul nopţii. La un moment dat, după miezul nopţii, în timp ce gărzile făceau focul, în curte, Apostolul Petru, discipolul lui Iisus, afirma de trei ori că nu-l cunoaşte pe învăţător. De aceea, Annas şi ginerele său i-au adunat pe membrii Sinedriului care le erau loiali, dar, nu pe toţi, deoarece cel puţin unul dintre ei, Iosif din Arimateea, era un admirator al lui Iisus şi nu a fost de acord cu arestarea Domnului.

„Veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului”!

Desigur, fiecare eveniment din această relatare avea să prezinte propria geografie a Ierusalimului, deşi multe dintre aceste locaţii sunt probabil greşite din punct de vedere istoric, cu Sala de Sus (Cenaclul) de pe Muntele Sionului care este locul tradiţional al «Cinei cea de Taină», dar, în realitate, se poate să fi fost mai aproape de casele mai sărăcăcioase din jurul scăldătoarei Siloam, deoarece Marcu vorbeşte despre «un om care ducea un urcior cu apă» acolo, cu toate că tradiţia «Cinei cea de Taină» a apărut mai târziu, în secolul al V-lea, şi s-a dezvoltat şi mai mult în epoca cruciadelor. O altă tradiţie şi mai răspândită sugerează că aici a coborât Duhul Sfânt asupra apostolilor la Sărbătoarea «Cincizecimii», după moartea lui Iisus, dar, locul este cu siguranţă unul dintre cele mai vechi sanctuare creştine. Sfinţenia sa a fost atât de molipsitoare, încât şi evreii, şi musulmanii s-au închinat aici. Se presupune că locul tradiţional, dar plauzibil, al palatului lui Annas se află sub Biserica «Sfinţilor Arhangheli», în cartierul armenesc. De altfel, o piatră cu inscripţia «aparţinând casei lui Caiafa», în aramaică, a fost descoperită la Ierusalim, iar în 1990, unii muncitori constructori au găsit un mormânt sigilat al cărui osuar purta inscripţia «Iosif, fiul lui Caiafa», deci, probabil acestea sunt osemintele marelui preot. Se presupune că locaţia corectă ar fi Grădina Ghetsimani cu străvechea plantaţie de măslini. Deci, Iisus a fost interogat de marele preot Caiafa, care Îl învinuia că a ameninţat că se va distruge Templul şi se va reconstrui în trei zile, că a pretins că el este Mesia, dar, după aceste învinuiri, Iisus nu a răspuns, dar la sfârşit a recunoscut: „Veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului”! Atunci, Caiafa a zis: «Aţi auzit hula. Ce vi se pare vouă»? «Este vinovat de moarte», a răspuns mulţimea ce se strânsese acolo în ciuda orei târzii. După aceea, Iisus a fost legat la ochi şi a petrecut noaptea în curte, în huiduielile celor de acolo, până dimineaţă, când s-a putut trece la lucruri mult mai grele, iar, Pilat aştepta verdictul. Procuratorul roman, încadrat de soldaţii aliaţi şi sub privirile unei mulţimi agitate, a ţinut audienţa la Pretoriu, o platformă mai înaltă, situată în exteriorul Citadelei lui Irod, cartierul general al romanilor, lângă Poarta «Jaffa» de azi. Pontius Pilat era un milităros agresiv, lipsit de tact şi depăşit de situaţia din Iudeea, mai ales că în Ierusalim era deja detestat, fiind renumit pentru «corupţie, jafuri, furturi, nedreptăţi, nenumărate execuţii şi o ferocitate sălbatică», deoarece, chiar unul dintre înalţii slujitori irodieni îl caracteriza ca fiind «răzbunător, cu un temperament coleric» şi de cele mai multe ori necumpătat. Deja îi scandalizase pe evrei, când a ordonat soldaţilor săi ca să intre în Ierusalim, afişând pe scuturi portrete ale împăratului. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc – Hristos în faţa «judecăţii» membrilor Sinedriului şi a lui Irod – „Se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Un rol important îl poate avea și gresia porțelanată, mai ales în camere unde pardoseala ocupă mult din suprafața vizuală. Un model deschis poate lumina încăperea, iar un desen discret, continuu, poate reduce senzația de fragmentare. Când alegi corect nuanța și modul de montaj, pardoseala ajută camera să pară mai largă decât este în realitate.

Alege nuanțe deschise care lasă lumina să circule

Dacă vrei ca o cameră să pară mai spațioasă, primul pas este să eviți pardoselile încărcate ca model și în culori închise. Oricât de modern și spectaculos ar arăta o gresie neagră cu inserții, tonurile deschise reflectă mai bine lumina și creează o bază calmă, pe care restul amenajării se integrează firesc. Într-un living mic, într-un hol fără multă lumină naturală sau într-o bucătărie compactă, un model de gresie albă, ivory sau bej sau chiar griuri calde poate schimba imediat atmosfera.

O gresie bej cald, cu design de marmură, din colecția Lux-Artic bej de la CESAROM poate funcționa foarte bine într-un living mic sau într-un open space în care vrei o bază neutră, ușor de asortat.

Pentru un efect mai aerisit, îl poți combina cu pereți crem, textile în tonuri de in și mobilier din lemn deschis. Dacă vrei ca spațiul să pară mai lung, montează plăcile în aceeași direcție cu axul principal al camerei.

Mizează pe modele fine, nu pe contraste care fragmentează spațiul

În camerele mici, designul pardoselii contează la fel de mult ca nuanța. Un model cu multe forme și texturi sau contrast puternic poate fragmenta camera făcând-o să pară mai îngustă. În schimb, un aspect marmorat discret, cu venatura fină, păstrează fluiditatea vizuală și dă impresia unui spațiu mai ordonat.

Aici funcționează foarte bine modelele albe sau gri foarte deschis. Statuario, Calacatta Oro, Firenze și Perfect sunt gresii de interior cu design de marmură, fluid și rafinat.

Pentru o cameră care să pară mai luminoasă, un model alb cu aspect marmorat fin merge foarte bine cu pereți în crem, grej sau ivoar, alături de mobilier cu linii simple. Într-un dormitor sau într-un living mic, spațiul se amplifică vizual dacă păstrezi și rosturile într-o nuanță apropiată, ca să nu fragmentezi suprafața podelei.

Dacă vrei să pornești de la astfel de variante luminoase, colecțiile CESAROM îți pun la dispoziție o gamă largă de modele care să deschidă optic spațiul fără să încarce decorul.

Contează și cum montezi, nu doar ce model alegi

Chiar și o gresie bine aleasă poate pierde din efect dacă montajul rupe ritmul vizual al camerei. Pentru încăperi mici, continuitatea este esențială.

Dacă vrei un rezultat impecabil, o încăpere în care să valorifici senzația de spațiu începând cu pardoseala, și în care nu vei avea probleme legate de întreținere, ține cont și de recomandările tehnice. Pentru un montaj corect al gresiei de interior, reușita depinde în primul rând de alegerea adezivului potrivit, în funcție de suportul pe care se lucrează, de umiditatea acestuia, de gradul de absorbție al plăcilor ceramice și de solicitările la care va fi supusă ulterior suprafața.

După pregătirea suportului, adezivul se prepară cu apă curată, respectând dozajele indicate de producător, până la obținerea unui amestec omogen. Aplicarea se face pe porțiuni mici, pentru a evita uscarea prematură a adezivului, iar plăcile se montează prin apăsare ușoară și fermă, cu distanțiere din plastic între ele, astfel încât rosturile să rămână uniforme. Pe tot parcursul lucrării, este important ca planeitatea suprafeței să fie verificată cu nivela, pentru un rezultat estetic și durabil,

Când alegi corect gresia, o cameră mică poate arăta complet diferit. Nuanța, modelul și direcția de montaj influențează direct felul în care se vede spațiul, iar o pardoseală potrivită poate aduce mai multă lumină și o percepție de ordine și echilibru.

Articolul Idei pentru a face o cameră să pară mai spațioasă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La eveniment au participat, ca invitați, Ionuț Drăgoi, noul Subprefect al județului Gorj, doamna Carmen-Amalia Făgaș – Director general la Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj, Mircea-Dafinescu Vasiliana – director executiv la Casa Județeană de Pensii Gorj, Alexandru Tudoroaie, președintele Asociației Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Târgu Jiu, comisar șef Stroe Nicoleta – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – Comisariatul Gorj și o mică delegație a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „T.V.”) formată din: col. (rtr.) Gigi Bușe – secretar executiv și ing. Vasile Ionescu – vicepreședinte. Gigi Bușe a participat și în calitate de reprezentant MNADOR și jurnalist. În sală au fost peste 150 de membri ai filialei.
După ce inimosul președinte și om de acțiune al acestei asociații, Emil Sgarbură, a prezentat scopul adunării și invitații speciali, ținând cont că au un timp limitat pentru acest eveniment, a supus aprobării ca lucrările adunării să înceapă cu mesajele acestora. După aprobare, a luat cuvântul cel mai tânăr dintre invitați, subprefectul Ionuț Drăgoi, a transmis un scurt mesaj de recunoștință a realizărilor făcute de seniorii gorjeni pentru România și promisiuni de sprijin al acțiunilor acestora, încheindu-se cu urări de sănătate și viață lungă, tuturor. „Am ținut neapărat să fiu astăzi alături de dumneavoastră și să-mi exprim respectul, recunoștința și admirația sinceră față de dumneavoastră, cei care ați muncit pentru această țară, și practic ați creat această societate de care noi azi ne bucurăm. Pentru asta aveți toată aprecierea mea. Vă cunosc problemele, vă știu zbaterile. Eu cred într-o Administrație care este apropiată de oameni. Rolul instituțiilor statului ar trebui să funcționeze pentru cetățeni și în interesul cetățeanului. Iar atâta timp cât eu, pe participa mea, voi ocupa această funcție, vă veți baza pe mine și voi fi un partener al dumneavoastră. Vă urez succes și vă susțin”.
Domnul Alexandru Tudoroaie, președintele Asociației Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Târgu Jiu, a spus că, de 3 ani se pot înscrie la CAR și salariați, nu numai pensionari, iar de doi ani se acordă dobândă și la depozitul avut. Nu este limită de vârstă pentru a deveni membru, dar la împrumuturi, cine depășește vârsta de 80 de ani, nu poate primi împrumut decât limita fondului avut. „Noi putem da împrumut de 8 ori valoarea fondului avut, dar nu mai mult de 60 mii lei, cu giranți și dobândă de până la 11%, cu achitare pe timp de 5 ani. Dobânda este de 5 până la 11%. Depinde de suma acordată și timpul de achitare. Referitor la dobânda acordată la depozit, anul trecut a fost de 4,5%, iar de anul acesta de 5,5%. Noi nu avem comision de administrare ca la bancă, așa că vă aștept pe toți să vă înscrieți la noi.”, a precizat domnul Tudoroaie. „Referitor la decesul unui membru, se restituie urmașului specificat în contract, fondul acumulat de către decedat, cu o bonificație de 10% și un ajutor de înmormântare, în funcție de vechimea avută la CAR a decedatului”, a încheiat precizările domnul Tudoroaie, legate de CAR.
Doamna Mircea-Dafinescu Vasiliana – director executiv la Casa Județeană de Pensii Gorj, a spus că: „În momentul de față Casa Județeană de Pensii Gorj gestionează peste 87.000 de pensionari. Fiecare dosar de pensie este distinct. Începând cu septembrie 2024 am avut o nouă lege care a intrat în vigoare. Legea 360 este cea mai amplă, din punctul nostru de vedere, al Casei de Pensii. A fost cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii. Astfel toate pensiile aflate în plată la 31 august 2024 au fost recalculate, utilizând noul algoritm de calcul, bazat pe piloni importanți. Pilonul contributivității, și o să vă spun că peste 80% din pensiile aflate în plată la 31 august 2024 la nivelul județului Gorj, au crescut. E vorba de persoane care au avut stagii de cotizare foarte mari, iar urmare a modificării algoritmului de calcul, au crescut pensiile, având în vedere acele puncte de stabilitate”. Despre „Mica recalculare” doamna director a precizat că „Ne referim la adeverințele cu sporurile nepermanente care, pe legislațiile anterioare, vorbim de Legea 19/263, nu au fost luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, adeverințe care au fost depuse de dumneavoastră la dosar și care, conform articolelor 155 din legea 360/2023, se valorifică în prezent, dacă îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate”. Despre Pensiile de agricultori, doamna a menționat că la nivelul județului Gorj au fost recalculate 1250 de pensii, pentru toți cei 1250 de pensionari agricultori din evidența Casei de Pensii Gorj. În ceea ce privește recalculările cu adăugarea veniturilor brute, la nivelul județului Gorj, din septembrie până în prezent, au fost depuse peste 20.000 de adeverințe care se introduc manual în calculator. O altă precizarea a fost făcută la persoanele are lucrează la diferite compartiente ale Casei de pensii Gorj: „Vă spun că în compartimentul stabilit, cei care introduc aceste adeverințe, sunt doar cinci persoane. Pe lângă cele 20.000 de adeverințe de bruturi, județul Gorj, fiind un județ monoindustrial, a fost impactat și de cererile de revizuire – recalculare, în temeiul legilor 19, 74, respectiv deciziilor Înaltei Curți 28 și 29 care au presupus asimilarea respectiv încadrarea în condiții speciale a unor perioade lucrate sau desfășurate de angajați în grupe de muncă, în cadrul Complexului Energetic Oltenia”. Referitor la biletele de tratament doamna director a precizat că pe site-ul Ministerului Muncii se află în dezbatere publică un proiect care vizează acordarea în anul 2026 a circa 114.000 de bilete de tratament la nivel național, din care peste 50.000 sunt în bazele de tratament ale Casei Naționale de Pensii Publice. Începând cu 30 martie a intrat în vigoare legea 44/2026 privind Bugetul Național de Asigurări Sociale de Stat, potrivit căreia s-a majorat și cuantumul ajutorului de deces. În prezent ajungând la 9192 lei, pentru decesul asiguratului, sau pensionarului, iar cuantumul este la jumătate în cazul decesului unui membru de familie. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.
Doamna Carmen-Amalia Făgaș – Director general la Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Gorj a prezentat date despre serviciile medicale pe care le pot accesa pensionarii din Județul Gorj. Pentru început a precizat: „Casa de Asigurări de Sănătate are ca obiectiv principal contractarea și plata serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale către furnizorii de servicii medicale și nu populației, iar din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se suportă servicii preventive, servicii curative, servicii de transport sanitar, îngrijiri medicale, medicamente, materiale sanitare și servicii acordate în Uniunea Europeană în baza cardului european sau a formularelor europene”. A detaliat aceste servicii medicale, punând accent pe serviciile medicale preventive, care încep cu medicul de familie. „Pentru a dezvolta această prevenție, care este mult mai eficientă, pentru oricare dintre noi, în a depista din timp o afecțiune, pentru că avem rezultate mult mai bune de tratare și recuperare. Ele sunt prevăzut în legislație pe categorii de persoane”. Referitor afecțiunile cronice, doamna Carmen-Amalia Făgaș, a spus că: „După ce s-a stabilit diagnosticul urmează tratamentul, care este medicamentos sau chirurgical” și ne-a atenționat: „Aveți grijă, în situația în care ajungeți în unitățile medicale private există posibilitatea să vi se solicite o contribuție personală. În momentul în care vă va fi pus în față un deviz cu cheltuielile și veți semna un contract pentru efectuarea unui tratament, repet medicamentos, chirurgical sau cum o fi el v-aș ruga să fiți atenți și să știți că în momentul în care ați semnat acel contract noi nu vă putem da bani pentru acele servicii medicale”. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.
Doamna comisar șef Stroe Nicoleta de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – Comisariatul Gorj a vorbit despre comerțul online unde se vând fel de fel de produse achiziționate la prețuri mult mai mici față de prețul de vânzare, sau primești acasă produse de o calitate îndoielnică. „Să știți că toate aceste vânzări sunt la limita legii. Este legal să comercializezi orice, ce nu este interzis prin lege. Noi avem o legislație pe care o aplicăm, 363/2007, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, care are drept scop o mai bună funcționare a pieței și asigurarea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, prin reglementarea practicilor comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale consumatorilor”. A punctat faptul că același lucru se întâmplă și cu medicamentele. „Medicamentele procurate de pe Internet pot fi contrafăcute și puteți să vă faceți mai mult rău decât bine”, a precizat doamna comisar șef Stroe Nicoleta. La final a răspuns întrebărilor puse din sală de pensionari.
După plecarea invitaților speciali, la masa prezidiului au luat loc toți membrii Consiliului Director și lucrările Adunării Generale au putut fi desfășurate în totalitate, conform Statutului. A fost prezentată activitatea Consiliului Director pe anul 2025, Execuția bugetară pe 2025, Proiectul de buget pe anul 2026 și o modificare la Statut prin alegerea primului-vicepreședinte.
A fost o gamă largă de activități, fiind predominante excursiile în țară și străinătate și acordarea de ajutoare sociale. Referitor la Execuția bugetară, veniturile au fost realizate din: cotizații, donații și ajutoare, iar cheltuielile făcute conform statutului, au fost sub limita veniturilor. Pentru acest an cotizația a rămas neschimbată. Domnul președinte a mulțumit Primăriei Tg. Jiu pentru sediul pe care-l au, chiar dacă este micuț pentru o asociație așa de mare, are utilitățile asigurate de Primărie. Li s-au oferit un spațiu mai mare dar trebuia să-și plătească asociația aceste utilități (energie electrică, apă-canal și încălzire), dar au refuzat, pentru că erau greu de suportat. Anul trecut au primit din donații un calculator cu imprimantă și un birou de lemn. La final au completat funcția de prim-vicepreședinte care rămăsese liberă prin decesul deținătorului, cu alegerea domnului col. (rtr.) din M.A.I. Dinică Dumitru Dan și au ales Comisia de Cenzori, având ca președinte pe doamna Săvulescu Iuliana.
A fost o activitate benefică pentru toți pensionarii prezenți și apreciez activitatea domnului președinte Emil Sgarbură și amabilitatea invitaților speciali de a veni cu informații utile tuturor.
Col. (rtr.) Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Asociația „Solidaritatea” a pensionarilor din Județul Gorj, la ora bilanțului pe anul 2025 apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,El ne trimite câte-o răstignire în fiecare zi, câte-o Săptămână a Patimilor”!
Sfântul Arsenie Boca spune că Învierea Domnului este ca o biruință definitivă asupra morții și a păcatului, îndemnând la o viață creștină care urmează calea Crucii pentru a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu Tatăl şi ai sublinia că bucuria profundă a Învierii înseamnă necesitatea asumării ei în viața de zi cu zi, ca o apariţie a unui om nou născut din această taină a credinței. DE aceea, Sfântul Arsenie de la Prislop arată următoarele: ,,Cu Învierea lui Iisus avem chezăşia că vom învia şi noi, ca Iisus, căci El e începătorul, pentru noi, în toate (…), iar, altă mărturie a veşniciei noastre, mai tare ca aceasta, nu ne-a dat nimeni. Poate că tocmai fiindcă e cea mai tare, uluieşte obişnuitul în care dormim, şi poate tocmai de aceea nu îndrăznim să credem în învierea noastră. Iar fără această credinţă, viaţa noastră parcă n-are sens, nici scop în sine, tare-i decolorată şi neliniştită”, spunea sfântul! Iar, în continuare preciza: ,,Noi ne rugăm lui Dumnezeu să ne curăţească viaţa de întinăciune. El ne trimite câte-o răstignire în fiecare zi, câte-o săptămână a patimilor, câte-o viaţă pe cruce, iar noi, în nepriceperea noastră, neştiind căile lui Dumnezeu, ne rugăm mai cu foc să ne scape de cruce. Iisus n-a făcut aşa; nici noi să nu facem! S-ar putea spune că Iisus S-a născut pe cruce! Toată viaţa lui Iisus a fost ca atare. Iar din cea mai grea cruce: moartea, a izbucnit şi biruinţa cea mai mare: învierea, sau omorârea morţii. Căci Iisus o biruise în viaţă; iar cu moartea Sa, cea de bună voie a biruit-o şi pentru toţi oamenii, de la începutul până la sfârşitul lumii! Creştinismul se întemeiază şi dăinuieşte pe Întemeietorul său: pe învierea Lui din morţi, acesta este ultimul cuvânt”! Fiecare dintre noi caută să cerceteze ceea ce este scris în Evanghelii despre Învierea Domnului Hristos şi să citim în Faptele apostolilor ceea ce au scris Sfinţii Apostoli despre Învierea Domnului Hristos, ca să ne dăm seama că avem o informaţie, dar convingeri nu putem avea pe baza celor citite. Şi de fapt cred că nimenea nu a avut încredinţarea despre Învierea Domnului Hristos pe baza celor citite din Evanghelie, pentru că Învierea fiind mai presus de ceea ce poate aştepta şi cugeta cineva, nu ajunge nimenea să se încredinţeze despre Înviere din informaţie. Nici din informaţia Evangheliei, nici din informaţia prin cuvânt, prin predică, ci ajunge să se încredinţeze prin ceea ce s-au încredinţat cei care au ajuns să-şi spună «Hristos a Înviat», dar, nu ca formulă, ci ca o realitate, ca mărturisire de credinţă, şi aceia, de la început, au ajuns prin puterea lui Dumnezeu. Să ştim că numai Dumnezeu ne poate încredinţa despre lucrurile dumnezeieşti. Uneori, atmosfera din jurul nostru ne introduce într-o gândire şi într-o trăire realizate de cei din jurul nostru, dar putem rămâne ca persoane singuratice, putem rămâne absenţi de la încredinţarea pe care o dă Dumnezeu. Nu există niciunul dintre cei câţi sunt prezentaţi în Evanghelii ca oameni care s-au convins de Învierea Domnului Hristos şi care au dus mai departe convingerile lor şi au făcut mărturisiri despre Înviere, niciunul nu s-a încredinţat altfel, decât prin prezenţa Domnului Hristos, prin ceea ce a lucrat Domnul Hristos în ei.

Creştinismul se întemeiază pe Învierea Lui din morţi!
Căci, iată, Maria Magdalena s-a dus la mormântul Domnului Hristos dis-de-dimineaţă. Şi a găsit mormântul descoperit, piatra a văzut-o dată la o parte, mormântul a rămas gol şi atunci ea s-a gândit că cineva L-a furat pe Domnul Hristos. Nu s-a gândit că a înviat, şi s-a dus la ucenici, după mărturia Sfântului Evanghelist Ioan, şi le-a spus: ,,Au furat pe Domnul şi nu ştiu unde L-au pus” (Ioan 20, 2). Atunci, ucenicii au luat aminte la ceea ce a spus Maria Magdalena, dar nu ni se spune că ar fi zis că nu L-a furat nimeni, a Înviat din morţi, că doar a spus înainte de pătimirea Lui că va învia! Nici ei nu s-au gândit la această posibilitate, când s-au dus şi au văzut mormântul fără trupul Domnului Hristos, dar au văzut giulgiurile rămase în mormânt ca mărturie despre Înviere. Între timp, Maria Magdalena L-a văzut pe Domnul Hristos înviat şi a crezut că e grădinarul. Când a întrebat-o Domnul Hristos ,,Femeie, de ce plângi, pe cine cauţi?”, ea şi-a spus gândul ei: ,,Pentru că L-au luat pe Domnul meu şi nu ştiu unde L-au pus pe El”! Şi atunci, crezând că Domnul Hristos e grădinarul, a zis “Dacă L-ai luat Tu şi L-ai pus undeva, spune-mi unde L-ai pus, să mă duc să-l iau”. Şi atunci, Domnul Hristos a zis din nou: ,,Marie!” şi Maria Magdalena şi-a dat seama că e Domnul Hristos, i-a cunoscut glasul, şi a zis că Îl recunoaşte! Cel puţin Evanghelia, nu ne spune că a zis mai mult şi după aceea s-a dus la ucenici şi le-a spus ,,Hristos a Înviat!”, adică nu a mai zis ,,L-au furat” ci a zis ,,Hristos a Înviat”, L-am văzut pe Domnul” (Ioan 20, 18). Aceasta însemna ,,Hristos a Înviat”, L-am văzut eu, sunt încredinţată că Hristos a Înviat. Deci, să reţinem aceste lucruri şi mai ales faptul că Învierea Domnului Hristos e mai presus de lume, că Învierea Domnului Hristos e o taină, că Învierea Domnului Hristos nu o putem înţelege şi nu o putem primi ca adevăr decât în măsura în care Mântuitorul Însuşi, Mântuitorul Cel Înviat ne încredinţează cum l-a încredinţat pe Sfântul Apostol Toma, cum l-a încredinţat pe Sfântul Apostol Petru, cum i-a încredinţat pe ucenicii de la Marea Tiberiadei, cum i-a încredinţat pe ucenicii cu care S-a întâlnit în ziua Învierii Sale, cum i-a încredinţat pe cei cinci sute care pe muntele din Galileea L-au întâmpinat pe Domnul Hristos şi s-au încredinţat de Învierea Lui şi cum i-a încredinţat pe toţi oamenii care au mărturisit cu adevărat Învierea Domnului Hristos. Pentru că, până la urmă, martori ai Învierii Domnului Hristos nu sunt numai cei care L-au văzut înviat îndată după Înviere, ci toţi care cred în Înviere, toţi care credem în Înviere suntem martori ai Învierii Domnului Hristos. Şi suntem martori ai Învierii Domnului Hristos în măsura în care primim ca adevărat tot ceea ce ne spune Sfânta Biserică, stabilită ca realitate, deci şi că a înviat străbătând prin piatră, prin piatra de pe mormânt, şi că a intrat prin uşile încuiate la apostoli, şi că a păzit întregi peceţile şi a înviat din mormânt!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Sf. Arsenie de la Prislop a propovăduit Învierea Domnului – ,,Cu Învierea lui Iisus avem chezăşia că vom învia şi noi, ca Iisus, căci El e începătorul, pentru noi, în toate”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Semnal: A ieșit de sub tipar noul număr al revistei de literatură, arte și istorie culturală „Spicon” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Au fost onorați de prezența gl. mr. dr. prof. univ. Ion Pîlșoiu, vicepreședinte al ANCMRR „A.I. Cuza” și coordonator al filialelor din zona Oltenia, prof. dr. Gheorghe Nichifor, consilier al președintelui Consiliului Județean Gorj, lt. col. Raluca Popescu, comandant al Garnizoanei, mr. Andreas Stancu, reprezentant al Centrului Militar Județean Gorj, precum și gl. bg. (rtr.) Ion Bărbulescu, președinte de onoare al filialei și al grupului seniorilor.
Din partea asociațiilor prietene au onorat invitația reprezentanți ai structurilor asociative ale rezerviștilor din Ministerul Afacerilor Interne și S.R.I.: cms. șef (r) Birău Mihai, col. (r) Vîlceanu Viorel, plt. adj. (r) Octavian Moraru – filiala Gorj a ANVR, Petre Rădulescu – președintele CJPPV – Liga Pensionarilor, lt. col. (rtr.) Ovidiu Ghindă – ANCERM, cpt. (r) Cristi Tutunaru, prof. Vasile Alin-Sulea – AORR.
Evenimentul a fost fotodocumentat de d-na Daniela Gapșea, reprezentantă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT), și de dl Alexandru Băluța – CJ Gorj. Cei doi au surprins modul profesionist în care conducerea filialei a prezentat temele incluse în ordinea de zi.
Analiza activității Comitetului filialei a fost susținută de președintele asociației, col. (r) Emanuel Bărbulescu, care a exprimat punctul de vedere al militarilor în rezervă față de MApN și a factorului politic, prezentând totodată bilanțul activităților desfășurate în anul 2025.
Acesta a adresat un mesaj întregii comunități a rezerviștilor, subliniind importanța unității, a demnității și a unei atitudini responsabile, valori care au însoțit întreaga lor carieră militară. A evidențiat faptul că experiența și spiritul lor activ rămân resurse valoroase pentru societate, contribuind la menținerea unui climat de stabilitate și încredere.
Anii în care au purtat uniforma militară le-au modelat caracterul și au lăsat o amprentă durabilă asupra modului în care privesc lumea. Chiar dacă prezentul aduce uneori provocări care pot îngreuna perioada senectuții, rezerviștii continuă să își păstreze echilibrul, atașamentul față de valorile militare și dorința de a rămâne implicați în viața comunității.
Din materialele susținute, concluzia care a răzbătut este că rămân ferm ancorați în jurământul dat țării, în cuvântul dat concetățenilor și în calitatea activităților prin care demonstrează că rămân promotori serioși ai valorilor instituției militare naționale, ai tradițiilor și culturii militare.
Membrii biroului executiv – col. ing. (r) Eugen Tîlvescu, mr. (rtr.) Ludovic Orosz, plt. adj. (r) Melania Motorga – precum și „momentul de aur” dedicat col. (rtr.) Grig Dobreanu, epigramist cu marcă înregistrată la revista „Hohote”, au completat tabloul realizărilor. Intervențiile pr. militar C-tin Măgdoiu, ale col. (rtr.) Eugen Simescu și ale cms. șef (rtr.) Birău Mihai au subliniat rolul educației și au adus clarificări privind condiția actuală a militarilor în rezervă și necesitatea consolidării mișcării asociative.
În cuvântul său, gl. mr. dr. prof. univ. Ion Pîlșoiu a apreciat documentele prezentate și discuțiile care au reflectat complexitatea activității rezerviștilor. Dialogul cu sala, clarificările oferite de comandantul Garnizoanei și discursul prof. dr. Gheorghe Nichifor au încununat eforturile depuse de rezerviștii gorjeni pe parcursul anului trecut.
În viața filialei, lucrul bine făcut și faptele apreciate de comunitate reprezintă o constantă. Totodată, este de remarcat franchețea cu care sunt asumate nerealizările și modul responsabil în care sunt analizate soluțiile pentru diminuarea efectelor acestora. Este un semn al maturității și al responsabilității față de membrii filialei.
Cu o concluzie pozitivă asupra efortului depus, Adunarea Generală s-a încheiat într-o atmosferă prietenească, cu încrederea că obiectivele viitoare vor fi realizate cu aceeași determinare.
Mugurel Petrescu

Articolul Repere ostășești – Cadrele militare în rezervă ale filialei „General Ioan Culcer” au prezentat bilanțul pe 2025 apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – Preoția este o taină și o slujire sfântă în fața lui Dumnezeu prin intermediul căreia harul Lui se împărtășește şi copilului! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

I.2.O bunăstare fără precedent
Astfel că Terra se confruntă și în prezent – ca și în trecut – cu conflagrații inimaginabile, apocaliptice și escatipice, distopice și antiutopice. Se tot împiedică la tot pasul de tot soiul de tirani macabri, lugubri, strigoi ai unor medievale inchiziții și regimuri dictatoriale (leniniste, hitleriste, maoiste, putiniste, hortyste, naziste, iraniene etc.).
Deci să reînnod firul roșu, cel al lui «Pax Magna Democratica». Subiectul e de-o stringentă actualitate iar marii poeți ai lumii l-au tot abordat: tematic, ideocratic, stilistic, poezesc; de la Homer și până la Paul Eluard, de la Ioan Budai Deleanu până la Varujan Vosganian; mențiunea-mi, adăugită, ține să remarce că și romanticii, și simboliștii, și existențialiștii, și suprarealiștii, și post-/meta-/trans-moderniștii) au militat, cu inteligență și cu imaginație, cu devoțiune și plăcere intelectuală de o înaltă calitate noologică și peripatetică, pentru pace.
Of, ce cuvânt magic: PACEA lungă, nesfârșită! Ah, ce fuziune miraculoasă a tuturor antitezelor! Din păcate, rămase într-un „orizont de așteptare”, pare-se, de neatins.
Astfel, în loc să devenim fermieri, păstori de oi și de suflete, lucrători pe șantierele industriale pașnice ale patriei, profesori universitari, savanți, muzicieni, artiști, jurnaliști, cercetători, oameni de afaceri, manageri de instituții culturale, actori, ne militarizăm, ne înarmăm împotriva unor sinistre ocupații „străine” de orice scop futurist, de orice destinalitate comunicațională.
Națiunile batjocoresc noțiunile sacre, refuză cu obstinație să aleagă calea dreaptă spre progres, spre biruința luminii asupra întunericului, spre oficierea unor dezvoltări economice și filosofice, a căror concretețe să explodeze într-o bunăstare materială și spirituală fără precedent! De ce, oare?

II.Inspirarea încrederii
II.3.Reveriile livrești
Pacea ogoarelor cea de sub nucul uriaș, fabulos din capul sâliștii; pe sub umbra lui trece un pârâiaș, plin cu țipari și raci arămii și proști.
Pacea școlarului care eram, naiv și sentimental, (re)citind de regulă câte-o carte de povești, basme, povestiri, „o mie și una de nopți” arabo-persane, epopeile grecești și indiene, pe Eminescu din scoarță-n scoarță, ca prozator îndeosebi, și pe Creangă ori Slavici, Sadoveanu ori Petre Ispirescu.
Pacea livezilor cu pomi fructiferi, a dealurilor cu plantații de viță de vie, a tradițiilor, obiceiurilor, ceremonialelor, ritualurilor de peste an.
A visurilor, a lecturilor în transă, în vreo oază simbolică.
Pacea scăldatului în apa Bistriței cea repede curgătoare, ori în apa Bâlții cea brăzdată de șerpișori subțiri și confraterni cu noi, cei trăitori într-o semisălbăticie edenică.
Pacea orelor de școală la Drăgoiești, cu dascălii Rică Dogaru (3 ani) și Gicu Blendea (un an), eu fiind monitorul celor patru clase, elev precoce, inteligent, compunând poezii imitate după clasicii pașoptiști (Bolintineanu, Alecsandri, Alexandrescu) ori după Coșbuc, Topârceanu, Goga, Cotruș.
Pacea, deloc înșelătoare, a reveriilor livrești, a „rătăcirilor” peregrinare pe tărâmurile imaginarului, însoțit de personaje „ilustre” precum Contele de Monte Cristo, Don Quijote, Romeo, Sărmanul Dionis, Ieronim, Părintele Ghermănuță, Păcală, Arap-Alb ș.a.
Pacea tuturor gâzelor și vietăților, melcilor și ciupercilor, fragilor și murelor de rug care împânzeau „peisajele” grigoresciene înconjurătoare.
Pacea păsărilor cântând de mama focului, a turmelor de oi, capre, vaci, cai, boi, păscând regește pe plaiurile domoale ori mai înalte ale Brădicenilor și ale Gorjului.
Pacea acelor Forme mirabile, ale unor sănătoase evoluții ontologicofenomenologice.

I.4.Scoaterea din ascundere
Îl relecturez pe Martin Heidegger, stârnit de tema și de idea eseului de față; A FI ÎNTRU IDEE. Pentru acest hermeneut prodigios, pacea înseamnă gândire evocatoare, confecționare de bunuri, sălășluire întru binefacere, deschidere, înălțare, construire, întemeiere, statornicie, comunicarea între păstrătorii adeveritori, relație de atragere, poetizare, creativitate practică, capacitatea de a sluji un ideal propriu și de a plăsmui, eliberare de îngrădiri, proiectare, accedere la propria ființă, edificare, îndreptarea către înalt, atitudinea interogativă, fabricarea de produse într-un spațiu liber, arta dialogului, valorificarea efectivă a ansamblului punerilor în ordine, asigurarea libertății, a ceea ce este cutezat, adăpostit, ocrotit, vegheat; garantarea odihnirii, după transpunerea în operă a unui obiectiv măreț, în regim de acțiune și faptă; îndrăgirea internațională (globalizarea pozitivă), înlesnirea strângerii laolaltă, realizarea unității de sine prin instrucție și educație, a cuprinderii care unește prin aflarea pe drumurile negocierilor oneste și asumate moral, prin capacitatea de a inspira încredere și de a fi răspunzător întru aducerea la îndeplinire.
Astfel, esența tehnicii este de ordinul modalității de scoatere din ascundere (adică al adevărului (Wahr-heit) a „artelor frumoase” (adică poietice).
Este Ge-stell-ul bazat pe științele naturii; și tocmai datorită faptului că esența tehnicii moderne rezidă în Ge-stell, tehnica este obligată să folosească «știința exactă a naturii». Ge-stell-ul este elementul ce strânge laolaltă. Esența tehnicii moderne îl aduce pe om pe calea aceleiași scoateri din ascundere prin care realul devine pretutindeni situare-disponibilă.
Concluzia este că Ge-stell-ul este o punere în ordine instituită de destin (eine Schikkung des Geschickes). Ca atare, dacă ne deschidem anume esenței tehnicii, ne găsim pe neașteptate preluați într-o revendicare eliberatoare, entuziastă, revoluționară.

III.Crengile de măslin
III.5.Elogiul păcii
Se flutură crengi de măslin. Eu, singur, sub boltă beau vin. Ce vin? Unul hristic, divin. Și păcii un elogiu i-aduc la umbra Bătrânului Nuc în care un geniu mai doarme și-acum. În zare sunt focuri învăluite în fum și-n aura nervaliană și sferică, uite, aproape de izvor și Biserică.
Iar crengile-s mâini care-anunță că-n păsări, în flori, în copii stau zei mereu pregătiți să reînvie arhetipuri, nu pe măștile obscure ci de-a dreptul pe chipuri.
Se flutură crengi de măslin. Eu, solitar, tăcut mă închin. „O, Doamne, te uită la noi, adună-ne-n straniu convoi și scoate-ne din acest infernal război; îndreaptă-ne pașii spre frumosul zăvoi! Apoi, ni te-așază-nainte că bun ești, și mare, Părinte! Deschide-ne calea cea dreaptă! Din teamă Tu fă-ne-nțeleaptă a firii petrecere! Știm, că-i greu dar noi toți Te iubim!”
Se flutură crengi de măslin când brusc lângă talpa-mi un crin superb a țâșnit de sub piatră. „Acesta-i răspunsul Tău, Tată! Atunci celebra-vom grădinile-n zori! Deveni-vom în ele Niște Nemuritori?”.

III.6.Poeți ai libertății
În 1957, Eugen Jebeleanu a tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (E.S.P.L.A.) o antologie cu tălmăcirile sale din „Poeți ai libertății”. Firește că nu putem vorbi de libertate dacă în acea țară nu e pace. Îmi închipui cât de tragic se trăia în Parisul ocupat de naziștii lui Hitler ori în Londra bombardată de aviația germană; sau în țările Ocupate de Rusia bolșevicostalinistă ș.a.m.d.
Poeții tălmăciți de marele poet Eugen Jebeleanu fost-au cu toții fii și ostași mândri ai libertății. Temnița, prigoana, moartea nu i-au ÎNSPĂIMÂNTAT. Destui poeți români au plecat în exil: Virgil Gheorghiu, Ștefan Baciu, Ion Caraion, Nina Cassian, George Astaloș, Paul Celan, Dinu Flămând, Virgil Ierunca, Gabriela Melinescu, Ion Negoițescu, Dan Petrașincu, Dorin Todoran, George Uscătescu, Matei Vișniec ș.a.m.d. Au putut astfel să se manifeste în pace și în libertate.
Eugen Jebeleanu îi traduce prin urmare pe Louis Aragon, Ady Endre, Joseph Attila, Radnoti Miklos, Rafael Alberti, Pablo Neruda și alții.
Toți aceștia au demonstrat sensul combativ al vieții, slujiți de mijloace poetice exemplare. Simbolurile lor vehiculează, uneori cu motivat patetism, un conținut uman, de o zguduitoare autenticitate.
În cazul lor, viața și poezia au făcut corp unic. Operele lor au năzuit reoglindirea însăși a celor mai esențiale, mai vizibile, mai secrete mișcări ale existenței, ale luptei mulțimilor pentru pace, libertate, dreptate, adevăr istoric. Destui dintre ei au trăit târâți prin lagăre de exterminare, arestați pentru vina de a fi militat împotriva masacrelor hitleriste ori fasciste maghiare ale „Crucilor cu săgeți”.
Poezia lor a căpătat accente dramatice, virile, revoluționare, elegiace (vezi „Elegiile din Antile” ale lui Nicolas Guillen – n.n., I.P.B.) dintre care menționez „Elegie pentru Jesus Menendez” – o capodoperă a luptei eroice pentru libertate a unui sindicalist american incoruptibil, plin de umanitate și modestie, iubit de masele populare.
Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie, ziarist, profesor universitar

Articolul Editorial – Pax Magna Democratica apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Delegația română a Salvamont și-a prezentat ,,armele” în Canada și soluții unice la nivel mondial apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Ai binevoit pentru a noastră mântuire a ședea pe mânzul asinei..”!
Această Duminică este numită şi Duminica Floriilor, având ca argument întâmpinarea Domnului cu crenguţe de smochin, ea fiind prevestită de către proroci cu mulţi ani înainte: „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, că iată împăratul tău vine la tine, drept şi biruitor, smerit şi călare şezând pe mânzul asinei” (Zaharia 9, 9), ceea ce înseamnă că o asemenea prorocire se referea la Mesia, care vine pentru a intra în Ierusalim ca să se împlinească legea, căci «a venit ceasul ca să fie mărit Fiul Omului» (Ioan 2, 1, 3). Înainte de Paști, cu șase zile, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, pe care îl înviase din morți. Și I-au făcut acolo cină și Marta slujea, iar, Lazăr era unul dintre cei ce ședeau cu El la masă. Atunci, Maria, luând o litruţă cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele Domnului Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mireasma îmbietoare a mirului. Dar, Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea să-L vândă, a spus nedumerit: «Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari și să-i fi dat săracilor»? Însă, el a zis aceasta, nu pentru că îi era grijă de săraci, ci pentru că era fur și, având punga, lua din ce se punea în ea. A zis, deci, Iisus: ,,Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat! Că pe săraci, totdeauna îi aveți cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna! Deci, mulțime mare de iudei au aflat că este acolo și au venit nu numai pentru Iisus, ci să vadă și pe Lazăr, pe care-l înviase din morți. Și s-au sfătuit arhiereii ca și pe Lazăr să-l omoare, căci, din pricina lui, mulți dintre iudei mergeau și credeau în Iisus. A doua zi, mulțimea care se adunase la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic și a ieșit întru întâmpinarea Lui și striga: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!». Și Iisus, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: «Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei», mai ales că atunci, toate acestea nu le-au înțeles ucenicii Lui, dar, când S-a preaslăvit Iisus, atunci și-au adus aminte că acestea erau scrise despre El și că acestea I le-au făcut Lui. Așadar, dădea mărturie mulțimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți. De aceea L-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta care uimise toată suflarea şi care arăta că Dumnezeu vine pentru a intra în Ierusalim ca să se împlinească legea şi Se dăruieşte pe Sine întru strălucirea Slavei Sale şi a mântuirii existenţei noastre în veşnicie!

,,Ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile..”!
Intrarea în Ierusalim era prilejuită de sărbătoarea Paştilor la evrei şi împreună cu toată lumea din Betania venise şi Iisus urmat de ucenici. Iar, ca să se «împlinească» prorocirile, Iisus intră în Ierusalim pe mânzul asinei, animal care simbolizează blândeţea şi pacea, iar, cunoscându-I minunile săvârşite, poporul Îl întâmpină ca pe un împărat. Pe cale, unii aşterneau hainele înaintea Lui, alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe drum, iar, cei mai mulţi, luând ramuri de finic, ieşeau în întâmpinarea Lui strigând: «Osana, binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului, împăratul lui Israel!», deci, era o primire triumfală! Dar, cu totul altfel era primit Mântuitorul de către arhierei şi cărturari, aceştia fiind plini de invidie ziceau: «Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni? Dacă-l lăsăm aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor lua şi ţara şi neamul» (Ioan 11, 47-48), aşa că din ziua aceea, saducheii au hotărât ca să-1 ucidă (Ioan 11, 53). Acest lucru înseamnă pentru noi, creştinii, că Intrarea lui Iisus în Ierusalim este intrarea în săptămâna patimilor Sale, pentru că Fiul Lui Dumnezeu vine ca să pătimească, de bunăvoie şi să primească moartea pe cruce pentru mântuirea întregului neam pământesc! Astfel, întreaga Săptămână a Patimilor se petrece în contemplarea duhovnicească a întâlnirii viitoare a lui Hris¬tos cu moartea, mai întâi în persoana prietenului său Lazăr, apoi în propria Sa moarte, pentru că în acest fel, «ceasul Lui Hristos» vine încetul cu încetul, acest «ceas» despre care El a vorbit de atâtea ori şi spre care şi-a îndreptat întreaga misiune pământească de propovăduire. În concluzie, putem spune că pe măsură ce Mântuitorul Hristos se apropie de Patimi, imnele liturgice îşi schimbă caracterul, avându-L pe Domnul în centru, deoarece, odată intrat în Ierusalim, Hristos ocupă întreaga atenţie a credincioşilor care L-au urmat pas cu pas, iar, acest urcuş spre Ierusalim, ce culmina odinioară în proce¬siunea din Duminica Floriilor, însoţeşte simbolic toată săptămâna cu o amplă mişcare procesională, datorită faptului că de această dată credincioşii Îl urmează şi Îl însoţesc pe Hristos în acest mers care îi duce spre comuniunea tainică şi divină cu Patima Sa, dar care reprezintă şi urcuşul lui Hristos la Tatăl, devenind un model al urcuşului duhovnicesc al omului şi al intrării sale în Ierusalimul ceresc! Acum, Iisus Dumnezeu vine în Ierusalimul pământesc, pentru ca să se împlinească legea şi Domnul Se dăruieşte pe Sine întru strălucirea Slavei Sale şi a mântuirii existenţei noastre în veşnicie! Ca să încununăm acest Praznic minunat, să înălţăm această Rugăciune la intrarea Domnului în Ierusalim: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești întru cele înalte cu Tatăl și ești purtat pe aripi de Heruvimi și cântat de Serafimi, care în zilele venirii Tale în trup ai binevoit pentru a noastră mântuire a ședea pe mânzul asinei și ai primit binecuvântarea pruncilor, ai venit în Sfânta Cetate a Ierusalimului, mai înainte cu șase zile de patima cea de bunăvoie, ca să mântuiești lumea prin Cruce, prin îngroparea și Învierea Ta! Și precum atunci oamenii, care ședeau în întuneric și în umbra morții, având ramuri de copaci și stâlpări de finic Te-au întâmpinat pe Tine, Fiul lui David, mărturisindu-Te, așa și pe noi, care acum în această zi de înainte prăznuire, purtând în mâini stâlpări și ramuri de copaci, păzește-ne și ne mântuiește. Și precum acele popoare și copiii Ți-au adus Osana!, învrednicește-ne și pe noi să Te slăvim în psalmi și cântări duhovnicești, cu suflete curate și buze neîntinate, în aceste zile ale patimilor Tale și să dobândim, fără de osândă, a ne împărtăși de bucuria Sfintei Învierii Tale și să cântăm și să proslăvim Dumnezeirea Ta, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii, vecilor. Amin”.
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu vine pentru a intra în Ierusalim ca să se împlinească legea şi Se dăruieşte pe Sine întru strălucirea Slavei Sale şi a mântuirii existenţei noastre în veşnicie! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Organizat de Inspectoratul Școlar Județean Gorj, în parteneriat cu Școala Gimnazială Scoarța, Primăria Comunei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere și Inspectoratul Școlar Județean Dolj, concursul va avea loc la Căminul Cultural „Pompiliu Marcea”.

Evenimentul, coordonat de profesorul Gabriel Victor Popescu, inspector școlar pentru aria curriculară Arte, aduce împreună elevi pasionați de muzică, oferindu-le ocazia de a-și dezvolta abilitățile de interpretare și prezența scenică.

Concursul promovează excelența artistică, recunoaște munca elevilor și a cadrelor didactice, și stimulează schimbul de experiență între participanți și spectatori.

Competiția se desfășoară în două etape:

Etapa I (09:00–13:00): pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, la secțiunile interpretare vocală și instrumentală, cu acompaniament negativ sau a cappella;

Etapa a II-a (14:00–18:00): dedicată folclorului, cu participanți între 8–13 ani și 14–19 ani, acompaniați de orchestră.

Participarea este condiționată de preselecția pe baza înregistrărilor audio-video evaluate de o comisie de specialitate. Fiecare interpret are alocat un timp maxim de 10 minute pentru prestație.

Ajuns la ediția a XII-a, „Plaiuri Gorjenești” este un reper în promovarea tradițiilor muzicale și a talentului artistic în rândul elevilor.

Articolul Scoarța: Debutează Concursul Interjudețean „Plaiuri Gorjenești” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cei mici nu pot exprima exact ce îi doare, iar disconfortul lor devine rapid vizibil: respirație greoaie, nopți întrerupte, lipsă de poftă de mâncare și multă agitație.

Tocmai de aceea, episoadele de răceală trebuie abordate cu calm și cu o observație atentă a simptomelor.

Răcelile sunt extrem de frecvente la această vârstă, deoarece sistemul imunitar este încă în dezvoltare. Nasul înfundat, tusea ușoară sau febra moderată nu sunt neobișnuite, însă modul în care reacționează părintele face diferența în confortul copilului.

În multe cazuri, medicii recomandă hidratare, aer umidificat, spălături nazale și, atunci când tusea sau inflamația respiratorie persistă, folosirea unui aparat de aerosoli.

Chiar dacă poate părea un proces copleșitor, răceala copilului are soluții clare și eficiente. Înțelegerea nevoilor specifice ale copiilor mici și folosirea responsabilă a recomandărilor medicale transformă recuperarea într-un proces mult mai blând.

Primul pas în gestionarea răcelii este calmul.

Un copil simte imediat starea părintelui, iar agitația nu face decât să amplifice disconfortul. Observarea atentă a simptomelor – modul în care respiră, nivelul de energie, apetitul – oferă indicii importante despre evoluția răcelii. De cele mai multe ori, debutul este ușor și nu necesită intervenții complicate.

Respirația este elementul central în starea generală a copilului. Copiii mici nu pot sufla nasul singuri, iar congestia nazală îi deranjează atât ziua, cât și noaptea.

Aerul umidificat și spălăturile nazale diminuează disconfortul, iar dacă medicul recomandă un aparat de aerosoli, acesta poate ajuta la calmarea iritației și la fluidificarea secrețiilor, îmbunătățind considerabil respirația copilului.

Un alt aspect esențial este rolul emoționalului.

Un copil răcit devine mai atașat, mai vulnerabil și are nevoie de prezență constantă.

Ținutul în brațe, vocea liniștitoare și rutina blândă îl ajută să se relaxeze.

Aparatele de aerosoli moderne, fiind tot mai silențioase , permit efectuarea tratamentului chiar în timp ce copilul stă cu părintele, transformând momentul într-un gest de confort, nu într-o procedură medicală stresantă.

Hidratarea rămâne un pilon important în orice episod de răceală.

Ceaiurile potrivite vârstei, supa și apa trebuie oferite constant, chiar dacă apetitul scade. Lichidele ajută organismul să lupte mai ușor împotriva inflamației și previn deshidratarea, un risc crescut la copiii foarte mici.

Somnul este esențial, însă deseori greu de obținut atunci când respirația este îngreunată.

O rutină de seară calmă, urmată de spălături nazale și – atunci când este recomandat medical – administrarea unui tratament cu aparat de aerosoli, poate face diferența între o noapte liniștită și una fragmentată. Odihna ajută corpul copilului să se refacă mai rapid.

Mediul în care locuiește copilul influențează puternic confortul respirator.

Aerul uscat, temperaturile prea ridicate, parfumurile puternice sau praful în exces pot agrava simptomele. O cameră aerisită, cu o temperatură constantă și o umiditate echilibrată, contribuie semnificativ la recuperare.

Este important ca părinții să recunoască momentele în care răceala nu evoluează favorabil.

Respirația accelerată, febra persistentă, refuzul lichidelor, apatia sau tusea intensă sunt semnale că este necesară o evaluare pediatrică. Un aparat de aerosoli ajută în multe situații, dar nu înlocuiește vizita la medic atunci când simptomele sunt severe.

De asemenea, tratamentele trebuie administrate doar la recomandarea specialistului.

În cazul copiilor sub 3 ani, automedicația este periculoasă. Fiecare copil are particularități, iar medicul este cel care decide dacă aerosolii sunt potriviți, ce substanță trebuie folosită și cât timp.

Gestionarea unei răceli la un copil mic este mereu un proces emoțional, dar cu informațiile potrivite devine un drum mult mai ușor.

Răbdarea, ritmul liniștit și observarea atentă sunt la fel de importante ca orice tratament. Un aparat de aerosoli poate fi un sprijin real în ameliorarea simptomelor respiratorii, dar trebuie folosit responsabil, doar atunci când este recomandat.

Pentru părinți, cel mai valoros lucru este prezența calmă.

Copilul simte siguranța și se liniștește mai ușor atunci când părintele este în controlul situației. Episoadele de răceală trec, iar cu fiecare astfel de moment, părintele învață să gestioneze mai bine următoarea provocare.

Un copil liniștit, un somn bun și o respirație ușoară sunt cele mai clare semne că lucrurile se îndreaptă spre bine. Cu grijă, răbdare și soluțiile corecte, fiecare episod devine mai ușor de depășit.

Articolul Cum gestionezi episoadele de răceală ale copiilor mici: ce trebuie să știe părinții apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Unui miner i s-a făcut rău și a decedat în subteran apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Semnal: A apărut noul număr special al revistei de cultură ”Gazeta Gorjului”, dedicat sculptorului Constantin Brâncuși apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Privegheaţi, privegheaţi asupra sufletelor voastre”!
Ştim că în societățile pre-moderne nu existau ideologii, iar, antichitatea ne oferă un mănunchi de școli filosofice, unde discipolii diverșilor maeștri ai gândirii înţelepte învățau să raționeze şi adoptau un principiu cosmogonic explicativ, mai ales dacă își însușeau o morală și căutau o consolare practică în fața sfârşitului vieții. În acele condiţii, religia era mai cu seamă civică și intra în spațiul privat, doar ca un cult discret al strămoșilor sau al unor zeități tutelare. Evul Mediu, cu îndelungatul calvar al căderii Romei şi chiar al Noii Rome de la Constantinopol, a realizat sinteza dintre Evanghelia lui Hristos, cu acele resorturi vechi-testamentare și cu acele curente de înțelepciune păgână care fac trimitere la platonism şi aristotelism, însă, toate ţineau mai degrabă de formarea unui om educat, care face distincția fundamentală dintre Ortodoxie, în consensul biblico-patristic asupra doctrinei creștine adevărate, cu diversele heterodoxii intelectualiste! Pe această dihotomie epistemică, morală și politică s-a întemeiat dominația Bisericii asupra societăților medievale, vehement contestată de la Reforma protestantă, până la revoluția franceză, pentru că așa-numitul Ev de Mijloc a fost urmat de Renaștere, cu neo-păgânismul ei antropocentric. De fapt, unicul rezultat mental specific modernității a fost pervertirea gândirii filosofice libere într-un sistem ideologic potențial totalitar şi dominant sub toate aspectele sociale! Astăzi, ne considerăm trăitori ai postmodernității, dar, iată că tot nu scăpăm de doctrina ideologiilor, deși în 1989 ni se anunța, pe un ton euforic, sfârșitul acestora! Putem defini ideologia ca pe o iluzie filosofică, bazată pe discursul critic despre starea presupus contradictorie a întregii societăți. Doctrina ideologică explică lumea, nu atât prin observație directă, prin argumente logice și prin fapte demonstrabile, cât prin elucubraţii mascate, mai ales că ar fi fost chiar o veste bună ca încheierea Războiului rece, care a opus Occidentul democrațiilor liberale în faţa așa-numitului «lagăr socialist», numai pentru a scoate omenirea de sub dominaţia ideologiilor. Acest lucru ar fi oferit substanțial libertatea de creaţie şi de credinţă, redând chiar discernământul și revenirea organică la un tip de societate și de guvernare inspirat de valorile creștine, valori originar-evanghelice, netulburate de sacralizarea puterii imanente și de experiența necreștină a Inchiziției catolice. Astăzi, avem, totuşi, parte de un clivaj cultural între fundamentalismul de sorginte puritan-americană și progresismul neo-marxist cu atâtea confuzii ideologice, adus şi în România, pentru a abate misiunea sfântă a Bisericii și a reduce progresul social la o agendă bazată pe suprimarea ostentativă a oricărui fel de a gândi în deplină libertate şi responsabilitate!

„Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăinţă”!
Desigur, pentru ca fiecare creștin, indiferent de vârstă, de condiția sa socio-profesională și de calităţile sale personale, să poată scăpa din confuzia ideologizării credinței, ar fi nevoie de un nou «Catehism» al Bisericii Ortodoxe Române, dar și de scrisori pastorale care să îndrepte situaţia prin predici la obiect, cum se spune! În cazul în care dezbaterea teologică, socială și culturală din Biserica noastră e infectată de ideologii efemere, cădem cu toții în mania polarizării şi devenim, fără să realizăm, chiar victime ale unui dualism maniheic al absolutizării discordanţelor spirituale! De aceea, în loc să cultivăm paradoxul dogmatic, umorul spiritual, pacea lăuntrică, solidaritatea discretă și înţeleptele virtuți teologice, ne transformăm în protagonişti ai unui ethos anti-modern și anti-occidental, favorizând forțe politice și idei opuse democrației! Cu cât cultivăm impresia că apărăm dreapta credință, cu atât o caricaturizăm, lăsând-o fără argumente plauzibile în fața secularizării radicale! Aşa cum spune Sf. Vasile cel Mare: „Ne-am îmbolnăvit prin păcat, să ne vindecăm prin pocăinţă”, iar, omul ideologizat e la fel de alienat dacă idolatrizează propriul angajament religios sau dacă se complace în apostazia tacită a unei schimbări continue, mai ales că în zilele noastre, cercul vicios al confruntărilor ideologice ocultează perspectiva hristocentrică de care avem atâta nevoie pentru a ne mântui și a sluji roditor taina Bisericii dreptmăritoare. În cele din urmă, o nouă apologetică supraevaluată, ar trebui să-și fixeze ca obiectiv esențial tocmai depăşirea ideologiei din spațiul credinţei în Dumnezeu, chiar dacă o asemenea perspectivă ar mobiliza energiile mai multor generații! Fără a da un răspuns definitiv, poate că depinde şi de modul cum răspund cei mai mulţi dintre noi la problemele credinţei dreptmăritoare, bazată pe iubirea dumnezeiască! Cei care se înscriu în «spiritul de turmă», ajung să răspundă cu nesimţire, fiind gata să-L răstignească a doua oară pe Fiul lui Dumnezeu prin toate păcatele cu putinţă, făcând cu orice preţ plăcerile trupului lor păcătos, aşa încât cei mai mulţi, uită de pătimirile pe Cruce ale Domnului Iisus Hristos şi nu trăiesc deloc pentru cer şi pentru sufletul lor, ci pentru pământ şi pentru trupul nesimţitor şi nesătul! Şi fac acest lucru, excelând prin fariseism şi cu mare greutate se învoiesc să refuze timp de câteva zile trupului prisosul de mâncare şi de băutură, potrivit rânduielilor bisericeşti. În acest fel, mulţi dintre noi, singuri ne îndepărtăm din toate puterile de mântuirea noastră, şi chiar dacă Mântuitorul Iisus Hristos a pătimit pentru noi şi a fost răstignit pe Cruce, parcă nici nu vrem să ştim de pătimirile acestea! Pentru mântuirea noastră, Domnul ne-a poruncit ca să ne luăm fiecare crucea şi să-I urmăm Lui spre slava cerească, însă, noi, nici nu vrem să auzim de asta! Diavolul ne arată ca soluţie, tocmai putreziciunea trupului nostru cu patimile şi poftele lui, însă noi ne străduim şi mai mult ca să ne satisfacem patimile, să ne împlinim poftele trupeşti! Aşa va fi şi sfârşitul nostru, şi vom fi cuprinşi de focul cel veşnic, deoarece, nu vom primi nici o picătură răcoritoare în văpaia gheenei, fiindcă aici am avut toate răcoririle cu putinţă, toate plăcerile cu putinţă pentru trupul păcătos şi putrezicios! Dacă oamenii ar fi cumpătaţi, s-ar bucura ca nişte copii de fiecare vorbă mărturisitoare, de fiecare faptă a lui Iisus, mai ales că Mântuitorul Hristos le arată oamenilor doar binele, doar strălucirea şi frumuseţea binelui, dulceaţa, statornicia şi puterea tămăduitoare a binelui! Deci, cu mintea şi cu sufletul nostru conectate la intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalimul înecat de fumul războiului, să ne gândim şi la pacea binefăcătoare, chiar dacă oamenii, acum, nu se bucură văzând binele pe care li-l arată cu blândeţe Domnul!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Cu mintea şi cu sufletul la intrarea Domnului în Ierusalim! – Domnul i-a dăruit Bisericii mijloacele şi puterile, pentru ca să păstrăm întru noi această măreţie dumnezeiască şi să o sporim până la cea mai înaltă măsură! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul O zi cât o poveste, în Săptămâna Verde, la „Magheru” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Figura alegorică «Rugăcine» l-a definit pe Brâncuși ca sculptor modern!
Se spune că Eliza, fiica unui mare moșier buzoian, pe numele său, Nicolae Seceleanu, se îndrăgostise de un avocat și fost primar al orașului, Petre Stănescu, un tânăr cu mari perspective, care la vârsta de 29 de ani, ca membru al Partidului Național Liberal, fusese ales deputat în Parlamentul României. Dar, pentru că nu se afla, sub aspect financiar, la înălțimea pretenţiilor pe care le avea tatăl fetei, acesta îi interzice Elizei să-și vadă iubitul, însă fata s-a retras într-o mănăstire pentru a se călugări, dacă nu i se permite căsătoria dorită. Moşierul Nicolae Seceleanu este nevoit să accepte căsătoria, însă, la doar cinci luni, pe la începutul anului 1905, avocatul Petre Stănescu părăseşte lumea aceasta din cauza unui cancer la stomac sau tuberculoză, la vârsta de numai 31 de ani, lăsând în inima tinerei soţii o durere de nedescris! Pentru a-i cinsti memoria, văduva se gândește să ridice un monument funerar la mormântul fostul ei soț, din Cimitirul «Dumbrava», aşa că la îndemnul soției pictorului Ștefan Popescu și la recomandarea acestuia, Eliza Stănescu (Seceleanu) merge la Paris în primăvara anului 1907 şi încheie un contract cu sculptorul Constantin Brâncuşi. Prin angajamentul semnat, Brâncuşi primea suma de 7.500 lei de aur, ceea ce reprezenta o sumă foarte mare în acel timp, mai ales că Brâncuși, cu această sumă consistentă, și-a realizat atelierul din Paris în care a lucrat mulţi ani. În contractul semnat de Brâncuși, sculptorul trebuia ca atât figura alegorică «Rugăcine», cât și bustul avocatului Petre Stănescu, să fie turnate în bronz, depășind în mărime naturală, «atât cât necesitatea va cere», iar termen pentru execuția lucrării să fie cel târziu la sfârșitul lunii februarie 1908, cu toate că până la forma finală, figura alegorică «Rugăcine» a fost concepută în mai multe variante de încercare. În prima variantă, Brâncuși a redat-o sub forma unui trup înveșmântat în văluri, înclinat spre lespedea mormântului, constituind o lucrare clasică inspirată de cimitirele din Craiova, Bucureşti sau Paris, dar, fiind nemulțumit de această înfăţişare, Brâncuşi a distrus figurina din lut, pentru a reuşi o machetă ce reprezenta o femeie goală care trebuia amplasată într-un cimitir din acel oraş de provincie al României. Eliberat de prejudecăţi şi de gânduri funebre şi modelate de tristeţe, Brâncuși a căutat cea mai potrivită cale de a reda figura alegorică într-o formă artistică modernă, ajungând să modeleze un trup gol de femeie tânără care se roagă în genunchi lângă soclul Bustului lui Petre Stănescu, ușor aplecată de la brâu. Trupului femeii, sculptorul i-a simplificat și i-a alungit formele, i-a eliminat urechile și i-a subțiat uşor faţa, dându-i trăsături clasice, iar, pentru a căuta să amplifice tragismul sculpturii, Brâncuși a aplicat tehnica fragmentării, amputându-i brațul stâng, astfel că figura alegorică «Rugăcine» constituie lucrarea ce l-a definit pe Brâncuși ca sculptor modern. Mulţi comentatori au considerat că această lucrare marchează un moment de răscruce în arta lui Brâncuși, chiar începutul drumului anevoios care va duce către arta pe care o ştim cu toţi şi o admirăm cu multă recunoştinţă! Figura alegorică «Rugăcine» simbolizează, prin formele sale profund simplificate, primul semnal care prefigrează direcţia unei linii artistice care va deveni o schimbare profundă în sculptura europeană modernă şi în modul de a concepe trăirea unui sentiment uman care sfidează timpul!

,,Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită”!
Dar, ca să ne transpunem de la figura alegorică «Rugăcine», care semnifică prima operă de artă modernă în creaţia lui Constantin Brâncuşi, la Rugăciunea smerită către Dumnezeul din sufletul nostru, pentru a urca dealul Golgotei în veacul Ierusalimului răstignirii, trebuie să începem cu faptul că puterea rugăciunii dumnezeieşti este salvarea lumii, ieşirea omenirii din cumplitele păcate care duc la înstrăinarea veşnică de Dumnezeu. În rostirea rugăciunii, referindu-ne la durerea Elizei, înseamnă plâns cu mângâiere, boală cu leac, întuneric acoperit de lumină, iar, pentru omul creştin înseamnă un timp anumit cu mângâiere sub soare, o smerită ridicare a privirii către Dumnezeu, căci ea şi în cer şi pe pământ mereu se rosteşte! Ca urmare, fără odihnă cântă îngerii în cer, aşa cum fără încetare trebuie să se roage şi oamenii pe pământ! Desigur, omul nu poate trăi o clipă fără rugăciune, căci cine nu se roagă, cade în tot felul de vicii şi păcate, pentru că Însuşi Domnul ne îndeamnă: ,,Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu cădeţi în ispită”! (Matei 26, 41). Iar, unde nu este rugăciune, pe oameni îi stăpânesc patimile, se răzvrătesc inimile, se îngâmfă minţile, se războiesc şi se ucid între ei oamenii, se despart soţii şi suspină pe drumuri pribege copiii. Ca să mai adăugăm că fără de rugăciune, nu poate exista lumea, căci de unde lipseşte ea, lipseşte Însuşi Iisus Hristos, ca în veacul Ierusalimului răstignirii! În stranele bisericilor şi chiar pe străzi populate, cu cântece de slavă, pe Dumnezeu Îl preaslăvesc oştile îngereşti, Lui îi slujesc serafimii şi heruvimii, pe El îl laudă neîncetat sfinţii, pe El ÎI cinsteşte soarele, Lui Îi cântă stelele, de tăria Lui se luminează luna, de slava Lui e plin pământul, dintru El se revarsă binecuvântarea, de faţa Lui piere ispita şi blestemul diavolului, ca să înţelegem şi mai mult că pe Dumnezeu Îl laudă marea înspumată, Lui I se apleacă munţii cei înalţi, Lui îi slujesc izvoarele unde se adapă cerbii, pe El îl slăveşte toată zidirea firii omeneşti, pe El Îl cântă păsările cerului şi Îl şoptesc peştii mărilor, iarba câmpului, şi orice vietate a pământului, neîncetat se roagă Preaînaltului nostru Dumnezeu! Smerita Rugăciune poate să ne înveţe că orice om care are o pace sufletească, are o valoare identitară în sufletul lui şi o armonie în comunitatea în care trăieşte! Rugăciunea înseamnă să renunţi la părerile tale egoiste, să renunţi la gusturile tale consumiste, la chemările tale păcătoase, sau să renunţi la a face un război gratuit şi necontrolat cu semenii! Rugăciunea se rosteşte fără explicaţii, cu sentimentul bucuriei, ca şi în iubire! Pentru că nu ai nimic de împărţit cu nimeni şi consideri că inima e liberă spre alţii, ca să-I faci loc Mântuitorului Hristos Miluitorul să o ocupe după Voie! În concluzie, putem spune că două sunt locurile cele mai sfinte unde se poate ruga creştinul: Sfânta Biserică şi inima ta! La Biserică, fiecare este dator să alerge ori de câte ori sună clopotele ei la toate slujbele cele obşteşti, ca: Sfânta Liturghie, Vecernia, Utrenia, acatistul, Sfântul Maslu, spovedania etc. şi mai ales la sfintele sărbători şi Duminici. Căci, cine lipseşte de la biserică trei duminici la rând, fără motiv întemeiat, cade sub afurisenie, iar, cine nu poate lua parte la slujbele bisericii, să se roage în inima sa, cu mare smerenie, cu atenţie şi cât mai mult, până ce Dumnezeu îl va cerceta cu lacrimi de mângâiere. Căci, dacă cea mai la îndemână rugăciune este cea orală sau cea citită, apoi cea mai înaltă este rugăciunea cea cu lacrimi, şi fericit este cel ce a dobândit darul plânsului cu lacrimi, aşa cum ne inspiră «Rugăciunea» lui Brâncuşi, în veacul Ierusalimului răstignirii!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul «Rugăciunea» lui Brâncuşi, în veacul Ierusalimului răstignirii – ,,Mi s-a cerut să fac o femeie care se roagă într-un cimitir şi am simplificat subiectul până la formele esenţiale”! (Constantin Brâncuşi) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – „Veniţi, toţi care aţi postit de la început, de la mijlocul postului, care aţi postit chiar numai din ceasul al 11-lea, veniţi şi cei din ceasul al 12-lea”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Începe ziua cu hidratare adecvată

După orele de somn, corpul are nevoie de lichide pentru a reveni la un nivel optim de funcționare. Un pahar mare cu apă dimineața contribuie la rehidratare și susține procesele fiziologice normale. Pe parcursul zilei, consumul constant de lichide este esențial, mai ales dacă desfășori activități fizice sau petreci mult timp în mișcare.

Sodiul contribuie la menținerea echilibrului electrolitic, iar magneziul contribuie la reducerea oboselii și extenuării și la funcționarea normală a mușchilor. În perioadele cu temperaturi ridicate sau în timpul activităților solicitante, aportul de electroliți devine relevant pentru menținerea echilibrului intern.

Mese regulate pentru energie constantă

Un alt obicei esențial este distribuirea echilibrată a meselor. Combinarea carbohidraților cu proteine și grăsimi de calitate ajută la menținerea unui nivel stabil de energie pe parcursul zilei. Carbohidrații contribuie la funcționarea normală a organismului ca sursă de energie, iar proteinele contribuie la menținerea masei musculare.

Gustările echilibrate între mese pot preveni scăderile bruște de energie. Fructele, iaurtul sau nucile sunt opțiuni practice care susțin un ritm constant al activităților zilnice.

Pauze active care îți mențin ritmul

Chiar și în zilele aglomerate, pauzele scurte de mișcare pot face diferența. Câteva minute de mers pe jos sau exerciții ușoare de mobilitate contribuie la menținerea tonusului muscular și la funcționarea normală a sistemului circulator.

Pentru cei care includ antrenamente în programul zilnic, hidratarea devine și mai importantă. În astfel de situații, mulți aleg bauturi izotonice, care conțin apă, carbohidrați și electroliți într-o concentrație apropiată de cea a fluidelor corporale. Această combinație facilitează aportul de lichide și carbohidrați în timpul sau după efort.

În gama disponibilă la ShopBuilder se regăsesc variante sub formă de pulbere, ușor de preparat și adaptat în funcție de nivelul de activitate și de durata efortului.

Echilibrul între efort și recuperare

Pentru a rămâne activ până seara, este important să alternezi perioadele de concentrare intensă cu momente de relaxare. Odihna contribuie la menținerea performanței mentale și fizice pe termen lung. Somnul de calitate susține procesele normale ale organismului și capacitatea de adaptare la solicitări.

În cazul activităților fizice mai intense, carbohidrații contribuie la refacerea funcției musculare normale după exerciții fizice intense și/sau de lungă durată care duc la oboseală musculară și la epuizarea rezervelor de glicogen din mușchii scheletici. De aceea, integrarea unor soluții adecvate în rutina zilnică poate susține continuitatea efortului.

În acest context, bauturi izotonice pot reprezenta o opțiune practică atunci când este nevoie de hidratare și aport de carbohidrați într-o formă ușor de consumat, mai ales în zilele cu activitate fizică susținută.

Micile detalii care fac diferența

Organizarea programului, planificarea meselor și pregătirea din timp a hidratării sunt gesturi simple care influențează nivelul de energie. O sticlă de apă la îndemână sau o băutură pregătită înainte de antrenament pot preveni scăderile de ritm din timpul zilei.

A rămâne activ până seara nu înseamnă să forțezi organismul, ci să îl susții prin obiceiuri consecvente. Hidratarea adecvată, alimentația echilibrată și pauzele de mișcare contribuie la menținerea energiei într-un mod natural.

Prin produsele dedicate persoanelor active, ShopBuilder oferă soluții adaptate unui stil de viață dinamic, astfel încât fiecare zi să fie parcursă cu energie și echilibru.

Articolul Obiceiuri simple care te ajută să rămâi activ până seara apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Astfel, pot străbate unul sau mai multe din cele 40 trasee montane pedestre principale, ori adiacente, din Parîng, Vulcan, Godeanu, ori munţii Cernei, practica sporturile de iarnă într-o zonă special amenajată (Ranca), deveni exploratori, ori doar vizita una din cele peste 2000 peşteri sau avene, aflate în zona carstică a Gorjului, și cuprinse în 4 perimetre speologice aflate în apropierea unor chei ori canioane de o frumuseţe ireală, îşi pot încerca măiestria la escaladă ori alpinism în cele 3 perimetre de alpinism cu trasee omologate de toate gradele, perfecţiona tehnicile specifice de mountain bike, curse 4×4 ori off roads şi încerca curajul coborând unul din cele două trasee de rafting aflate pe râurile gorjene. Toate acestea constituie o veritabilă atracţie pentru cei ce doresc să se avânte în Cetăţile de Piatră de pe Jiul de Sus.
Sporturile montane, chiar dacă nu îmbracă aspectul competiţional, oferă practicanţilor o educaţie obligatorie a frumosului şi respectului faţă de natură. Astăzi, muntele este accesibil tuturor celor ce doresc să îl cunoască. Dar, acesta păstrează totuşi unele particularităţi, dezvăluindu-le numai celor care prin efort şi perseverenţă îi pot învinge greutăţile.
Binefacerile pe care oamenii le dobândesc practicând sporturile montane sunt binecunoscute şi nu vom mai stărui asupra lor. Din nefericire, unii mai puţin pregătiţi cred că le pot avea oricând şi pe orice vreme chiar dacă echipamentul şi condiţia lor fizică sunt necorespunzătoare. Câteodată aceştia reuşesc, pentru că muntele este uneori îngăduitor, dar de cele mai multe ori nu.
Un cunoscut alpinist austriac, Luiz Trenker, transmitea cu mult timp în urmă câteva învăţăminte pentru cei ce doreau să practice turismul şi escalada montană. Unele dintre acestea sunt deosebit de importante şi îşi păstrează mesajul şi azi pentru cei ce doresc să înfrunte muntele:
-Să nu pleci niciodată într-o ascensiune pentru care nu te-ai pregătit şi să nu pierzi din vedere că trebuie să fi mai tare ca muntele.
-Alege întotdeauna un itinerar realizabil şi dacă vezi că nu îl poţi realiza renunţă.
-Acela care nu ştie să-şi vină singur în ajutor pe munte nu este decât un personaj penibil.
-Posibilităţile celui mai slab să fie unitatea de măsură a grupului.
-A părăsi un om pe munte poate echivala cu o crimă.
Turismul și sporturile montane au căpătat în ultimul timp o popularitate din ce în ce mai mare. Tot mai mulţi oameni pleacă în timpul lor liber pe munte. Din păcate, mulţi dintre ei nu sunt pregătiţi să o facă şi, de aici, încep necazurile. Unii dintre ei nu ştiu că o ascensiune montană este deosebită fundamental de o ieşire în oraş, că trebuie să ai echipament şi să te documentezi asupra zonei pe care urmează să o parcurgi şi că, începător fiind, este nevoie să parcurgi primele trasee cu montaniarzi experimentaţi de la care ai tot timpul ce învăţa. În fine, avantajaţi de dotările existente în ziua de azi, mulţi ajung uşor să confunde o escaladă montană cu un chef la cabană.
Dar pe munte se pot întâlni şi montaniarzi. Aceştia au o pregătire şi o experienţă de specialitate care le dă posibilitatea să parcurgă ture dificile până la limita extremă. În decursul anilor au învăţat să cunoască toanele şi capriciile muntelui precum şi modalităţile de a se feri de ele.
Deşi cu toţi îndrăgesc muntele fiecare dintre ei şi-a făcut o specializare într-una din disciplinele legate de munte. Astfel, putem întâlni montaniarzi specializaţi în alpinism, orientare montană, escaladă, coborârea râurilor de munte (rafting), speologie, parcurgerea canioanelor, fotografie montană şi speologică.
Toţi sunt conştienţi de rolul lor pe munte, acela de a promova un turism montan civilizat şi a contribui la formarea de noi generaţii de iubitori ai muntelui.
Montaniarzii sunt energici şi săritori la nevoie chiar dacă nu activează în formaţiuni de salvare montană. Oamenii de munte sunt deosebiţi. Greutăţile, riscul precum şi pericolele ce pândesc la tot pasul pe munte îi apropie pe oameni.
Şi pentru că pe munte oamenii se simt mai apropiaţi şi se salută chiar dacă nu se cunosc, le urăm, şi din partea noastră, drum-bun şi poteci însorite.
Am dori ca toţi oamenii din lume să fie animaţi de aceleaşi sentimente care îi leagă pe oamenii de munte.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul Atitudini la altitudine – Muntele și teribilismul, din nou în actualitate apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Parohia Bâlta pune în valoare vechea icoană cu Maica Domnului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Omul care face bolovanii să vorbească apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Astfel devenim templu al lui Dumnezeu”!
Sfântul Ier. Vasile cel Mare stabileşte trei puncte importante ale echilibrului duhovnicesc, mai întâi liniştea minţii şi necesitatea liniştii minţii, deoarece, precum ochiul, când se înreaptă în toate direcţiile şi nu este fixat într-un singur punct stabil, nu poate să vadă clar ceea ce se află înaintea lui, la fel se întâmplă şi cu mintea căutătoare şi iscoditoare! De aceea, mintea trebuie să fie orientată spre Dumnezeu şi s-o preocupe numai cele ce au legătură cu Atotputernicul, iar, în acest fel descrie sugestiv şi temelia vieţii creştine. În consecinţă, omul: ,,În linişte trebuie să încerce a avea mintea”, adică, trebuie să ne străduim să păstrăm mintea în stare de linişte deplină, fără tensiuni, fără anxietăţi, cu toate că acest fapt înseamnă îndepărtarea de lume. Pentru acelaşi om copleşit de întrebări: „Nu partea exterioară a lui să fie în chip trupesc plecată din lume, ci să smulgă sulfetul din atracţia spre trup”, iar, sufletul trebuie să fie smuls din seducţia către trup. Cu alte cuvinte, sufletul trebuie să scape de apăsarea grijii lumeşti şi trupeşti şi în acest fel să se raporteze numai la Dumnezeu. Cel de-al doilea punct din epistola Sfântului Vasile cel Mare se referă la mersul natural al minţii, deoarece, mintea omului nu trebuie să se risipească în lume prin simţuri înşelătoare, nici să se piardă prin cele din afară, ci să se întoarcă în ea însăşi, prin ea însăşi înălţându-se la Dumnezeu. Un asemenea lucru înseamnă mişcarea ciclică a minţii, care lasă în urmă lumea şi se întoarce spre ea însăşi, iar, într-o asemenea situaţie, deşi omul trăieşte în lume, totuşi, primeşte uitarea firii şi are o neîntreruptă dorinţă a dialogului cu Dumnezeu: ,,Căci mintea nerisipindu-se în cele din afară, nici fiind dispersată de către simţuri în lume, se întoarce către ea însăşi, iar prin ea însăşi urcă la noţiunea de Dumnezeu; şi străluminată de acea frumuseţe şi lumină, primeşte uitarea propriei firi, netrăgând sufletul nici către grija hranei, nici către grija veşmintelor, şi, aducând nepreocuparea de grijile pământeşti, schimbă întreaga strădanie a ei înseşi spre dobândirea bunurilor veşnice”, nepieritoare şi ferite de răuvoitori! În fine, cel de-al treilea punct al Epistolei se referă la faptul că, atunci când mintea omului are o continuă amintire de Dumnezeu, nu este pierdută în uitare Icoana Lui Dumnezeu din cauza grijilor vieţii zilnice. Acest lucru întăreşte «locuirea» lui Dumnezeu în noi şi chiar dezvăluie că am devenit «templu» al lui Dumnezeu. Acest lucru este întărit de către Sf. Ier. Vasile cel Mare: „Şi acest lucru înseamnă sălăşluirea lui Dumnezeu, faptul de a avea pe Dumnezeu pus ca temei în tine însuţi. Astfel devenim templu al lui Dumnezeu, când nu este întreruptă continuitatea amintirii cu griji pământeşti, când mintea nu este tulburată de patimi neaşteptate, ci de toate fugind iubitorul de Dumnezeu se retrage spre Dumnezeu şi, îndepărtându-se de cele care ne invită la răutate, îşi petrece timpul cu ocupaţii care duc la virtute”, prin cuvinte care mlădiază sufletul omului!

„Aşadar, liniştea este început al curăţirii pentru suflet”!
În felul acesta se confirmă adevărul că toată strădania omului se află în faptul de a-şi înălţa mintea către Dumnezeu şi de a avea o neîntreruptă amintire de Dumnezeu, prin aceasta devenind chiar «templu» al Preasfântului Duh. Atunci, chiar dacă nu încetează grijile lumeşti, fricile şi obsesiile, dar mintea este vindecată şi se poate ajunge la faptul că toate firile omului funcţionează canonic, deoarece, la răsăritul soarelui omul poate să se avânte în imne şi laude, cântând lui Dumnezeu, iar, dacă mai târziu se îndeletniceşte cu diferite munci care îl reţin, chiar şi în timpul muncii există în chip tainic rugăciunea, când omul caută şi Îl slăveşte pe Dumnezeu, armoniind muncile. În acest fel, sfântul părinte nu cere întreruperea muncii, scurtarea ei, ci încununarea ei prin rugăciune! Fiindcă numai rugăciunea înmiresmează munca zilnică a omului, iar, mintea trebuie să fie îndreptată către Dumnezeu, să aibă o permanentă amintire de Dumnezeu, să lucreze paralel cu diferitele munci cotidiene! Desigur, ca omul să reuşească acest lucru este necesară curăţirea inimii de patimi, pentru că începutul curăţirii este liniştea interioară: „Aşadar, liniştea este început al curăţirii pentru suflet”, atunci când omul se echilibrează duhovniceşte, când mintea lui este îndreptată spre Dumnezeu, slujeşte pentru El şi sunt lăsate la locul lor toate problemele exterioare. Pentru un astfel de om, comportamentul faţă de semenul său este unul cumpănit! De aceea, când Sf. Vasile cel Mare descrie liniştea minţii şi neîntrerupta amintire de Dumnezeu, dezvoltă în continuare şi unele elemente ale vieţii exterioare, pentru că noi, oamenii, din păcate, despărţim viaţa interioară de cea exterioară. Cu toate că unii oameni, aşa cum ne spune Înaltul Ierarh, separă viaţa interioară de cea exterioară, acest sfânt părinte, integrat organic în tradiţia ortodoxă, nu desparte viaţa interioară de cea exterioară, pentru că mai întâi vorbeşte despre îndreptarea minţii spre Dumnezeu, temelia vieţii spirituale. Desigur, se cere să existe această orientare a minţii, această echilibrare spirituală, deoarece, îl prezintă în cuprinsul Epistolei Sf. Vasile cel Mare, mai ales atunci când prezintă şi manifestările exterioare, care sunt fructul unei sfinte echilibrări spirituale a minţii. În acest fel, Sf. Vasile cel Mare se referă la faptul că omul îndreptat întreabă calm şi răspunde liniştit, nu întrerupe «pe cel cu care discută, când spune ceva folositor» şi nici nu doreşte să introducă ostentativ propriul său cuvânt îndreptător, căci, tonul vocii nu provoacă şi chiar dacă dojeneşte, o face cu modestie, încât să fie prietenos şi deschis! În concluzie, în Epistola Sf. Ier. Vasile cel Mare transpare ideea că mişcările trupului sunt măsurate şi echilibrate, îmbrăcămintea, chiar şi modul de hrană şi de somn este cumpătat la oamenii Lui Dumnezeu, mai ales că cel dintâi lucru pentru pocăinţă este îndreptarea minţii omului către Dumnezeu, după care sunt cumpănite toate acţiunile, mai ales că omul cumpănit este sociabil, este chilibrată în interior şi în afară ca să trăiască decent şi cu adevărat civilizat în societate.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Sf. Ier. Vasile cel Mare şi Epistola către Eustaţiu din Sevastia – ,,Căci mintea nerisipindu-se în cele din afară, nici fiind dispersată de către simţuri în lume, se întoarce către ea însăşi, iar prin ea însăşi urcă la noţiunea de Dumnezeu”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

PARVENITUL
Parvenitul este un filistin, care nu are niciun Dumnezeu. Lumea lui este o lume de închipuiți. Există două categorii de parveniți: parveniții periculoși și parveniții neputincioși. Odată ajuns în funcție, parvenitul are pretenția ca scara pe care a ,,urcat” să-i poarte numele. Parvenitul este omul ,,urât”. Pardon! Individul ,,urât”.

TRĂDĂTORUL
Trădătorul este făr` de neam, făr` de prieteni, făr` de neamuri. A trăda un prieten înseamnă a trăda o lume, o lume a ta, în care te oglindești. Trădătorul își vinde umbra pentru gloria statuii lui. Trădătorul are vanități, ambiții și lipsă de gratitudine. El trăiește sub imperiul ipocriziei și al interesului. Dacă obții gloria prin trădare, gloria ta stă pe un piedestal de păpădii.Trădători, duceți-vă în pustie!
GEORGE DRĂGHESCU

Articolul TABLETE AMARE apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – Rugăciunea este pacea familiilor, bucuria soţilor, apărarea copiilor, alinarea bolnavilor, mângâierea văduvelor, întărirea bătrânilor! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Despre terapia prin muzică, academicianul profesor doctor Leon Dănăilă vorbește în cartea sa, pe larg, cu titlul „Neuroplasticitatea. Secretul longevității creierului” apărută la Editura Bookzone, București, 2023. Un capitol este dedicat rolului muzicii pentru creier.
Cu privire la abilitățile muzicale ale lui Constantin Brâncuși a scris V.G. Paleolog, prieten și admirator al marelui sculptor, în cartea sa „Tinerețea lui Brâncuși”, edița întâi, Editura Tineretului, București, 1967, și ediția a doua, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2004. De asemenea, același autor a mai publicat un articol cu titlul „Brâncuși și muzica”, în „Tribuna”, nr. 8 din 24 februarie, 1966, republicat în „Almanah” editat de aceeași revistă clujeană cu titlul „Omagiu lui Brâncuși”, Centenar Brâncuși, 1976. Pe-atunci, redactor-șef al ”Tribunei” era scriitorul Dumitru-Radu Popescu. Nu lipsite de interes sunt și amintirile Nataliei Dumitrescu și ale lui Alexandru Istrati, care au stat „Nouă ani alături de El”, aflați în ucenicie la Maestrul Brâncuși, publicate tot în ,,Almanahul” sus-citat.
Cei doi ucenici ai lui Brâncuși, Natalia Dumitrescu, sculptoriță, și Alexandru Istrati, pictor, vecinii lui de atelier, care l-au vegheat între anii anii 1948 și 1957, sunt trecuți ca legatari în testament, potrivit căruia atelierul și prețioasele statui le-a dăruit statului francez”.
Trebuie să precizăm că evenimentul Centenarului a coincis cu mutarea atelierului său de la Muzeul de Artă Modernă de la Paris la Centrul Beaubourg, noul Muzeu de Artă Modernă creat de către Președintele Pompidou.
Constantin Brâncuși a cultivat muzica vocală și instrumentală fără nicio pregătire în domeniu, prin urmare, era un diletant. În copilărie, primele instrumente muzicale, de care dispunea erau frunza și fluierul pe care îl ținea la brâu și la trecerea Atlanticului. Cânta din fluier cu oile, în același timp îi plăcea să audă dangătul clopotelor. Cu timpul, a devenit un virtuoz în trasul clopotului, spre deosebire de ceilalți clopotari care îl băteau numai în dungă, el îi dădea un avânt până la „darea peste cap”. Ajuns la Craiova, pasiunea pentru trasul clopotului a continuat la Biserica Maicii Domnului și îi plăcea mai mult să bată clopotele de la Biserica Obedeanu.
Prezent la București, la Școala Artelor Frumoase, Brâncuși a luat contact cu muzica cultă. Apropiat și de muzica vocală, devine corist voluntar al Societății corale „Carmen”, înființată de Dumitru Georgescu- Kiriac, în 1901. Este corist, dar cu plată, al Bisericii Mavrogheni, așa cum fusese coristul Bisericii Maicii Domnului din Craiova.
Și în timpul călătoriei spre Paris, per pedes apostolorum, îi plăcea să audă glasul clopotelor. Într-un interviu luat de Ion Pop sculptorului Berto Lardera, stabilit în Franța în 1947, unul dintre prietenii lui Brâncuși, acesta spune că titanul de la Hobița i-a povestit cu amănunte despre călătoria spre Paris, cu o durată de aproape doi ani , de asemenea, i-a relatat că tot timpul a mers cântând. La Viena, angajat ca tâmplar, a vizitat muzeul de antichitatăți și a participat la concerte de muzică clasică. În drumul spre Salzburgul lui Wolfgang Amadeus Mozart, a întâlnit un cioban îmbrăcat în haine nemțești, care cânta din fluier o doină gorjenească. Atunci Brâncuși a scos fluierul de la chimir și a cântat mai cu foc acea doină. Ciobanul, cu numele de Brediceanu, era român din Banat. La Salzburg, l-a impresionat profund pioșenia, afecțiunea plină de respect, față de Mozart, unul dintre cele mai mari genii muzicale ale omenirii, renumit prin excepționala precocitate a talentului său. A murit la Viena în 1791 și a fost înmormântat în groapa comună a săracilor. La Paris, aflat într-o situație financiară dificilă, ocupă și funcția de paraclisier, țîrcovnic, cântăreț la Capela Română din capitala Franței. Se înscrie la Ecole des Beaux-Arts în clasa lui Antoniu Mercie. Se împrietenește și cu Jean Negulescu, oltean din Craiova, care, plecând în America, desfășoară cu succes o carieră cinematografică. În vizitele sale la atelierul lui Brâncuși, face cunoștință cu unii dintre prietenii săi: Modigliani, Erik Satie, Tristan Zara și Man Ray, artiști ai avangardei. Brâncuși se împrietenește cu Erik Satie, compozitor francez, spirit independent și nonconformist, receptiv la toate curentele artistice de avangardă. Există o corespondență între sculptură și muzică, între „Socrate” din lemn al lui Brâncuși și „Socrate”, oratoriul muzical al lui Erik Satie.
Cu muzica de coarde, vioară și chitară s-a familiarizat prin contactul cu lăutarii ambulanți. Brâncuși, în urma unui rămășag, a meșterit o vioară bună de cântat, pe când era la Craiova, fapt ce a contribuit la înscrierea la Școala de Arte și Meserii, din orașul Băniei, apoi la Școala de Arte Frumoase din București.
O prietenie muzicală s- a înfiripat între Brâncuși și Miss Eileen Lane, o compatrioată a lui James Joyce, autorul romanului „Ulisse”, prieten al marelui sculptor. Miss Lane aparținea unei familii irlandeze aristocrate, care se împotrivea prieteniei cu Brâncuși, fiind mai mică cu 20 de ani. „Era o irlandeză subțirică și naivișoară, atrasă de curiozitatea snoabă de a-l cunoaște pe autorul „Principesei X”. Era „blondă, blondă și o adevărată trestie înmlădiată”. Venea din America, dezamăgită de o relație amoroasă. Ea audia muzica gramafonului, o „minunăție personală” a lui Brîncuși, iar el asculta cu interes balade ale irlandezilor, multe dintre ele devenite „cîntece de câmp de bătălie din acea vreme”. Amândoi întreprind o lungă călătorie prin țară cu un popas prelungit la Hobița, prin 1925. Se îmbrăca în costum popular, participa la nunți și botezuri. Erau anii luminoși din viața lui Brâncuși care se vor întuneca după ce Miss Lane a trecut Atlanticul ca urmare a cotropirii hitleriste.
Și pentru că „un șirag de femei- perle i-au urmat volens-nolens calea vieții” lui Brâncuși, Petre Pandrea, deținătorul a 40 de epistole brâncușiene, amintește și de iubirea dintre sculptorul român și Margit Pogany, născută la Budapesta, în anul 1880 și care s-a stins din viață la 84 de ani, în decembrie 1964, în Australia. Iubirea față de maghiara „cu ochii mari și visători”, pictoriță fără talent, a început în iulie 1910 și a durat până în ianuarie 1911.
De la cei doi sus-menționați, Natalia Dumitrescu, sculptoriță, și Alexandru Istrati, pictor, aflăm că atunci când își aniversa ziua de naștere, o serbau timp de trei zile, pentru că în actul lui de naștere se preciza:” în ziua de 21 februarie, s-a născut alaltăieri un copil de sex bărbătesc”. Prin urmare, data nașterii era considerată de către unii 19 februarie, aceasta fiind și realitatea, iar alții 21 februarie 1876. De aceea, când trăia Maestrul, aniversarea nașterii dura trei zile, 19-21 februarie. Natalia Dumitrescu și Alexandru Istrati detaliază acțiunile întreprinse în cele trei zile. „Când lucram împreună cu el era sever, serios. Imediat ce lăsam lucrul, era ca un copil care vrea să se amuze, ne cânta la vioară, la chitară. Puneam discuri cu muzică românească și mai încingeam o horă în trei pe la miezul nopții. Ne punea și la probe dificile, să vadă reacția noastră.”
În concluzie, înzestrat de mic copil cu pasiunea pentru muzică, terapia prin această artă a sunetului l-a ajutat mult în viața sa care a însemnat „marmura, bronzul și lemnul ce umpleau atelierul.”
Pentru creier este foarte important să încerci cât mai multe în viață, de aceea, cel care de la păsări a învățat să fie mereu în zbor, a cochetat și cu muzica.
Geo Bogza i-a închinat lui Constantin Brâncuşi un minunat poem, scris în stilul său obişnuit:
“S-a născut la Hobiţa în 1876.
Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, el a deschis artei şi spiritului omenesc poarta unui nou univers.
El este mai mult decât un sculptor, este un profet.
Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, el a impus materiei fluiditatea spiritului.
El este mai mult decât un profet, este un artist de geniu.
Tăind piatra şi lemnul cu liniştea sufletească şi înţelepciunea unui lung şir de strămoşi, el a mers direct la esenţe, la expresivitatea formelor primordiale, la sâmburii vieţii şi ai cosmosului.
El este mai mult decât un artist de geniu, este un vizionar.
Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, el a descătuşat din miezul materiei zborul unic al păsării măiastre.
El este mai mult decât un sculptor, este un profet.
Tăind piatra şi lemnul ca mâinile lui de ţăran din Gorj, el a descătuşat din miezul materiei Coloana fără sfârşit, geometrie şi ritm al infinitului.
El este mai mult decât un profet, este un artist de geniu.
Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, cutezător întotdeauna şi niciodată încercat de oroare, el a îmbogăţit muzeele lumii şi cerul ce se bolteşte deasupra pământului cu opere ce prevestesc filosofia şi arta viitorului.
El este mai mult decât un artist de geniu, este un vizionar.
Tăind piatra şi lemnul cu mâinile lui de ţăran din Gorj, el a impus materiei fluiditatea spiritului, a descătuşat din miezul ei fierbinte Pasărea măiastră şi Coloana fără sfârşit, a deschis artei şi spiritului omenesc poarta unui nou univers.
El este mai mult decât un sculptor, mai mult decât un profet, mai mult decât un artist de geniu. Este un Demiurg.
S-a născut la Hobiţa în 1976 şi nu va muri niciodată”.
N.B. După modesta noastră opinie, o somație adresată unei instituții, oricare ar fi ea, din partea unui demnitar cu o însemnată funcție publică este binevenită, oportună, agreată, dar cu o condiție: această somație să fie precedată de un sprijin permanent și necondiționat, nu prin a-i pune tot timpul bețe în roate.
Constantin E. Ungureanu

Articolul Constantin Brâncuși – 150 – Constantin Brâncuși și muzica apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Anul «Iancu de Hunedoara» este extrem de important…”!
Ca să dezvoltăm ideea cu promovarea Proiectului Anului «Iancu de Hunedoara», să precizăm că acesta a fost propus inițial de către primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouțanu, și asumat în legislativ că demersul a beneficiat de votul unanim al tuturor partidelor politice, demonstrând că figura istorică a lui Iancu de Hunedoara rămâne un element definitoriu de unitate națională. Pentru trecerea hotărâtă la fapte, domnul Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara a spus: „Anul «Iancu de Hunedoara» este extrem de important pentru prezentul şi viitorul orașului. Mă bucur că ideea noastră, preluată şi dusă în Parlamentul României! Dorim să derulăm acţiuni culturale, educaţionale şi de promovare cât mai variate, astfel încât Hunedoara să devină un reper pe harta evenimentelor din România, în 2026. De asemenea, vom angrena în acțiunie pe care le vom derula și autorități din alte țări, precum Ungaria, Serbia, Austria, state care împărtășesc moștenirea istorică a lui Iancu de Hunedoara! În acest fel, omagiem personalitatea lui Iancu de Hunedoara, una dintre cele mai importante figuri din istoria medievală a Europei, dar promovăm şi oraşul pe plan naţional şi chiar internaţional. În acest scop, ne vom «folosi» atât de Castelul Corvinilor, cât şi de sprijinul pe care ni-l poate acorda oricine este dornic să contribuie la acest moment important din existenţa Hunedoarei”, a declarat domnia sa. Sub această egidă, municipiul Hunedoara găzduieşte în anul 2026 o amplă suită de manifestări, cele mai importante evenimente fiind programate în intervalul aprilie – octombrie 2026, vizând atât publicul larg, cât și comunitățile academice și diplomatice. În acest scop, administrația locală și partenerii internaționali pregătesc expoziții de colecție, festivaluri medievale de anvergură și conferințe care să pună în lumină rolul crucial pe care voievodul Iancu de Hunedoara l-a avut în salvarea civilizației europene. În acest interval de timp se vor desfăşura concursuri tematice pentru elevi, concerte, evenimente de evocare istorică, o expoziţie istorică stradală în centrul oraşului Hunedoara, lansări de carte, proiecţii de film în aer liber la Castelul Corvinilor şi multe altele.

A marcat file de glorie în istoria luptei antiotomane!
Iancu de Hunedoara (n. 1407 – d. 11 august 1456 Zemun) a fost o personalitate dominantă a istoriei româneşti din veacul al XV-lea. A fost voievod al Transilvaniei în 1441, guvernator al regatului Ungariei între 1446-1453, apoi căpitan suprem al Ungariei şi al Transilvaniei între 1453-1456. A fost tatăl regelui Matei Corvin, cel mai mare rege al Ungariei. A marcat file de glorie în istoria luptei antiotomane a popoarelor Europei sud-estice şi a desfăşurat o activitate diplomatică şi militară intensă în anii în care Imperiul Otoman se îndrepta spre apogeu, dând asalturi decisive asupra ultimei rămăşiţe a Imperiului Bizantin, Constantinopolul. A depus eforturi susţinute pentru închegarea unei coaliţii creştine care să oprească înaintarea otomanilor cu o oaste de cruciadă şi a fost cel dintâi comandant de oşti din Europa care a reuşit să îl înfrângă pe cuceritorul Constantinopolului, sultanul Mahomed II, la Belgrad în 1456. S-a născut în jurul anului 1407, iar, tatăl său, Voicu, împreună cu fraţii lui, Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg. Pentru că s-au distins în luptele antiotomane, Sigismund i-a răsplătit în anul 1409, dăruindu-le castelul de la Hunedoara, împreună cu pământurile care ţineau de el, cu vreo 35 de sate, vămi, mine de sare, aur, argint şi fier. Atunci a primit familia Huniazilor şi blazonul ei nobiliar (un corb cu aripile uşor desfăcute şi cu un inel în cioc). Iancu a copilărit la castelul de la Hunedoara şi după moartea tatălui său în jurul anilor 1414-1419, cap de familie a rămas fratele său, Radu. Despre copilăria avem puţine informaţii, dar se poate spune că a plecat de tânăr în slujba unor nobili pentru a învăţa arta militară. În unele izvoare maghiare este semnalată prezenţa lui în slujba familiilor Csaky şi Csanadi, apoi în slujba despotului sârb Ştefan Lazarevici, a familiei Ujlaki şi a episcopului de Zagreb. Pe la 1428-1429 s-a căsătorit cu Elisabeta Szilagyi, cu care a avut doi fii: Ladislau, născut în 1431 şi Matiaş, născut la 24 februarie 1443, la Cluj. O serie de cercetători consideră că Iancu de Hunedoara provenea dintr-o familie de refugiați munteni care au ajuns sub protecția coroanei maghiare și i-au adus importante servicii civile și militare. Marele nostru istoric, Nicolae Iorga, credea că părinţii şi bunicii săi cu numele Voicu au venit din satul Corbeni, zona Argeşului, dovadă stând şi blazonul familiei: un corb, iar, documentele medievale aduc şi dovezi covârșitoare și revelante în favoarea originii etnice românești a lui Iancu de Hunedoara. Mai mult, numeroși cronicari, inclusiv unguri, recunosc faptul că Iancu era etnic român. Tatăl lui Iancu se numea Voicu, bunicul său Şerb sau Şerban, şi ar fi provenit dintr-un neam de cnezi români din zona Haţegului sau Hunedoarei. Iar, mama lui Iancu de Hunedoara s-ar fi numit Elisabeta Muşina şi ar fi fost fiica unui mic nobil hunedoarean de origine română, catolicizat şi intrat în sistemul feudal maghiar. Diplomatul burgund Phillipe de Commine, contemporan cu Iancu de Hunedoara, spunea că este, ca şi tatăl său, de neam «valah», mai ales că îl și numea în scrierile sale «Le chavalier blanc de la Valachie», iar, alte documente ale vremii îi numeau, la rândul lor, «Johannes Valachus», adică românul. Papa Silvio Piccolomini scria la rândul său, despre Iancu de Hunedoara: «Nu a sporit atât gloria ungurilor, cât a românilor în rândul cărora se născuse», ceea ce confirmă informaţiile oferite de cronicarul maghiar Thuroczi în «Chronica Hungarorum», apărută în 1488 la Brno, în care se arată că Voicu, tatăl lui Iancu, ar fi venit în Transilvania din Ţara Românească, trecând munţii. Specialiştii care susţin această teorie spun că Voicu, Radu şi Mogoş ar fi venit din Ţara Românească după bătălia de la Rovine, însoţindu-l în Transilvania pe Mircea cel Bătrân, pribeag la aceea vreme, iar Dlugosz şi Bonfinus vorbesc despre originea românească a lui Iancu.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul 570 de ani de la moartea voievodului Iancu de Hunedoara – 2026 drept Anul «Iancu de Hunedoara, apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei» apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,SALONUL DE PRIMĂVARĂ” al membrilor filialei Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, la Galeriile de Artă ,,Constantin Brâncuși”
Pe simezele Galeriilor de Artă din municipiul Târgu-Jiu expun astfel Costel DOBRIȚESCU, Ana Daria IONESCU-HAIDĂU, Mariana FRĂTIȚA, Daniel ȘERBAN, Carmen Victoria CORNOIU, Vasile FUIOREA, Georgiana BRANDT, Florin HUTIUM, Florin GHEORGHIU, Iliana GHEORGHIU, Lucica POPESCU, Laurențiu STOICU, Mihai ȚOPESCU, Anca VOLCINSCHI, Mihai Tudor ȘOCU, Armand LANDH și Cătălin NEGREA.. Curatorul expoziției ,,SALONUL DE PRIMĂVARĂ” este Armand LANDH, președintele filialei Târgu-Jiu a UAP.
Organizatorii manifestării culturale sunt Centrul de Cercetare, Documentare și promovare ,,Constantin Brâncuși”, Uniunuea Artiștilor Plastici din România și filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar expoziția este deschisă publicului până la jumătatea lunii viitoare.

Expoziție de pictură, deschisă la sediul Muzeului Național ,,Constantin Brâncuși”
O altă instituție de cultură din municipiul Târgu-Jiu își are porțile deschise pentru cei care doresc să viziteze expoziția ,,ALTAIR” cu lucări de pictură semnate de artista Georgiana BRANDT.
Curatorul expoziției amintite este Florin ARPEZEANU, iar critic de artă este dr. Ana NEGOIȚĂ, lector la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității București. ,,Lucrările propuse de artista Georgiana Brandt, în cadrul expoziției ALTAIR, utilizează limbajul abstract pentru a intensifica relația dintre formă, culoare și gestul plastic, personal și specific, pentru a transmite în mod direct, nemediat privitorului, un sens decuplat de logica narativă, un sens care este potențat prin emoție. Călătoria prin traseul expozițional invită ochiul să simtă, să refacă în mod automat legătura invizibilă dintre retină și afect, creând un sistem propice reacțiilor personale ale privitorului în contact cu suprafața picturală. În încercarea de a comunica direct cu subconștientul privitorului, structurile abstracte eludează mintea conștientă care are ca element central o structură narativă, iar prin eliminarea narațiunii abstractul forțează spectatorul la o privire concentrată, atentă, care pune în evidență structura pânzei, gestualitatea și energia pensulației. Lucrările semnate de Georgiana Brandt propun de fapt o colaborare între artist și observator, generând un spațiu comun, dinamic și pluridirecțional de interpretare, în care fiecare privitor își antrenează un sistem propriu de descifrare a semnelor plastice”, este de părere criticul de artă dr. Ana NEGOIȚĂ.
Georgiana BRANDT este artist vizual licențiat în Arte Plastice și Decorative, specializarea Pictură, în cadrul Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, precum și absolventă a masterului ,,Explorări în artele plastice și decorative” în cadrul aceleiași Universități. În anul 2013 ea a obținut titlul de doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, coordonator al tezei de doctorat fiind prof. univ. dr. Ioan Sbârciu. Artista Georgiana BRANDT are zeci de expoziții personale în țară și în străinătate, precum și numeroase participări la expoziții de grup.
,,Pentru Muzeul Național CONSTANTIN BRÂNCUȘI este o bucurie să găzduiască această expoziție, lucrările putând fi văzute până în data de 16 aprilie 2026”, au anunțat reprezentanții instituției de cultură din municipiul Târgu-Jiu.
Marius STOCHIȚOIU

Articolul Evenimente culturale în desfășurare în municipiul Târgu-Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Această schimbare este susținută de ritmul de viață tot mai alert. Oamenii caută piese versatile, ușor de purtat și suficient de confortabile pentru a fi adaptate mai multor contexte. Un trening damă sau un trening bărbați bine ales poate înlocui cu succes ținutele casual tradiționale, oferind libertate de mișcare și o imagine actuală. Confortul a devenit o parte centrală a identității moderne, iar acest tip de outfit răspunde perfect acestei nevoi.

Pe lângă confort, a crescut și interesul pentru calitatea materialelor. Țesăturile elastice, respirabile și croielile ergonomice transformă treningul într-o piesă care nu se mai rezumă la activități fizice. Este o alegere potrivită pentru drumuri rapide, pentru zile aglomerate și chiar pentru întâlniri informale. Această adaptabilitate este motivul pentru care tot mai mulți oameni integrează treninguri în garderoba lor.

În același timp, influența culturii urbane a consolidat statutul treningului ca piesă definitorie. Celebritățile, sportivii și creatorii de conținut au contribuit la normalizarea acestei ținute în contexte diverse. Astfel, ceea ce a debutat ca echipament sportiv a devenit o uniformă modernă, care reflectă libertate, energie și un stil relaxat, dar asumat.

Adaptarea croielii la stilul personal

Fie că vorbim despre un trening damă sau un trening bărbați, croiala este primul aspect care influențează modul în care îl vei integra în ținutele de zi cu zi. Modelele mulate de trening transmit un aer sportiv și energic, în timp ce croielile lejere se potrivesc perfect unui stil urban, cu influențe streetwear. Alegerea corectă pornește de la modul în care te simți în aceste piese și de la imaginea pe care vrei să o proiectezi. Cu o croială potrivită, treningul devine un element natural al rutinei tale.

Materialele joacă un rol la fel de important. Țesăturile moi, respirabile și ușor elastice oferă confort pe termen lung. Acestea permit pielii să respire, asigură libertate de mișcare și conferă o senzație de ușurință, indiferent cât de activă este ziua ta. Un trening realizat din materiale de calitate păstrează forma în timp și arată bine după multe purtări.

Modelele de trening destinate femeilor pot avea accente care conturează silueta, precum talie înaltă, linii de design verticale sau croieli inspirate din fitness. Un trening damă cu astfel de detalii devine o piesă care îmbină utilul cu esteticul, fiind potrivit atât pentru plimbări, cât și pentru ținute de zi. Elementele subtile fac diferența, mai ales pentru cele care apreciază un look coerent.

Versatilitatea culorilor și a detaliilor vizuale

Culorile neutre rămân cele mai căutate, deoarece permit asocierea cu aproape orice altă piesă din garderobă. Un trening bărbați în tonuri de gri, negru sau bleumarin este ideal pentru ieșirile rapide sau pentru momentele în care nu ai timp să compui o ținută complexă. Aceste nuanțe transmit simplitate și claritate, fără a sacrifica stilul.

Pe de altă parte, există și varianta mai îndrăzneață. Treningurile cu culori vibrante, imprimeuri sau accente grafice sunt preferate de cei care vor să iasă în evidență. Un trening damă pastelat sau cu elemente contrastante poate deveni piesa centrală a ținutei, aducând un aer fresh și modern. Acest tip de styling este perfect pentru cei care îmbrățișează creativitatea.

Treningul ca piesă de tranziție între stiluri

Treningurile moderne sunt concepute pentru a fi purtate în contexte variate. Atât un trening bărbați, cât și un trening damă pot fi integrate ușor într-o ținută smart casual dacă sunt combinate cu piese potrivite, precum un palton simplu sau o jachetă bine structurată. Această tranziție ușoară între stiluri este unul dintre motivele pentru care treningul a devenit atât de popular.

În același timp, treningul a câștigat teren ca ținută preferată pentru călătorii. Croiala comodă și materialele flexibile îl fac ideal pentru drumuri lungi, pentru zboruri sau zile petrecute în oraș. Acest nivel de confort îl pune în topul preferințelor pentru cei care vor să călătorească ușor, fără să renunțe la un look fresh.

Echilibrul dintre practic și estetic

Un trening bine ales reușește să combine funcționalitatea cu estetica. Fie că este purtat pentru sport sau ca ținută urbană, acesta poate deveni un statement despre stilul personal. Atunci când croiala, materialele și culorile sunt alese cu grijă, treningul capătă o prezență aparte în garderobă. Piesele potrivite te ajută să te simți bine în orice situație și îți oferă libertatea de a adapta ținuta fără efort.

Un alt avantaj este durabilitatea. Treningurile de calitate rezistă bine la spălare, își mențin forma și rămân versatile în timp. Acest aspect este important în special pentru cei care își doresc piese fiabile, care să nu necesite înlocuire constantă. În final, treningul devine un companion util în ritmul rapid al vieții moderne.

Treningul nu mai este doar o piesă sport, ci un element definitoriu al stilului contemporan. Confortul, versatilitatea și estetica modernă fac ca un trening de damă sau unul de bărbați să fie alegerea perfectă pentru multe dintre activitățile zilnice. Este o piesă care reflectă libertate, energie și o abordare relaxată asupra modei.

Pe termen lung, alegerea unui trening bine realizat înseamnă investiție în confort și în identitatea vestimentară. Modelele potrivite se integrează ușor în orice garderobă, oferă flexibilitate și se potrivesc oricărui anotimp. De aceea, treningul rămâne un reper în moda urbană actuală!

Articolul Uniforma modernă pentru confort, mișcare și stil de zi cu zi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul 570 de locuri scoase la concurs la Școala de Poliție Penitenciară apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Expoziție „Atelierele Constantin Brâncuși” la Viena! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Când să mergi la alergolog
Medicii spun că vizita la alergolog este necesară atunci când simptomele persistă mai mult de două săptămâni, reapar anual sau nu răspund la tratamentele obișnuite. De asemenea, semnele severe, precum dificultățile de respirație sau tusea persistentă, dar și impactul asupra somnului și a activităților zilnice, sunt motive clare pentru un consult de specialitate. În cazul copiilor, simptome precum respirația pe gură sau sforăitul nu trebuie ignorate.
În cadrul consultației, alergologul identifică exact factorii declanșatori prin teste specifice și stabilește un tratament personalizat, care poate include antihistaminice, spray-uri nazale sau imunoterapie.
Programările se pot face online sau telefonic, la numărul 0741.151.346. iar consultațiile sunt gratuite pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie.
I.I.

Articolul Mii de consultații pentru alergii, la Spitalul Județean apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Pildă de pocăinţă avându-te pe tine, preacuvioasă Marie…”!
Să vedem în continuare, că în Duminica a 5-a din Postul Mare, Sfânta Maria Egipteanca este pomenită în această zi pentru a ne ține trează râvna credincioşilor și pentru a ne arăta că virtuţile cu care suntem chemaţi ca să ne înnobilăm sufletele pe toată perioada postului au fost împlinite, având în minte cuvintele următoare adresate Sfintei Maria Egipteanca: „Pildă de pocăinţă avându-te pe tine, preacuvioasă Marie, roagă pe Hristos să ne dăruiască nouă aceasta în vremea postului; ca în credinţă şi în dragoste să te lăudăm pe tine cu cântări” (Triod, Utrenia Duminicii a cincea din Postul Mare), de aceea, Pericopa Evanghelică a celei de-a cincea Duminici este plină de înţelesuri duhovniceşti pentru viaţa noastră, pocăința Sfintei Maria Egipteanca fiind considerată un adevărat model al pocăinței și al răstignirii duhovniceşti, după cum spune și o stihiră din cadrul slujbei Vecerniei: „Puterea Crucii Tale, Hristoase, a făcut minune; că şi aceea care mai înainte era desfrânată s-a nevoit cu nevoinţă pustnicească. De unde şi lepădând neputinţa, vitejeşte a stat împotriva diavolului. Pentru aceasta, luând şi răsplata biruinţei, se roagă pentru sufletele noastre!” (Triod, Vecernia Duminicii a cincea din Postul Mare). Aşadar, originară din Egipt, Sfânta Maria a dus, până la un moment dat o viață de desfrânată şi dorința ei era de a corupe cât mai mulți bărbați, pentru a-și satisface plăcerile trupești. În consecinţă, vreme de 17 ani a trăit în desfrânare, iar într-o zi, pe când se adunaseră mulți oameni să meargă la Ierusalim, pe vremea închinării la lemnul Cinstitei Cruci, a cerut și ea ca să meargă împreună cu tinerii, pe drum continuând să păcătuiască în desfrânare. Dar, ajunsă în fața Sfintei Biserici, ceva nevăzut o oprea să intre în lăcașul de închinare și, înțelegând că pricina era viața sa desfrânată şi păcătoasă, atunci s-a rugat la icoana Maicii Domnului, promițând că dacă va fi lăsată să intre, își va schimba viața și va trăi în curăție. Deci. fiindu-i împlinită rugăciunea, Sfânta Maria a trecut apa Iordanului și s-a nevoit în post și în rugăciune timp de 47 ani în pustie, fiind înconjurată de îngeri și înălțată în sus, în timpul rugăciunilor sale. Dar, lupta cu diavolii și cu patimile ispitelor era atât de puternică, încât adesea, sfânta se punea la pământ și nu se mișca, până când nu se risipea ispita! Atunci, Sfântul Cuvios Zosima, cel care a găsit-o spre finalul vieții sale și a împărtășit-o, a fost cel care i-a îngropat trupul în pustie, în secolul al V-lea. Din pocăinţa Mariei Egipteanca putem învăţa că indiferent de mărimea rangului demnităţilor lumeşti, trebuie să respingem ispita slavei deşarte prin smerenie, prin pocăinţă şi post, prin mărturisirea păcatelor, înţelegând folosul duhovnicesc prin care Dumnezeu ne arată că pe drumul spre Ierusalimul Învierii și al Împărăţiei lui Hristos, reperele vieţii creştine sunt dragostea de Dumnezeu, smerenia, milostenia și pocăința!

„Ce voiţi să vă fac vouă? Nu ştiţi ce cereţi”!
Să concluzionăm cu faptul că Sfinții Părinti spun: ,,Acela care iși vede păcatele este mai mare decât acela care invie morții”, mai ales că prin păcat omul se împotrivește Voii lui Dumnezeu, iar păcatele sunt asemenea unor poveri pe care sufletul nostru le duce cu greu, mai ales că sunt lucruri în lumea aceasta prin care ne aflăm inrobiți de către o patimă. Dar, scăpăm din robia unei anumite patimi în măsura în care ne recunoaștem slăbiciunea și scoatem la lumină duhul necurat! În acest fel, pocăința ne vindecă trecutul, iar dorința de indreptare ne luminează prezentul! În concluzie, Spovedania implică mărturisirea faptelor, a cuvintele și a gândurile îndepărtate de Dumnezeu, iar, mărturisirea tuturor gândurilor este vitală pentru sănătatea sufletească a celui care se spovedește, căci gândurile sunt semințele care fac să incolțească viitoarele noastre fapte! Mergând la biserică şi mărturisindu-ne cât mai des păcatele, primim de la Dumnezeu o tot mai mare nădejde de mântuire! Prin urmare, Spovedania ne aduce pacea cu Dumnezeu, cu aproapele și cu noi înșine, pentru că în acelaşi timp culminează şi cu Sfânta Împărtășanie! Iată, zilele Postului Mare se apropie de sfârşit şi odată cu ele se sfârşesc şi ultimele zile de vieţuire pe pământ a Domnului nostru Iisus Hristos, mai ales că Preasfântul nostru Miluitor Şi-a săvârşit misiunea Sa divină, iar acum merge să pecetluiască cu scump Sângele Său Testamentul Noului Legământ, fiind urmat de către cei doisprezece pescari galileeni, chiar dacă în mintea lor se frământă unele gânduri omeneşti! Să-L slăvim pe Iisus, urmaşul lui David, care va întemeia în Iudeea o împărăţie pământească şi chiar dacă gurile încă tac, gândurile nu se liniştesc! Din rândul acestor pescari galileeni, să alegem şi noi momentul ca ei să fie cinstiţi de oameni, să nu-şi mai lovească picioarele desculţe de pietrele Galileii, să nu mai trudească prinzând peşte, să nu mai fie izgoniţi de fariseii din furtuna veacurilor, mai ales că Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, o iau înaintea celorlalţi, se apropie de Iisus şi-I zic: „Învăţătorule, voim ca ce vom cere să ne faci nouă!”. „Ce voiţi să vă fac vouă?”, le-a zis Domnul. Iar ei au zis: „Dă-ne nouă ca să şedem unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stânga Ta, întru slava Ta”! Iar Mântuitorul Iisus Hristos le-a răspuns „Nu ştiţi ce cereţi!”, pentru că Eu voiesc să vă fac pescari de oameni, iar voi doriţi să fiţi slugi împărăteşti! Eu voiesc să vă trimit în lume fără traistă şi toiag, ca să predicaţi Evanghelia, iar voi căutaţi cinste trecătoare! Eu vreau să vă fac fii ai cerului, Apostoli şi părtaşi la înnoirea lumii, iar voi tot cele pământeşti cugetaţi! Cu adevărat, nu ştiţi ce cereţi, le-a spus, fiindcă Dumnezeu ne arată că pe drumul spre Ierusalimul Învierii și al Împărăţiei lui Hristos, reperele vieţii creştine sunt dragostea de Dumnezeu, smerenia, milostenia și pocăința!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu ne arată că pe drumul spre Ierusalimul Învierii și al Împărăţiei lui Hristos, reperele vieţii creştine sunt dragostea de Dumnezeu, smerenia, milostenia și pocăința! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dacă vrei să profiți de ce găsești acum în piețe și magazine, încearcă rețetele de mai jos. Le poți adapta ușor în funcție de preferințe, iar pentru inspirație suplimentară găsești idei practice și pe profi.ro, în secțiunea de rețete de sezon.

1. Ciorbă de salată verde – simplă și revigorantă

Salata verde nu se oprește la bolul de salată. În ciorbă, capătă o textură plăcută și un gust discret, care se combină bine cu usturoiul și ceapa verde.

Pentru un rezultat reușit:

• călește ușor ceapa verde în puțin ulei;
• adaugă apă sau supă clară de legume;
• pune salata tăiată fâșii la final, pentru 3-4 minute.

Acrește cu borș sau lămâie, apoi drege cu iaurt ori smântână. Dacă vrei un plus de consistență, adaugă un ou poșat direct în farfurie. Obții un prânz echilibrat, potrivit pentru zilele în care îți dorești ceva rapid.

2. Ciorbă de lobodă – culoare intensă și gust curat

Loboda roșie sau verde oferă o aromă ușor acrișoară și o culoare plăcută. Alege frunze fragede, fără pete, și spală-le bine înainte de gătire.

Fierbe o bază din morcov, ceapă și puțin orez sau cartofi noi. Adaugă loboda tocată și las-o să clocotească scurt. La final, pune leuștean și mărar proaspăt. Dacă preferi o variantă mai sățioasă, adaugă bucăți de pui fierte separat.

Această ciorbă se potrivește și în meniurile de post, dacă folosești doar legume și acrești cu borș natural.

3. Ciorbă de pui cu legume de primăvară

Pentru o masă de familie, mizează pe o ciorbă clară de pui cu mazăre, morcovi tineri și cartofi noi. Fierbe carnea la foc mic și îndepărtează spuma pentru o zeamă limpede.

Adaugă legumele treptat:

• morcov și păstârnac la început;
• cartofi după ce carnea este aproape fiartă;
• mazărea și verdețurile spre final.

Poți inspira rețeta din bucătăria românească tradițională, descrisă pe larg în pagina dedicată de pe Wikipedia despre Romanian cuisine, unde găsești variante acre cu ou și lămâie. Servește ciorba caldă, cu pătrunjel tocat fin și pâine proaspătă.

4. Ciorbă de mazăre și sparanghel – combinație delicată

Sparanghelul apare tot mai des primăvara și merită inclus în meniul tău. Îndepărtează partea lemnoasă, taie tijele în bucăți de 2-3 cm și fierbe-le scurt.

Combină sparanghelul cu mazăre verde pentru un gust ușor dulceag. Poți lăsa legumele întregi pentru o textură rustică sau poți pasa totul pentru o variantă cremă. Dacă alegi varianta fină, adaugă la final o lingură de iaurt sau puțină smântână pentru echilibru.

Servește cu crutoane coapte în casă și puțin piper proaspăt măcinat.

5. Ciorbă de urzici – rețetă tradițională de sezon

Urzicile tinere apar pentru scurt timp, așa că profită de ele. Spală-le în mai multe ape și opărește-le înainte de a le toca. Astfel elimini impuritățile și obții o textură mai plăcută.

Dacă vrei o variantă verificată pas cu pas, consultă rețeta de ciorba de urzici, unde găsești proporții clare și sugestii de servire. În majoritatea cazurilor, combinația de ceapă călită, morcov, cartof și borș oferă un gust echilibrat. La final, adaugă leuștean proaspăt și, dacă îți place, drege cu iaurt.

Această ciorbă se păstrează bine la frigider și își intensifică aroma a doua zi.

6. Ciorbă de cartofi noi cu tarhon

Cartofii noi au coaja subțire și gust ușor dulceag. Spală-i bine și, dacă sunt foarte mici, gătește-i întregi.

Fierbe-i într-o supă de legume, apoi adaugă tarhon tocat mărunt spre final. Tarhonul își pierde rapid aroma la temperaturi ridicate, așa că evită fierberea îndelungată după ce l-ai pus în oală. Acrește cu puțin oțet sau borș și drege cu iaurt.

Pentru o variantă mai consistentă, poți adăuga bucăți mici de carne slabă sau afumătură, însă rețeta rămâne gustoasă și doar cu legume.

7. Ciorbă de perișoare – variantă mai ușoară pentru primăvară

Adaptează rețeta clasică folosind carne de curcan sau pui. Amestecă tocătura cu ou, o lingură de apă rece și puțin orez. Modelează perișoare mici, care fierb uniform și rămân fragede.

Pregătește separat baza din legume tocate fin. După ce apa clocotește ușor, adaugă perișoarele și lasă-le să fiarbă la foc mediu. Acrește cu borș sau suc de roșii și pune verdeață din belșug.

Pentru rezultate stabile, nu amesteca energic în oală după ce ai pus perișoarele. Lasă-le să se gătească lent, iar zeama va rămâne limpede.

Ca să obții ciorbe aromate, ține cont de câteva reguli simple: folosește ingrediente proaspete, adaugă verdețurile la final și potrivește gustul treptat. Caută rețete de sezon, adaptează-le după preferințe și testează combinații noi. Salvează lista și încearcă, pe rând, fiecare variantă în această primăvară.

Articolul 7 cele mai aromate ciorbe pe care să le încerci în sezonul de primăvară apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În acest articol, vei explora tot ce trebuie să știi pentru a face o alegere informată, de la tipurile de materiale și stiluri, până la micile detalii tehnice care fac diferența între o ușă care scârțâie după un an și una care rămâne impecabilă o viață întreagă.

1. Stabilirea priorităților

Înainte de a te lăsa cucerit de un model cu geam sablat sau de o nuanță exotică de furnir, trebuie să analizezi rolul fiecărei încăperi. Nu toate ușile din locuința ta trebuie să fie identice din punct de vedere tehnic, chiar dacă estetic este recomandat să păstrezi o linie comună.

• Dormitorul și baia: Aici, prioritatea ta numărul unu este intimitatea și izolarea fonică. Ai nevoie de uși cu o structură internă solidă, care să blocheze zgomotele din restul casei.
• Livingul: Poți opta pentru uși cu inserții de sticlă care să permită luminii naturale să circule între hol și camera de zi, creând o senzație de spațiu deschis.
• Debaraua sau cămara: Aici poți alege modele mai simple sau uși pliabile/glisante dacă spațiul de deschidere este limitat.

2. Materialul: Din ce este făcută ușa ta?

Materialul determină nu doar prețul, ci și greutatea, rezistența la umiditate și capacitatea de izolare. Tu trebuie să alegi în funcție de regimul de utilizare al casei tale.

• Lemnul masiv: Este alegerea premium. Oferă cea mai bună izolare fonică și o estetică inegalabilă. Totuși, lemnul „lucrează” în timp, putând să se dilate sau să se contracte în funcție de umiditate, și necesită o întreținere periodică.
• MDF și HDF: Sunt cele mai versatile și populare opțiuni. Sunt realizate din fibre de lemn presate, fiind mult mai stabile decât lemnul masiv în fața schimbărilor de temperatură. Sunt ideale pentru băi și bucătării.
• Ușile celulare: Sunt cele mai economice și ușoare. Sunt potrivite pentru bugete restrânse sau pentru zone unde ușa nu este manevrată des, însă izolarea lor fonică este minimă.

Dacă ești în căutarea unui echilibru perfect între un design modern, o structură rezistentă și un preț accesibil, o alegere inteligentă este să explorezi varietatea de uși de interior de pe bricodepot.ro. Vei descoperi modele gata finisate, în nuanțe actuale precum gri antracit, alb mat sau stejar natural, care se integrează perfect în orice concept de design interior, de la cel minimalist la cel clasic. Avantajul acestor uși constă în calitatea finisajelor care rezistă la zgârieturi și sunt extrem de ușor de curățat, un aspect vital într-o casă activă.

3. Stilul și culoarea: Cum influențezi percepția spațiului

Ușa este un element decorativ de mari dimensiuni. Culoarea pe care o alegi va dicta „temperatura” vizuală a holurilor tale.

• Ușile albe: Sunt campioanele atemporale. Ele fac holurile întunecate să pară mai luminoase și tavanele mai înalte. Se potrivesc de minune cu plinte albe înalte, oferind un aspect elegant, de tip „bohemian rhapsody” sau scandinav.
• Nuanțele de lemn natur: Aduc căldură și textură. Sunt ideale pentru stilul rustic, industrial sau pentru a „îndulci” o cameră cu pereți reci, gri sau albaștri.
• Culorile inchise: Sunt dramatice și sofisticate. Ele funcționează excelent ca puncte de accent într-o amenajare minimalistă, dar ai grijă să ai suficientă lumină artificială pentru a nu crea o atmosferă apasătoare.

4. Tipul de deschidere

Nu te limita la clasica deschidere batantă (pe balamale) dacă spațiul nu ți-o permite. În apartamentele moderne, unde fiecare metru pătrat contează, tipul de deschidere poate schimba radical ergonomia camerei.

1. Ușile batante: Sunt cele mai etanșe (fonic și termic), dar necesită un arc de cerc liber pentru deschidere. Asigură-te că ușa nu se lovește de dulapuri sau de alte piese de mobilier.
2. Ușile glisante: Sunt salvatoare de spațiu în garsoniere sau băi mici. Deși izolarea fonică este ușor inferioară, aspectul lor modern și economia de spațiu sunt avantaje majore.
3. Ușile pliabile: Sunt o soluție practică pentru debarale sau dressinguri, ocupând un spațiu minim la deschidere.

5. Detaliile tehnice

O ușă superbă poate deveni un coșmar dacă nu este măsurată corect. Înainte de a comanda, trebuie să măsori înălțime, lățime și, extrem de important, grosimea peretelui. Grosimea peretelui va determina dacă ai nevoie de tocuri fixe sau de tocuri reglabile (care îmbracă peretele pe ambele fețe), acestea din urmă oferind un aspect mult mai finisat și elegant.

Nu uita de feronerie! Mânerele sunt „bijuteriile” ușii. Un mâner de calitate, greu la pipăit și cu un mecanism silențios, va eleva aspectul unei uși economice. Alege finisaje care să se asorteze cu restul accesoriilor din casă.

6. Montajul: Pasul final către perfecțiune

Oricât de scumpă ar fi ușa aleasă, un montaj defectuos îi va anula toate beneficiile. Recomandarea este să apelezi la profesioniști care știu să regleze balamalele astfel încât închiderea să fie etanșă și silențioasă. Montajul ușilor de interior ar trebui să fie printre ultimele etape ale renovării, după ce parchetul a fost montat și pereții au primit stratul final de vopsea.

Alegerea ușilor de interior este un proces care îmbină pragmatismul ingineresc cu viziunea artistică. Atunci când alegi materiale durabile, culori care complimentează spațiul și sisteme de deschidere inteligente, nu cumperi doar niște obiecte, ci investești în confortul tău acustic și vizual.

Sursa foto: Alex Tyson pe Unsplash

Articolul Ghid pentru alegerea ușilor care îți definesc locuința apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Deși este locul unde ne împrospătăm și ne relaxăm, cabina de duș devine rapid un mediu propice pentru acumularea calcarului, a resturilor de săpun și, în cazurile mai grave, a mucegaiului. O cabină de duș care și-a pierdut strălucirea nu afectează doar estetica băii, ci poate deveni și o sursă de bacterii dacă nu este tratată cu atenția cuvenită. Iată așadar câteva sfaturi pentru a curăța ușor cabina de duș:

Învață să recunoști tipul de murdarie

Înainte de a pune mâna pe orice unealtă, trebuie să știm exact cu ce ne luptăm. În majoritatea zonelor, apa de la robinet este „dură”, ceea ce înseamnă că are un conținut ridicat de minerale, în special calciu și magneziu. De fiecare dată când faci duș, apa se evaporă de pe pereții de sticlă, lăsând în urmă aceste minerale care se cristalizează. Acesta este calcarul care mătuiește sticla și înfundă duzele parei de duș.

Pe lângă calcar, avem acea peliculă alunecoasă formată din combinația de grăsimi corporale, celule moarte și reziduuri de săpun sau gel de duș. Acest amestec organic este hrana perfectă pentru bacterii și ciuperci. Dacă lași aceste straturi să se suprapună, curățarea devine de zece ori mai dificilă, deoarece acestea protejează calcarul de acțiunea dezinfectanților obișnuiți.

Alege soluții dedicate

Multe soluții universale promit minuni, însă în fața depunerilor stratificate, acestea eșuează adesea. Diferența majoră dintre un produs comercial de masă și un detergent profesional special creat pentru curățarea cabinei de duș constă în concentrația substanțelor active și în echilibrul pH-ului.

Pentru a dizolva depunerile minerale (calcarul), ai nevoie de o soluție cu pH acid. Un detergent profesional de calitate este formulat să acționeze rapid asupra legăturilor chimice, fără a coroda elementele metalice sau a ataca chederele de cauciuc. Aplicarea este simplă, dar necesită rigoare: soluția se pulverizează uniform și, cel mai important, se lasă să acționeze câteva minute. Aceasta este etapa în care chimia lucrează pentru tine, înmuind depunerile astfel încât să nu mai fie nevoie de o acțiune mecanică abrazivă care ar putea zgâria sticla sau acrilul cădiței.

Folosește un dispozitiv de spălat geamuri pentru a elimina apa instantaneu de pe sticlă

Sticla cabinei de duș este elementul care trădează cel mai rapid lipsa de întreținere. Chiar și cea mai scumpă sticlă tratată cu strat anti-calcar își va pierde proprietățile dacă este neglijată. După ce ai aplicat detergentul profesional și l-ai lăsat să dizolve reziduurile, metoda prin care îndepărtezi apa este cea care dictează rezultatul final.

Aici intervine utilitatea unui dispozitiv spalat geamuri sau a unei racleta profesionale. În loc să ștergi sticla cu o lavetă care poate lăsa scame sau dâre, folosirea unei lame de cauciuc de calitate permite îndepărtarea instantanee a apei și a detergentului dizolvat. Mișcarea trebuie să fie fermă și continuă, de sus în jos. Această tehnică nu doar că asigură o transparență impecabilă, dar previne și uscarea picăturilor de apă care ar forma noi depuneri de calcar. Un dispozitiv spălat geamuri bine întreținut este, probabil, cea mai importantă unealtă din arsenalul tău pentru baie, deoarece îți economisește zeci de minute de lustruit manual și garantează un aspect de nou pentru mult timp.

Acordă atenție sporită profilelor, balamalelor și zonelor unde apa stagnează

Dacă sticla reprezintă cea mai mare suprafață, detaliile sunt cele care ascund cele mai mari pericole sanitare. Profilele de aluminiu sau oțel inoxidabil, balamalele și sistemele de glisare sunt zone unde apa stagnează și unde calcarul se depune masiv, blocând uneori mecanismele de deschidere.

Pentru aceste zone înguste, o perie moale sau chiar o lavetă de microfibră de înaltă densitate poate fi folosită împreună cu soluția de curățare pentru a disloca murdăria. Este esențial să nu folosești bureți de sârmă sau materiale abrazive dure, deoarece acestea creează micro-zgârieturi. Odată ce suprafața este zgâriată, murdăria se va fixa mult mai adânc și va fi aproape imposibil de scos pe viitor.

Curăță periodic cădița de duș și verifică sistemul de scurgere pentru a evita acumulările

Cădița de duș, fie că este din acril, compozit sau ceramică, necesită o atenție specială pentru a-și păstra proprietățile antiderapante. Resturile de grăsimi corporale se acumulează aici cel mai rapid, creând o suprafață lipicioasă și periculoasă. Un detergent profesional cu proprietăți degresante va ridica aceste impurități la suprafață, permițând o clătire ușoară.

Nu uita de sifonul de scurgere. O dată pe lună, acesta trebuie desfăcut și curățat de fire de păr și resturi de săpun. O evacuare lentă a apei în timpul dușului nu face decât să accelereze depunerea de biofilm pe pereții cabinei, forțându-te să cureți mai des și mai greu.

Șterge pereții cabinei de duș după fiecare utilizare pentru a preveni formarea calcarului

Cea mai eficientă metodă de a curăța o cabină de duș este să nu o lași să se murdărească. Acest lucru sună utopic, dar în lumea curățeniei se numește mentenanță preventivă. Dacă adopți un obicei simplu, poți reduce frecvența curățeniei generale de la o dată pe săptămână la o dată pe lună.

După fiecare duș, folosește același dispozitiv de spălat geamuri menționat anterior pentru a trage apa de pe pereții de sticlă. Acest proces durează mai puțin de 60 de secunde, dar îndepărtează 95% din mineralele care s-ar fi cristalizat prin uscare. Dacă sticla rămâne uscată, calcarul nu are cum să se formeze. De asemenea, lăsarea ușii cabinei deschise după utilizare permite circulația aerului și evaporarea rapidă a umidității, stopând dezvoltarea microorganismelor.

Transparența sticlei și strălucirea elementelor metalice oferă o senzație de ordine și prospețime care influențează direct starea de spirit. Mai mult decât atât, întreținerea corectă a cabinei de duș prelungește durata de viață a materialelor scumpe. În mediile de business, cum sunt hotelurile, starea cabinei de duș este primul lucru pe care un client îl observă. O sticlă pătată transmite instantaneu o idee de neglijență. De aceea, alegerea unor soluții profesionale este cea mai sigură cale către un spațiu sănătos și o imagine impecabilă.

Articolul Sfaturi utile pentru curățarea cabinei de duș apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Bani europeni pentru IMM-urile din Oltenia apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Momentul în care divinitatea intră în istoria umanităţii prin acceptul Fecioarei Maria!
«Buna Vestire» este una dintre cele mai importante sărbători din perioada Postului Învierii Domnului, marcând momentul în care Arhanghelul Gavriil a adus vestea Fecioarei Maria că va deveni Maica Domnului, şi a fost sărbătorită, ca în fiecare an, pe 25 martie, mai ales că această zi simbolizează începutul mântuirii prin Nașterea lui Iisus Hristos și aduce credincioșilor bucuria dezlegării la pește, indiferent de ziua săptămânii în care cade. Este un prilej de reflecție, de rugăciune și de apropiere de Dumnezeu, punând în lumină rolul esențial al Maicii Domnului în planul divin. Să menţionăm faptul că «Soborul Arhanghelului Gavriil» este cel care a adus vestea cea bună Fecioarei Maria, vestea întrupării Fiului lui Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Gavriil este unul dintre cei şapte îngeri de mare sfat care stau înaintea Tronului lui Dumnezeu şi se spune că a fost cel care l-a învăţat pe Moise în pustiul Egiptului să scrie «Cartea Facerii» şi tot el i-a vestit Sfântului Proroc Zaharia că Elisabeta va naşte pe Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul! De aceea, merită să spunem cu toţi: «Ca cel ce eşti cel întâi dintre slujitorii cei fără de trup, ţie ţi s-a încredinţat, Arhanghele Gavriil, taina cea cu adevărat înfricoşătoare, rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Pentru aceasta, după datorie, credincioşii, cu veselie, totdeau¬na te fericim! Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoi¬rea neamului omenesc, Ceea ce eşti fără prihană, când Arhan¬ghelul ţi-a strigat ţie glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, Mi¬reasă Nenuntită”! Prin urmare, Sfântul Arhanghel Gavriil este pentru oameni îngerul milostivirii şi al bunăvoinţei dumnezeieşti. Fiinţă de foc şi dăruită vederii slavei dumnezeieşti, mai ales că Arhanghelul Gavriil a fost desemnat de Domnul ca «duh slujitor, trimis ca să slujească pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii» (Evrei 1, 14). Potrivit Sfântului Proclu al Constantinopolului, numele lui înseamnă «Dumnezeu şi om» şi a fost rânduit de Dumnezeu ca să vestească tainele legate de Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, iar, încununarea acestei misiuni a fost acel „Bucură-te!“ adresat Maicii Domnului!

Sărbătoarea mai este cunoscută și ca «Ziua Cucului»!
Să mai spunem că astăzi, 26 martie, îi mai pomenim şi pe Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima, daco-romani, care au pătimit în anul 304, din porunca guvernatorului Probus în timpul împăratului Diocleţian. Pentru că nu a vrut să se lepede de Hristos, guvernatorul a încercat să-l înduplece pe Montanus prin soţia sa, Maxima, însă, aceasta, la fel de puternică în credinţă, s-a alăturat soţului ei, primind amândoi mucenicia după ce au fost aruncaţi în apa Savei. În concluzie, pe 25 martie, redincioșii ortodocși și catolici au marcat «Buna Vestire», una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului, care amintește, aşa cum am precizat, momentul în care Fecioara Maria a primit vestea nașterii lui Iisus Hristos de la Arhanghelul Gavriil. Sărbătoarea, cunoscută în tradiția populară și sub numele de «Blagoveștenie», fixată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, marcând astfel începutul simbolic al întrupării Mântuitorului. Primele atestări ale acestei zile datează din primele secole creștine, fiind considerată cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului şi locul în care, potrivit tradiției, a avut loc vestirea este Nazaret, mai ales că astăzi există lăcașuri de cult în multe ţări dedicate acestei sărbători! De-a lungul timpului, data sărbătorii nu a fost întotdeauna aceeași, fiind celebrată inițial în perioade diferite, înainte de a fi stabilită definitiv pe 25 martie, aşa că semnificația ei rămâne aceeași: momentul în care divinitatea intră în istoria umanităţii prin acceptul Fecioarei Maria, Maica Luminii! În cultura populară românească, ziua este încărcată de simboluri, tradiţii și obiceiuri, deoarece se spune că din acastă zi s-a dezlegat glasul păsărilor! În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută și ca «Ziua Cucului», pentru că, potrivit tradiției, în această zi se aude pentru prima dată în an cântecul cucului, considerat un semn al venirii primăverii, deşi e greu de crezut cu frigul de afară! Cucul începe să cânte până la «Sânziene» sau chiar până la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară, până la solstiţiul de vară, iar, în tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc! Există și credințe în popor legate de acest moment, iar, în unele regiuni, oamenii numără de câte ori cântă cucul, considerând că acest număr ar putea indica anii pe care îi mai au de trăit! De asemenea, direcția din care se aude cântecul este interpretată ca un semn bun sau un rău! La «Odovania» sărbătorii «Buna vestire», Mântuitorul Iisus Hristos ne arată cât de necesară, de vie și de puternică, de eliberatoare de patimi drăcești și duhuri necurate, de boală și de neputință este rugăciunea unită cu postul. Când omul postește, se smerește, iar cu cât se smerește mai mult, cu atât rugăciunea sa devine mai fierbinte şi prin smerenie, omul se golește de sine sau de egoism și se umple de prezența iubitoare, mântuitoare și sfințitoare a Lui Dumnezeu!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Odovania sau ecoul duhovnicesc al «Bunei Vestiri» – Arhanghele Gavriil, taina cea rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Ziua Teatrului – DAN DĂNDĂNUŢ la Tg. Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Campania de Paște ,,DĂRUIEȘTE DIN SUFLET!”, un gest de bunătate și speranță pentru persoane aflate în pragul sărăciei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, sărbătorită anual pe 20 martie, este dedicată promovării importanței teatrului și a artelor spectacolului în viața copiilor și a tinerilor. Instituită de ASSITEJ Internațional această zi specială își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la puterea transformatoare a teatrului și a artelor spectacolului în cultivarea creativității imaginației și empatiei în rândul publicului tânăr din întreaga lume.
În cadrul acestui eveniment, găzduit de Liceul Tehnologic „Ion Mincu” din Tg. Jiu, a avut loc lansarea volumului de teatru pentru adolescenți „DAN-DĂNDĂNUŢ” semnat de cunoscuta scriitoare Mariana Bendou. Evenimentul a constituit a doua etapă a unui mini turneu de promovare a acestui volum de teatru pe care scriitoarea îl face în această perioadă în liceele gorjene. De această dată, l-a avut alături și pe tânărul scriitor Vasile Rușeți, una dintre personalitățile literare care au prefațat acest volum.
Programul activităților a fost dens și s-a desfășurat în maraton, dat fiind orarul școlii, dar finalitățile propuse de organizatori au fost atinse, având în vedere interesul și gradul de implicare al elevilor participanți, aflați sub directa îndrumare a doamnelor profesoare Daniela Marina și Constantina Dragnea.
După vizionarea și comentarea unei scurte prezentări despre teatru, scriitoarea Mariana Bendou și-a prezentat cartea insistând pe necesitatea și importanța acesteia atât în formarea tinerilor cât și din punct de vedere relațional. A precizat și faptul că literatura română contemporană nu îi are în vedere și pe adolescenți, cu toată problematica lor.
În cuvântul său către participanți, scriitorul Vasile Rușeți a insistat pe valoarea cărții de teatru amintind pi faptul că, fiind elev de liceu, (tot în județul Gorj), în urmă cu câțiva ani, a avut privilegiul ca să aibă invitați la orele de limba și literatura română, scriitori cunoscuți ai Gorjului, ceea ce i-a influențat ulterior parcursul și devenirea.
A urmat un atelier de teatru în care tinerii au exersat diferite situații dramatice: lectură (cu intonație și mimică) la prima vedere a textului, scurte improvizații pe temele scenetelor din carte, alte jocuri de rol. Elevii selectați s-au descurcat surprinzător de bine astfel că au fost premiați de către scriitoare cu câte un exemplar al cărții cu autograf.
S-a dovedit astfel, și de această dată, că teatrul și, implicit, spectacolul, au o forță uriașă asupra formării publicului oferind posibilitatea de a explora idei, că dezvoltă imaginația, stabilesc conexiuni între oameni, transformă individual și colectiv, stimulează simțurile, încurajează curiozitatea.
Teatrul și artele spectacolului au o capacitate unică de a captiva și implica publicul tânăr, permițându-le să exploreze diferite perspective, emoții și idei, mai mult, aceste activități le stimulează imaginația și îi încurajează să gândească critic și să pună întrebări. Prin intermediul teatrului și artelor spectacolului copiii și tinerii pot experimenta magia povestirii, se pot conecta cu personaje și narațiuni diverse și pot dezvolta un sentiment de empatie și înțelegere față de ceilalți.
Admirație și prețuire doamnei scriitoare Mariana Bendou pentru acest turneu de promovare a Teatrului pentru Copii și Tineret și felicitări gazdelor acestui frumos eveniment cultural desfășurat chiar de Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, sărbătorită la Liceul Tehnologic „Ion Mincu” din Tg. Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul DAN DĂNDĂNUŢ la Rovinari apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Semnificația sărbătorii
Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită în popor ,,Blagoveștenie”, este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Prea Sfintei Fecioare că vă naște pe Fiul lui Dumnezeu. Ea a fost așezată în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Nașterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea Dumnezeiescului Prunc în pântecele Prea Sfintei Fecioare Maria. Temeiul scripturistic al sărbătorii îl aflăm în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca: ,,Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine, Binecuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maris către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și răspunzând îngerul, i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea, și Sfântul Care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea”.
Prima mențiune a Sărbătorii Bunei Vestiri, confirmată în documente, o întâlnim la biserica zidită în Nazaret (secolele IV-V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Biblie; la Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică.

Biserici din județul Gorj cu hramul Bunei Vestiri
În ziua de 25 martie a fiecărui an mai multe lăcașuri de cult ortodox din județul Gorj își sărbătoresc hramul: este vorba de Biserica de lemn situată în satul Boca al localității SAMARINEȘTI, Biserica de lemn cu hramurile ,,Buna Vestire” și ,,Izvorul Tămăduirii” din satul COPĂCIOASA, comuna Scoarța, precum și Biserica ,,Buna Vestire” din satul TISMANA aparținând localității cu același nume.
Să cinstim și noi așa cum se cuvine această mare sărbătoare închinată Maicii Domnului, participând la Sfânta Liturghie în ziua de 25 martie a.c., împăcându-ne cu toți cei care ne-au greșit și față de care noi am greșit, citind Acatistul Bunei Vestiri, ajutând pe bolnavi și pe săraci, ca să putem spune: ,,astăzi este începutul mântuirii noastre/ Și arătarea tainei celei din veac/Fiul lui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face/ Și Gavriil harul bine-i vestește/ Pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul/ Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine!”.
Marius STOCHIȚOIU

Articolul Cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului, prăznuită astăzi, 25 martie apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Cum au căzut cei viteji! Pierit-a arma de război”!
În vremea aceea, Ierusalimul, cunoscut sub numele de «Iebus», după numele locuitorilor săi, iebusei, se afla la sud de Ghibeon, fortificaţia lui Saul, de aceea, David cu armata lui au înaintat până la cetatea Sion, ale cărei fortificaţii au fost recent descoperite în apropierea râului Gihon. Se spune că Sionul era de nepătruns, iar cum a reuşit David să-l cucerească rămâne un mare mister. În Vechiul Testament se spune că iebuseii, îi aduceau pe meterezele cetăţii pe orbi şi pe ologi, avertizând în felul acesta pe oricine îndrăznea ca să-i atace, că va păţi la fel. Dar nu se cunoaşte prea bine modul cum David a reuşit să pătrundă în oraş prin ceea ce documentele ebraice numesc «zinnor», probabil un tunel pentru apă din reţeaua care a fost dezgropată pe dealul Ofel sau poate numele vreunei formule magice. În cele din urmă, «David a luat cetatea Sionului: aceasta este cetatea lui David», mai ales că David nu i-a omorât pe iebusei, dar, în schimb i-a integrat în curtea şi în armata sa, schimbând chiar numele de Sion în «cetatea lui David», după care a reparat zidurile şi a adus Chivotul Legii, recuperat în timpul luptei, la Ierusalim. Acest Chivot era într-atât de sacru, încât unul dintre oamenii care îl duceau pe umeri a fost ucis, iar David s-a văzut nevoit să-l încredinţeze unui evreu din Gat până va putea fi adus în siguranţă, fiindcă: «Aşa au adus David şi tot poporul Chivotul Domnului cu strigăte şi în sunete de trâmbiţă», purtând haine sacerdotale, iar, «David sărea şi juca înaintea Domnului»”. Ca o răsplată, Domnul i-a promis lui David: „Casa ta va fi neclintită, regatul tău va rămâne veşnic”, fapt validat în aceea că acolo se află situl arheologic unde s-au făcut cele mai ample excavări din lume. Astfel, săpăturile arheologice efectuate în jurul izvorului, sub îndrumarea profesorului Ronny Reich, reprezintă cea de-a douăsprezecea lucrare efectuată în această zonă şi au scos la lumină fortificaţiile mai vechi din Canaan. În anul 1867, arheologul britanic Charles Warren a descoperit un puţ care permitea accesul de la Ofel până jos la izvor şi multă vreme s-a crezut că «Puţul lui Warren» a fost făcut de mâna omului şi că locuitorii Ierusalimului coborau găleţi pentru a scoate apă. Totuşi, ultimele săpături au infirmat această teorie şi se pare că «Puţul lui Warren» era natural, deoarece apa curgea într-un bazin artificial amenajat în piatră, păzit de un turn şi de ziduri uriaşe. După secole de confruntări şi războaie care s-au continuat până azi, David considera că Iahve şi-a găsit o casă într-un oraş sfânt. Se spune că David a ales această fortăreaţă drept capitală, deoarece nu aparţinea nici triburilor din nord, nici celor din sudul Iudeei. El a adus scuturile aurite ale inamicilor săi învinşi, la Ierusalim, unde şi-a construit un palat, importând lemn de cedru de la aliaţii săi fenicieni din Tir. De fapt, David a cucerit un regat ce se întindea din Liban până la graniţele Egiptului, şi spre răsărit până în Iordania şi Siria de azi, având chiar şi o garnizoană la Damasc. Singura noastră sursă despre David este Vechiul Testament, în care se arată că între anii 1200 şi 850 î.Hr., imperiile din Egipt şi Irak erau în declin şi au lăsat puţine date despre conducătorii lor, dar au lăsat şi un vid de putere.

„Casa ta va fi neclintită, regatul tău va rămâne veşnic”!
Privitor la existenţa lui David, o inscripţie descoperită în anul 1993 la «Tel Dan», în nordul Israelului, datând din secolul al IX-lea î.Hr., arată că regii Iudeei făceau parte din «Casa lui David», ceea ce atestă că David a fost fondatorul regatului. Totuşi, Ierusalimul lui David era mic, deoarece, la timpul respectiv, oraşul Babilon, situat în Irakul de azi, se întindea pe 1.100 de hectare, iar, oraşul Hazor din apropiere se întindea pe 100 de hectare, pe când Ierusalimul nu depăşea 10 hectare, cât să adăpostească aproximativ 1.200 de oameni în preajma cetăţii. O recentă descoperire a unor fortificaţii în amonte de izvorul Gihon demonstrează că «Sionul lui David» era mult mai mare decât s-a crezut anterior, chiar dacă nu semăna câtuşi de puţin cu o capitală imperială. Dimensiunea Oraşului lui David este în prezent subiect de dispută între cei care susţin că era doar o modestă citadelă a unei căpetenii tribale şi aceia care acceptă ideea capitalei imperiale din istorisirile vechi testamentare. Până la descoperirea inscripţiei de la «Tel Dan», primii susţineau insidios că nici David n-ar fi existat, atrăgând atenţia asupra faptului că, Regatul lui David, cucerit cu ajutorul mercenarilor cretani, filisteni şi hitiţi, nu era decât o federaţie tribală menţinută prin personalitatea lui David. Mult mai târziu, macabeii vor demonstra, cât de repede pot nişte războinici dinamici să cucerească imperiul iudaic profitând de un vid de putere. Ca să continuăm şi cu un eveniment crucial din viaţa Regelui David, se spune că într-o seară, pe când se plimba pe acoperişul palatului său, David «a văzut […] o femeie scăldându-se şi femeia aceasta era foarte frumoasă. Atunci David a trimis să se cerceteze cine este acea femeie. Şi i s-a spus că se numea Batşeba», soţia lui Urie heteul, unul dintre căpitanii săi mercenari. Apoi, David a chemat-o la el, iar «ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea», lăsând-o însărcinată. Regele i-a poruncit comandantului său Ioab să-l aducă pe soţul femeii, care lupta în război pe teritoriul Iordaniei de azi. Când a venit Urie, David i-a poruncit să se ducă la el acasă şi «să-şi spele picioarele», deşi, în realitate, voia ca el să se culce cu Batşeba, ca să creadă că aceasta a rămas însărcinată cu el. Dar Urie a refuzat şi David i-a poruncit să ducă următoarea scrisoare lui Ioab: „Puneţi pe Urie unde va fi luptă mai crâncenă […] ca să fie lovit şi ucis”, iar, în cele din urmă Urie a fost omorât. Batşeba a devenit nevasta favorită a lui David, dar profetul Natan i-a istorisit regelui o poveste despre un om bogat care avea de toate, dar tot a furat singurul miel al unui om sărac. David a fost îngrozit de această nedreptate: „Omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte!”, a strigat cu mânie regală, dar, Natan i-a replicat: „Tu eşti omul care a făcut aceasta”, după care David şi-a dat seama că a comis o crimă oribilă. Ca o pedeapsă de la Dumnezeu, Batşeba a pierdut primul copil născut din acel păcat incestuos, dar cel de-al doilea fiu, Solomon, a supravieţuit. Curtea lui David nu era nici pe departe o curte ideală condusă de un rege sfânt, ci semăna mai degrabă cu o adevărată groapă a nelegiurilor, judecând chiar după detaliile pe care le cunoaştem neîngăduite de Dumnezeu! Dar, aşa cum se întâmplă în cazul imperiilor construite în jurul unui om puternic, când David a căzut bolnav, au început să apară şi slăbiciunile regatului, mai ales când fiii lui David se luptau pentru succesiune. Amnon, fiul mai mare, se aştepta probabil să urce pe tron, dar favoritul regelui era fratele vitreg al lui Amnon, răsfăţatul şi ambiţiosul Abesalom. După ce Amnon a ademenit-o în casa sa pe Tamara, sora lui Abesalom, şi a violat-o, Abesalom a pus ca Amnon să fie omorât în afara Ierusalimului şi în timp ce David se tânguia, Abesalom a fugit din capitală şi sa întors abia după trei ani, când regele şi favoritul său s-au împăcat, iar David l-a sărutat. Dar, pentru că nu-şi putea înfrâna ambiţiile pentru putere, a subminat puterea tatălui său deoarece se spunea că «Abesalom a furat inima lui Israel» când şi-a instalat propria curte rebelă la Hebron, unde oamenii veneau ca să-l vadă, strălucitor ca un soare ce răsărea! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc – „Podoaba ta, Israele, a fost doborâtă pe înălţimile tale! Cum au căzut vitejii! Fiicele lui Israel, plângeţi pe Saul, cel ce v-a îmbrăcat în purpură cu podoabe…”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Descoperă ce suplimente poți integra în rutina ta pentru a susține organismul și a diminua neplăcerile specifice sezonului.

Înțelegerea alergiilor de primăvară: Cauze și simptome

Alergiile de primăvară sunt cauzate de o reacție exagerată a sistemului imunitar la substanțele alergene prezente în mediul înconjurător, cum sunt polenul, praful, mucegaiurile sau părul de animale.

În această perioadă, plantele eliberează polen în aer, iar persoanele sensibile dezvoltă simptome precum strănutul frecvent, mâncărimi la nivelul ochilor, nasului și gâtului, congestie nazală, lăcrimare excesivă și, uneori, oboseală inexplicabilă. Factori ca expunerea crescută la polen, schimbările de temperatură și umiditatea pot agrava aceste simptome.

Înțelegerea cauzelor și cunoașterea acestor semne te vor ajuta să iei măsuri preventive mai eficiente și să identifici soluții adecvate pentru a reduce disconfortul, cum ar fi evitarea timpului petrecut afară când nivelul de polen este ridicat sau introducerea unor remedii naturiste în rutina ta.

Cum funcționează suplimentele pentru alergii?

Suplimentele pentru alergii acționează prin mai multe mecanisme care contribuie la ameliorarea simptomelor și la reducerea inflamației provocate de reacțiile alergice. Unele dintre ele susțin sistemul imunitar, ajutându-l să răspundă mai echilibrat la contactul cu alergenii.

De exemplu, vitamina C este un antioxidant puternic care poate reduce inflamația și ajută la stabilizarea celulelor mastocitare, limitând eliberarea histaminei – substanța responsabilă pentru simptomele alergice. Dacă vrei să afli mai multe opțiuni, intră pe aronia-charlottenburg.ro și vezi aici suplimente pentru alergii, precum quercetina, cunoscută pentru capacitatea sa de a inhiba eliberarea histaminei și pentru efectele sale antiinflamatorii.

În același timp, probioticele contribuie la echilibrarea florei intestinale, care joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar, putând reduce sensibilitatea organismului la alergeni.

Înțelegând modul în care acționează aceste suplimente, poți face alegeri mai informate și potrivite pentru tine, astfel încât să gestionezi mai ușor simptomele alergiilor de primăvară.

Recomandări de suplimente pe bază de plante

Suplimentele pe bază de plante pot fi o alegere eficientă pentru gestionarea simptomelor alergiilor de primăvară, oferind alternative naturale, adesea mai blânde decât produsele farmaceutice. Multe dintre acestea acționează prin reducerea inflamației și reglarea răspunsului imunitar, contribuind la diminuarea disconfortului respirator.

Printre cele mai cunoscute opțiuni se numără extractul de urzică, apreciat pentru capacitatea sa de a reduce inflamația și simptomele nazale prin inhibarea eliberării histaminei. Spirulina este, de asemenea, o alegere valoroasă datorită proprietăților sale antioxidante și antiinflamatorii, care pot ajuta la diminuarea severității reacțiilor alergice.

Rădăcina de lemn dulce este folosită pentru efectele sale calmante asupra mucoaselor iritate, în timp ce planta Petasites hybridus (untul pământului) este recunoscută pentru beneficiile sale în reducerea congestiei nazale și a strănutului.

Toate aceste ingrediente naturale au în comun capacitatea de a susține organismul în perioadele cu încărcătură alergenică ridicată. De aceea, multe suplimente moderne combină mai multe extracte vegetale pentru un efect sinergic, mai complet.

Un exemplu în acest sens este Uleiul Esențial Allergy, un supliment pe bază de plante conceput special pentru sezonul alergiilor. Formula reunește șase uleiuri esențiale concentrate – lămâie, lavandă, mentă piperită, tămâie, chimen și salvie, completate de ulei de măsline extravirgin, pentru o absorbție optimă a compușilor activi.

Această combinație vegetală contribuie la confortul respirator, la calmarea mucoaselor iritate și la menținerea unui răspuns imunitar echilibrat. În plus, capsulele moi, vegane, sunt ușor de integrat în rutina zilnică, oferind un sprijin practic în gestionarea alergiilor de primăvară.

Sursa foto: aronia-charlottenburg.ro

Atunci când alegi astfel de suplimente, este important să acorzi atenție calității și provenienței ingredientelor și, dacă este necesar, să ceri sfatul unui specialist, pentru a te asigura că sunt potrivite pentru tine.

Quercetina: Un antioxidant natural împotriva alergiilor

Quercetina este un flavonoid natural prezent în multe fructe și legume, cum ar fi merele, ceapa și fructele de pădure, recunoscut pentru proprietățile sale antioxidante puternice. Acest compus natural ajută la stabilizarea celulelor mastocitare ale sistemului imunitar, reducând astfel eliberarea de histamină – substanța chimică responsabilă pentru simptomele specifice alergiilor, precum strănutul și mâncărimea.

Efectele antiinflamatorii ale quercetinei contribuie la diminuarea inflamației căilor respiratorii, îmbunătățind confortul în sezonul alergiilor. Studiile sugerează că quercetina poate spori și acțiunea altor suplimente sau medicamente de prevenție a alergiilor, ceea ce o face o soluție preferată în gestionarea simptomelor alergice.

Vitamina C: Aliatul imunității tale primăvara

Vitamina C este renumită nu doar pentru proprietățile sale antioxidante, ci și pentru rolul esențial în susținerea sistemului imunitar, fiind un aliat de încredere pe durata primăverii. Pe lângă faptul că ajută la reducerea inflamației, poate modula răspunsul imunitar al organismului, diminuând astfel severitatea reacțiilor alergice. Prin capacitatea sa de a inhiba eliberarea histaminei, vitamina C contribuie la ameliorarea simptomelor alergice, cum ar fi mâncărimea, congestia nazală și strănutul.

Consumă alimente bogate în vitamina C, cum ar fi citricele, căpșunile și ardeii grași, sau apelează la suplimente pentru a te asigura că îți menții sistemul imunitar puternic și pregătit să facă față provocărilor primăverii.

Este important să păstrezi un aport constant de vitamina C, pentru a beneficia de efectele sale benefice. Dozajul optim variază în funcție de stilul tău de viață și nevoile individuale.

În concluzie, alergiile de primăvară pot deveni rapid o sursă de disconfort, însă cu informațiile potrivite și câteva alegeri inspirate, le poți ține sub control. Indiferent dacă alegi suplimente ca vitamina C, quercetina sau formule complexe pe bază de plante, ele pot contribui la susținerea sistemului imunitar și la reducerea simptomelor neplăcute.

Combinând suplimentele potrivite cu măsuri simple de prevenție și un stil de viață echilibrat, îți poți recăpăta confortul și te poți bucura din plin de energia și frumusețea primăverii.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical. Înainte de a lua suplimente, consultă un medic, mai ales dacă urmezi un tratament sau ai afecțiuni preexistente.

Sursa foto: pexels.com

Articolul Alergiile de primăvară te supără? Iată ce suplimente ar trebui să încerci apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

A aprinde o lumânare şi a aduce o rugă Domnului, în unul dintre cele mai vechi locaşuri de cult din ţară, mi-a renăscut în ochii minţii truda celor de odinioară ce nu au pregetat să plece la mii de kilometri depărtare pentru a elibera Pământul Sfânt. După cum se consemnează în documente, aceştia nu aveau nici un fel de zorzoane, folosind pentru rugă cruci de lemn şi practicând ritualul creştinesc cu pioşenie cu toate ca nu aveau facilităţile de acum şi de multe ori nici timpul nu le era favorabil.
Aşadar, fără mult zgomot am purces la Tismana pentru binecunoscutul ritual creştinesc ce cu toţii îl cunoaştem. Spre final, am fost impresionat de un bătrânel care-şi făcea de lucru prin preajmă şi care m-a întrebat dacă cunosc cu adevărat istoria sfântului locaş. Dând impresia că nu cunosc l-am ispitit în a-mi istorisi o veritabilă „saga” referitoare la istoria celui mai cunoscut locaş de cult din ţară. Pe care, iată, v-o spun şi dumneavoastră, în cele ce urmează.
Aşezată „pe o poliţă prinsă în coasta muntelui”, după cum o descria, încă din anul 1657, călătorul Paul din Alep, şi „mai înecată în pădure decât orice altă mănăstire din ţară”, după descrierea lui Nicolae Iorga, Mănăstirea Tismana îşi dezvăluie „bătrânele-i turnuri pierdute între munţi” într-un cadru natural de o impresionantă frumuseţe. Mănăstirea, după istorisirea interlocutorului meu, îşi trage numele ca şi râul şi satul (astăzi oraş), de la lemnul de tisă asemănător (spun specialiştii) fildeşului ce creştea din abundenţă în zonă.
„Mănăstirea Tismana are la origine o biserică din lemn de tisă, construită între anii 1364-1373 prin strădania călugărului Nicodim, în timpul domniei lui Vladislav Vodă. Despre locul ales pentru înălţare, legenda spune că Nicodim se trăgea dintr-un neam boieresc ce venise din munţii Vîrceorovei, din Serbia de acum. Într-o zi de sărbătoare, călugărul a adormit cu cartea de rugăciuni în mână şi a visat că Sfântul Antonie i-a spus să treacă în Ţara Românească şi să zidească între munţi o mănăstire fără pereche de mare şi frumoasă. Pornind la drum, după 40 de zile, a ridicat Mănăstirea Vodiţa, dar părându-i-se că nu se află pe locul ce-l căuta, după alte 40 de zile de drum, a înălţat mănăstirea Topolniţa. Cum nici de astă dată locul nu i s-a părut cei indicat, a pornit din nou la drum până a ajuns în satul Tismana, unde a înnoptat. În sfârşit a găsit ce căuta şi, mulţumit, s-a aşezat în peştera din apropiere de unde a zămislit mănăstirea”.
Adevărul istoric confirmă că Tismana este cea de-a treia mănăstire pe care Nicodim a întemeiat-o în Ţara Românească, fiind cel mai vechi locaş monahal din ţară. Ridicată în perioada 1377-1378 pe vremea lui Nicolae Radu 1 pe care Nicodim l-a cunoscut de când era Ban al Severinului, sfântul lăcaş are cam aceeaşi vechime cu primele state feudale româneşti. Până în vremea lui Radu 1, nu existau mănăstiri ci numai ici, colo, câteva schituri. Vechimea Mănăstirii Tismana mai reiese dintr-un document din anul 1590 în care se relatează „este sfânta Mănăstire Tismana cea mai bătrână din toate mănăstirile din ţara Domniei Mele” – Radu 1.
Zidită în piatră şi cărămidă şi purtând amprenta stilului bizantin, chiar dacă în aceste zile edificiul se află în refacere, iese în evidentă prin construcţia sa elegantă şi impunătoare. Clădirile din jurul bisericii concepute de arhitectul Schlatter şi parţial distruse de incendiul din 1861. Numeroase obiecte de cult de valoare ( o brederiţă ) şi mai multe fragmente de picturi murale precum şi uşi din vechea construcţie sunt expuse în muzeul mănăstirii.
La gloria trecutului Mănăstirii Tismana se adaugă şi rolul avut în timpul mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu . În ziua de 23 ian 1821 Tudor a ocupat lăcaşul de cult lăsând chiar o garnizoană de panduri. Acesta plănuia ca în caz de nereuşită a revoluţiei să continue lupta în mănăstirile fortificate ale Olteniei.
În secolul XVIII, Mănăstirea Tismana era una dintre cele mai bogate din ţară şi un rol cultural însemnat de-a lungul vremii. A funcţionat şi ca şcoală de cărturari şi caligrafi păstrând peste timp o veritabilă arhivă de documente ce continuă şi în ziua de azi să stea la baza istoriografiei române, cu vaste informaţii despre formarea poporului român, precum şi despre succesiunea domnitorilor de-a lungul vremii.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul Repere spirituale – Mănăstirea Tismana de Buna Vestire apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Târgul de primăvară reprezintă, înainte de toate, un moment important pentru gospodari, care se pregătesc pentru noul sezon agricol. Vizitatorii vor putea găsi o varietate de semințe pentru grădină, dar și produse de artizanat realizate de meșteri populari, precum oale, ulcele și străchini, lucrate după tehnici tradiționale.
În același timp, evenimentul pune accent și pe specificul gastronomic local, prin organizarea „Sărbătorii păstrăvului”, unde producătorii din zonă vor oferi atât pește proaspăt, cât și preparate gătite pe loc.
Atmosfera de sărbătoare va fi completată de un amplu program artistic, susținut de artiști și ansambluri locale. Printre invitați se numără și Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu”, dar și numeroși copii și tineri talentați din zonă, care vor aduce în fața publicului muzică și dansuri tradiționale. Spectacolele vor avea loc în aer liber, dacă vremea va permite, sau în incinta Casei de Cultură “George Coșbuc”, în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile.
Evenimentul este susținut și de Școala Populară de Arte “Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, care va aduce pe scenă o serie de soliști apreciați, precum Liliana Ciochină Neoagă, Raluca Elena Ghișe, Claudia Dascălu, Elena Bălan, Nicoleta Lătărețu, Yasmine Polacek și Ștefan Popescu. Acompaniamentul va fi asigurat de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Lătărețu”, sub bagheta dirijorului Andrei Cărcălicea. De asemenea, vor evolua formațiile secției externe Tismana, printre care Ansamblul de datini și obiceiuri „Tisa”, coordonat de Petronela Bartic, grupul „Muguri de castan”, coordonat de Sorin Bivolaru, și grupul de viori „Doina Tismanei”, coordonat de Andrei Tița.
Pe lângă spectacolele artistice, publicul va putea admira și expoziții de meșteșuguri tradiționale, realizate de meșteri populari precum Florin Tantan, Claudia Drăghescu, Mihaela Văcariu, Gabriela Tâlvescu, Liliana Arapu și Gheorghe Cîrjă, contribuind astfel la păstrarea și promovarea identității culturale locale.
Directorul Casei de Cultură, Florin Tantan, a subliniat importanța acestei manifestări, evidențiind faptul că târgul de primăvară de la Tismana reunește tradiții care aduc comunitatea împreună, de la piața de semințe și ceramica meșteșugărească, până la sărbătoarea păstrăvului și spectacolele folclorice.
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Tismana, Consiliul Județean Gorj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, iar accesul publicului este gratuit.
Organizatorii îi invită pe toți cei dornici să redescopere tradițiile și autenticitatea locului să participe la această sărbătoare de suflet, dedicată comunității și valorilor locale.
Izabella Molnar

Articolul Bâlci de Buna Vestire la Tismana: tradiții, produse locale și spectacole folclorice apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Scoală de-l unge, căci acesta este, ştie să cânte, este om voinic şi războinic, priceput la vorbă”!
În jurul anului 1200 î.Hr., Merneptah, fiul lui Ramses cel Mare şi faraonul care a fost nevoit să-i elibereze pe israeliţi, se confrunta cu atacurile «popoarelor Mării», lucru care producea instabilitate în vechile imperii din Orientul Apropiat. Astfel, Faraonul Merneptah a intrat în Canaan pentru a restabili ordinea, iar, când s-a întors în Egipt, şi-a inscripţionat succesul pe zidurile templului din Teba, declarând că a înfrânt «popoarele Mării», că a recuperat Ashkelon şi a masacrat un popor care acum apare pentru prima dată în Palestina. Totuşi, Ierihonul a fost abandonat o perioadă de timp şi nu există vestigii ale zidurilor lui, iar, ipoteza cuceririi este greu de acceptat pentru că luptele, aşa cum se relatează în Cartea lui Iosua Navi, aveau loc într-un spaţiu foarte restrâns. Se cunoaşte că aşezarea Betel, în apropiere de Ierusalim, se numără printre cele câteva oraşe cucerite şi menţionate în «Cartea Judecătorilor», fiind chiar distrus în secolul al XIII-lea î. Hr., de aceea, se poate ca israeliţii lui David să fi fost mult mai paşnici şi mai toleranţi decât se pretindeau a fi. Dar, Israelul încă nu era regat, ci, mai degrabă, aşa cum se menţionează în «Cartea Judecătorilor», mai mult o uniune de triburi conduse de bătrâni, care se aflau acum în faţa unui nou duşman: filistenii. Originari din regiunea Mării Egee şi numărându-se printre «popoarele Mării», filistenii au cucerit coasta Canaanului (Zona «Gaza» de astăzi), construind cinci oraşe prospere unde ţeseau pânzeturi, produceau vase din ceramică roşie şi neagră şi venerau mai mulţi zei, în timp ce israeliţii, păstori care trăiau în sate mici de munte, nu făceau faţă filistenilor, oameni consideraţi mai civilizaţi şi a căror infanterie era echipată cu platoşe greceşti, apărătoare pentru picioare şi coifuri, şi foloseau arme de luptă corp la corp, fiind adversari redutabili pentru greoaiele care de luptă ale egiptenilor. Atunci, israeliţii au ales războinici mai charismatici, numiţi «Judecătorii», tocmai pentru a lupta împotriva filistenilor şi canaanenilor. Un verset analizat mai puţin, din«Cartea Judecătorilor», precizează că la un moment dat, israeliţii au capturat şi au incendiat Ierusalimul, iar, dacă este adevărat, se pare că ei nu au reuşit să-l păstreze, pentru că în bătălia de la Ebenezer, în preajma anului 1050 î.Hr., filistenii i-au înfrânt pe israeliţi, le-au distrus sanctuarul de la Silo, au capturat «Chivotul Legii», Învăţătura sau Legea Lui Dumnezeu, simbolul sacru al lui Iahve, şi au avansat în zona deluroasă din jurul Ierusalimului. Ameninţaţi cu nimicirea şi dorind ca să fie «asemenea altor neamuri», israeliţii au decis ca să-şi pună un rege ales de Însuşi Dumnezeu. Astfel, s-au dus la Samuel, un bătrân profet de-al lor. Cu toate că profeţii nu erau consideraţi prezicători ai viitorului, ci, doar nişte analişti ai prezentului, pentru că în limba greacă «propheteia» înseamnă a interpreta numai voia zeilor. Dar, pentru că israeliţii aveau nevoie de un comandant militar, Samuel l-a ales pe Saul, un tânăr războinic pe care l-a uns cu ulei sfânt. Acesta, conducând din cetatea de pe Ghibeon numită şi «Tell alFul», aflată la doar cinci kilometri nord de Ierusalim, mai ales că această alegere a lui Samuel a dovedit că este demn de încrederea acordată, înfrângându-i pe moabiţi, edomiţi şi filisteni! Totuşi, se pare că Saul nu era potrivit pentru tron, fiindcă «un duh rău de la Domnul îl chinuia» şi aflat în faţa unui rege labil psihic şi cu probleme, Samuel a început să caute în secret pe altcineva. Ca urmare, el a simţit binecuvântarea geniului printre cei opt fii ai lui Iesei din Betleem, mai exact, binecuvântarea pentru cel mai mic dintre cei opt fii, pentru «David – care era bălan, cu ochii frumoşi şi plăcut la faţă. Atunci Domnul a zis: ,,Scoală de-l unge, căci acesta este, ştie să cânte, este om voinic şi războinic, priceput la vorbă”, aşa că David s-a dovedit a fi cel mai remarcabil şi mai desăvârşit personaj din Vechiul Testament!

David folosea darul cu care fusese înzestrat de Dumnezeu, acela de a cânta!
Creatorul Sfântului Ierusalim era poet, cuceritor, soţ adulterin, un rege sfânt prin excelenţă, dar şi un aventurier criminal, plin de cusururi. Deci, Samuel l-a adus pe tânărul David la curtea regelui Saul, care l-a făcut purtătorul său de arme, iar, atunci când regele Saul era chinuit de nebunie, David îşi folosea darul cu care fusese înzestrat de Dumnezeu, acela de a cânta la harpă, iar, lui Saul îi era mai uşor şi mai bine! Talentul muzical al lui David face parte din charisma sa, ceea ce explică faptul că o parte din psalmii care-i sunt atribuiţi, pe bună dreptate sunt ai lui. Când filistenii au intrat în Valea terebinţilor şi l-au adus în luptă pe uriaşul Goliat, a cărui armură contrasta cu ţinuta săracă a israeliţilor, Saul şi armata lui le-au ieşit în întâmpinare, dar, temându-se că va fi o luptă inegală, Saul s-a simţit probabil uşurat, deşi neîncrezător, în momentul în care David a cerut să încerce să-l înfrunte pe Goliat. Atunci, David şi-a ales «cinci pietre lucii din pârâu» şi, aruncând cu praştia o piatră, «lovi pe filistean în frunte, aşa încât piatra se înfipse în fruntea lui», după care i-a tăiat capul filisteanului căzut la pământ, iar israeliţii i-au pus pe fugă pe filisteni până în oraşul lor Ecron. După modul cum s-au întâmplat lucrurile, tânărul David şi-a câştigat un renume de războinic, iar, Saul l-a promovat pe David şi l-a ridicat în rândul demnitarilor regatului. După textele Sfintei Scripturi, cuvântul «filistin» pare a defini lipsa de cultură, în pofida nivelului cultural ridicat al acestui popor. Filistenii au împrumutat numele lor şi din ţinutului care a devenit Palestina romană, iar de aici numele de «Palestina», valabil până în zilele noastre! Ca un amănunt narativ, pe vremea aceea, praştia nu era o jucărie pentru copii, aşa cum o ştim cu toţi, ci o armă eficientă, mai ales că în inscripţiile de la «Beni Hasan» din Egipt, luptătorii cu praştia sunt înfăţişaţi alături de arcaşi. De altfel, inscripţiile regale din Egipt şi Asiria arată că luptătorii cu praştia constituiau unităţi obişnuite ale armatelor imperiale în lumea antică. Se spune că aceşti luptători bine instruiţi foloseau pietre special şlefuite de dimensiunea unei mingi de tenis pe care puteau să le lanseze cu o viteză de 150–250 km pe oră! În concluzionarea analizei noastre de astăzi, Sfânta Scriptură prezintă faptul că, de fapt, a mai fost şi cea de-a doua confruntare cu Goliat, iar în cea de-a doua luptă este vorba despre Elhanan, un băiat-erou israelit, fiind vorba chiar despre numele real al lui David! Se mai menţionează că Ionatan, fiul lui Saul, era prieten cu David, iar Mical, fiica lui Saul era îndrăgostită de David. Saul le-a permis să se căsătorească, dar în sinea lui era chinuit de invidie, pentru că de două ori a încercat să-şi omoare ginerele cu o suliţă! Dar, atunci, Prinţesa Mical i-a salvat viaţa lui David, ajutându-l să scape pe o fereastră a castelului, iar acesta a găsit apoi adăpost la preoţii din Nob. Totuşi, regele Saul l-a urmărit şi a poruncit uciderea tuturor preoţilor, mai puţin unul, aşa că David a scăpat din nou. A trăit ca un fugar şi a devenit căpetenia a şase sute de tâlhari şi de două ori a reuşit să se strecoare până la regele care dormea! Însă, i-a cruţat viaţa lui Saul făcându-l să plângă! În cele din urmă, David se refugiază la regele filistean din Gat care îi acordă un domeniu la Ţiclag. După ce filistenii au invadat din nou Iudeea şi l-au înfrânt pe Saul pe muntele Ghelboa, când fiul său Ionatan a fost ucis, regele Saul s-a sinucis cu propria sabie! Dar, în viitor, vom vedea că David (aprox. 1003-970 î.Hr.) a consolidat regatul și a stabilit Ierusalimul ca fiind capitala regatului (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc – Începutul Israelului prin Orașul lui David Ioşua, Împăratul şi psalmistul care şi-a stabilit cartierul general la Sichem, în nordul Ierusalimului! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Activitate catehetică în Protoieria Târgu Jiu Nord apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Odata cu numarul de agentii a crescut si numarul pariorilor, motiv pentru care este foarte important ca ei sa isi cunoasca drepturile.

Pariorii nu sunt doar simpli clienti ai agentiilor la care pariaza, ci sunt totodata persoane cu drepturi clare, protejate prin lege.

Cunoasterea drepturilor este esentiala pentru ca ei sa poata evita situatiile neplacute, dar mai ales pentru a putea paria in siguranta si pentru a beneficia de o experienta pozitiva.

Mai jos poti gasi drepturile de baza ale oricarui parior.

1. Accesul la platforme licentiate

Orice persoana care indeplineste conditiile legale impuse de legislatia din Romania are dreptul de a utiliza platforme de pariuri online licentiate si reglementate de autoritati.

In Romania, operatorii au nevoie de licenta oferita de Oficiul National pentru Jocuri de Noroc. Atat timp cat jucatorul alege o astfel de platforma, i se va garanta respectarea standardelor de siguranta si de corectitudine impuse de ONJN.

Cu toate acestea, pot aparea si situatii neprevazute.

Daca ai trecut printr-o astfel de situatie, vezi aici cum poti sa faci o reclamatie la ONJN daca ai o problema la o casa de pariuri online.

Este necesar sa stii ca ai dreptul de a face reclamatii, iar ONJN este o institutie foarte receptiva in astfel de situatii.

De aceea, trebuie sa apelezi si tu la acest drept ori de cate ori intampini probleme, deoarece le vei putea solutiona fara frustrari.

2. Dreptul la informatii clare

Pariorii au dreptul sa fie informati corect in ceea ce priveste regulile jocului, modul de stabilire a cotelor, termenii si conditiile generale si alte date similare.

Este foarte important ca toate informatiile sa fie prezentate clar si sa fie accesibile, deoarece este necesar ca utilizatorii sa poata obtine acces facil la acestea.

3. Protectia datelor personale

Un alt drept pe care fiecare parior il are este dreptul la protectia datelor personale.

Activitatea unui parior implica utilizarea datelor personale, care sunt introduse la inregistrare, si a celor financiare, folosite pentru depuneri si retrageri.

Fiind date cu caracter sensibil, este strict esential ca aceste date sa fie protejate conform legislatiei in vigoare.

Orice agentie de pariuri serioasa este obligata sa foloseasca tehnologii moderne de securitate si sa respecte regulamentele in ceea ce priveste confidentialitatea si protectia datelor.

4. Dreptul la plati corecte

Orice parior trebuie sa obtina acces la un sistem de plati intuitiv si transparent.

Pe orice site de pariuri, pariorul are dreptul de a-si retrage castigurile obtinute in mod legal, atat timp cat sunt respectati termenii si conditiile.

Mai mult decat atat, operatorilor li se impune sa proceseze platile corect, fara intarzieri nejustificate sau conditii ascunse.

5. Dreptul la joc responsabil

Jocul responsabil reprezinta o strategie cheie pentru orice parior care isi propune sa evite dependenta de pariuri.

Cu toate acestea, pentru ca acest obiectiv sa poata fi indeplinit fara prea mult efort, este esential ca platformele de pariuri sa ofere sprijin in acest sens.

Pariorii au dreptul sa joace intr-un mediu care promoveaza jocul responsabil.

Un astfel de mediu trebuie sa includa posibilitatea de a seta limite de depunere, mize sau timp.

Totodata, utilizatorii trebuie sa poata solicita inclusiv auto-excluderea sau sa poata lua o pauza temporara.

6. Dreptul la suport

Activitatea unui parior poate presupune si intampinarea anumitor probleme, iar in astfel de situatii utilizatorii trebuie sa beneficieze de dreptul la suport.

Operatorii de pariuri sunt obligati sa puna la dispozitia utilizatorilor un sistem de asistenta clienti cat mai eficient, prin intermediul caruia pariorii sa poata solutiona orice problema intampinata.

Serviciul de relatii cu clientii trebuie sa fie accesibil, eficient si capabil sa ofere solutii clare ori de cate ori apare o anumita problema.

7. Dreptul de a-si inchide contul

In final, pariorii trebuie sa cunoasca faptul ca au dreptul de a-si inchide contul oricand doresc, fie temporar, fie definitiv.

Operatorul nu poate pune piedici in astfel de momente, ci este obligat sa respecte dorinta pariorului.

In cazul in care procesul nu este simplu si transparent, exista posibilitatea de a efectua o plangere la ONJN, pentru ca solicitarea sa fie inregistrata cu succes.

Articolul 7 drepturi pe care orice parior trebuie sa le cunoasca apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Proiectul, derulat prin contractul CL 18 – „Proiectare și execuție lucrări la SEAU Novaci”, are o valoare de 6.449.323,64 lei și face parte din „Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Gorj”, etapa a II-a. În această perioadă, se pregătește constituirea comisiei pentru recepția la terminarea lucrărilor, urmând ulterior perioada de notificare a defectelor, care se va întinde pe trei ani.
Reprezentanții Aparegio Gorj subliniază că noua stație de epurare este un obiectiv esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și a calității vieții locuitorilor din zonă, contribuind totodată la alinierea la standardele europene în domeniul gestionării apelor uzate.
Lucrările realizate de antreprenorul desemnat au inclus mai multe componente importante: o stație de epurare dimensionată pentru 4.000 de locuitori echivalenți, conductă pentru evacuarea apei epurate și gură de vărsare, amenajarea drumului de acces, dotarea laboratorului și alimentarea cu energie electrică a sistemului de canalizare. Un element de noutate îl reprezintă laboratorul modern cu care va fi echipată stația. Acesta va permite efectuarea în timp real a analizelor privind calitatea apelor tratate, atât din cadrul stației, cât și din rețeaua de colectare a orașului, fiind dotat inclusiv cu echipamente mobile pentru prelevarea și analizarea probelor.
Prin implementarea acestui proiect se urmărește modernizarea echipamentelor, reducerea consumului de energie, tratarea eficientă a nămolurilor rezultate, creșterea siguranței în exploatare și diminuarea riscului de poluare în cazul unor defecțiuni. De asemenea, sunt vizate îmbunătățirea siguranței publice și creșterea eficienței generale a stației. Finalizarea și recepționarea investiției marchează un nou pas important în modernizarea infrastructurii de utilități din județul Gorj, consolidând eforturile de dezvoltare durabilă și protejare a mediului în beneficiul comunității locale.
Izabella Molnar

Articolul Stația de epurare din Novaci, aproape gata. Investiție de peste 6,4 milioane de lei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Concert Mozart apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Potrivit instituției, majoritatea controalelor, nouă la număr, au fost realizate în domeniul serviciilor sociale, în timp ce alte două au vizat protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Inspectorii sociali au urmărit, în principal, respectarea standardelor minime de calitate obligatorii pentru funcționarea serviciilor sociale, dar și evaluarea unor unități în vederea acordării licențelor de funcționare.
Astfel, în teren au fost verificate două servicii sociale evaluate pentru obținerea licenței de funcționare, șase servicii sociale deja licențiate, aflate în proces de monitorizare anuală, precum și un serviciu social analizat pentru acordarea licenței de funcționare provizorie. În ceea ce privește domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, controalele au avut ca obiectiv verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind accesibilizarea mediului fizic, în special pentru persoanele cu deficiențe locomotorii.
În urma celor 11 misiuni de inspecție, inspectorii sociali au dispus două măsuri de remediere a neconformităților identificate. Acestea vizează, în principal, adaptarea spațiilor pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități și asigurarea unei semnalizări corespunzătoare. Reprezentanții instituției au precizat că modul de implementare a măsurilor dispuse va fi monitorizat atent, la termenele stabilite, de către inspectorii sociali. Deși au fost identificate unele neconformități, conducerea AJPIS subliniază că nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale în urma acestor controale, ceea ce indică, în general, un nivel bun de conformare în rândul furnizorilor de servicii sociale din județ.
Activitatea AJPIS Gorj continuă să se concentreze pe asigurarea respectării standardelor de calitate și pe protejarea drepturilor beneficiarilor, contribuind astfel la creșterea calității serviciilor sociale și la sprijinirea persoanelor vulnerabile din comunitate.
Izabella Molnar

Articolul Serviciile sociale, sub lupa AJPIS Gorj. S-au trasat măsuri de remediere! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Pentru cel ce a avut posibilitatea de a face o vizită intr-o peşteră comercială, ea este un muzeu natural pe care îl vizitezi în concediu. Dar spre deosebire de castele şi muzee, peştera rămâne o mică aventură, căci dincolo de lumea de frumuseţi stranii, de bogăţii însolite fără aderentă în cotidian din ea parcă răzbate un suflu de sălbăticie, ea transmite mesajul tainic al unor vremi trecute şi al unor titanice forţe telurice pe care îl percepe chiar şi vizitatorul ocazional.
În sfârşit, pentru speolog, peştera este obiectul pasiunii, misterul pe care el este chemat să-l deslege.
În oricare din aceste ipostaze peşterile constituie o lume aparte ce nu poate fi ignorată, o lume a misterelor pentru a cărei destrămare au trudit mulţi, au fost înfruntate pericole, s-au dat lupte, s-au investit forţe materiale şi umane mergând pănă la sacrificii de vieţi.
Peştera este un univers de tenebre: o lume aspră, neprimitoare, monotonă dar şi frumoasă cu frumuseţi gingaşe sau peisaje cutremurătoare: bulevarde subterane şi ţevi prin care de-abea te strecori târâşi, râuri a caror apă se pierde tăcută în beznă, lacuri cu apă neagră nemişcată, puţuri infricoşătoare fără tavan şi fără podea, minerale rare, animale ciudate adaptate la viaţa subterană un imens gol umplut cu tot ce poate oferii natura şi mai ales omul în bine şi în rău.
Cele de mai sus reprezintă o înregistrare statistică, o imagine statică a acestei lumi subterane. Să încercăm să vedem dincolo de ea realitatea dinamică, cea care dă sens acţiunilor . Fiecare peşteră cucerită este un triunf al omului, al luptei de cunoaştere, al luptei de a învinge în condiţiile cele mai grele. Şi este semnificativ că această luptă a atins apogeul în momentul când nu mai este în joc nici un interes material, nici un profit.
Ce îi determină pe unii oameni ca după o săptămână de lucru în loc să se odihnească să coboare sub pământ pentru a ieşi extenuaţi? Ce-i face pe aceşti oameni să prefere curăţeniei şi căldurii unui cămin noroiul, frigul şi umezeala? De ce în loc să stea comozi în faţa televizorului sau a unei cărţi prefera sa-şi rişte viaţa prin puţuri ameninţatoare sau prin galeri alunecoase?
Să meditam asupra acestor întrebări şi când vom găsi răspunsul ne vom da seama că nu este inutil a avea o peştera, cum nu este inutil nimic din ce face omul pentru a împinge limitele cunoşterii cât mai departe, chiar dacă acel departe este sub pământ şi în întuneric.
La final iată și câteva recomandări prvind protecția lumii peșterilor
– SĂ NU SE MODIFICE REGIMUL DE VENTILATIE PRIN LĂRGIREA INTRĂRILOR ŞI A GALERIILOR ÎNGUSTE – peştera se poate usca şi încălzi iar fauna să dispară.
– SĂ NU MURDĂRIM PEREŢII PEŞTERILOR – ei nu sunt făcuţi pentru a ne iscăli şi a-i mâzgălii.
– SĂ NU LUĂM AMINTIRI DIN PEŞTERĂ – peştera se urâţeşte şi sărăceşte treptat devenind neinteresantă.
– ÎN SCHIMB TREBUIE SCOASE RESTURILE INUTILE ARUNCATE DE TURIŞTI FĂRĂ CONŞTIINTA ECOLOGICĂ – adică tot ce nu poate putrezi.
– NU TREBUIE SĂ COLECTĂM ANIMALE CAVERNICOLE – luate din mediul lor de viaţa şi scoase la lumină, acestea mor şi se ajunge până la dispariţia definitivă a firavei şi rarei faune cavernicole.
– SĂ SE EVITE MERSUL LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII PRIN PEŞTERA CU SURSE DE LUMINĂ IMPROVIZATE SAU FUMEGÂNDE – prin peşteră se merge in şir indian cu un cunoscător al peşterii în frunte, fiecare având o sursă sigură de lumină.
– SĂ NU PĂTRUNDEM ÎN SUBTERAN DE UNUL SINGUR, DAR NICI ÎN GRUPURI MAI MARI DE CINCI PERSOANE – mersul de unul singur nu este recomandat pentru securitatea noastră iar la cel în grupuri mari, gălăgioase, pierdem acel mesaj pe care ni-l transmite întunericul şi liniştea, tulburată doar de căderea picăturilor de apă.
Câţi dintre noi se gândesc când vizitează o peşteră că orice interventie în necunoştiinţa de cauză, poate distruge fragilul echilibru biologic şi declanşa fenomene ireversibile, cu consecinţe grave, mergând până la distrugerea gingaşei si rarei faune cavernicole?
Să pătrundem deci în peşteră, în acest sanctuar viu al naturii cu respectul cuvenit ca într-un mare muzeu ce poate fi vizitat numai de cei ce ştiu să îl preţuiască.
Mugurel Petrescu, fotografii autor

Articolul Protejați fenomenele carstice gorjene – Cavalerii Lumii lui Hades apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Reprezentanții instituției arată că rezultatul reflectă munca și implicarea întregii echipe, dar și o evoluție constantă a teatrului, atât din punct de vedere artistic, cât și managerial și financiar. Strategiile adoptate în ultimii ani au contribuit la consolidarea identității artistice, la creșterea vizibilității și la apropierea de public.

În 2025, teatrul a avut o activitate intensă: a realizat 11 premiere, pentru toate categoriile de public, și a fost prezent pe scene importante din țară și din străinătate, obținând premii la festivaluri internaționale. De asemenea, instituția a continuat proiectele dedicate tinerilor, prin cursuri și workshop-uri, și a organizat Festivalul Internațional de Teatru „Elvira Godeanu” – Showcase.

Instituția și-a extins și infrastructura, prin amenajarea unui nou spațiu care include sala studio „Studio Act”, destinată spectacolelor de mici dimensiuni. În același timp, interesul publicului a crescut cu peste 8% față de anul anterior, iar veniturile au depășit cu aproximativ 87,7% nivelul estimat.

Managerul Mariana Ghițulescu a mulțumit echipei, publicului și autorităților locale pentru sprijinul acordat. „Dincolo de cifre și rezultate, anul 2025 a însemnat emoție, pasiune și întâlniri autentice cu publicul – seri în care teatrul a devenit un spațiu viu, în care poveștile au unit oameni și au creat amintiri. Privim cu încredere către viitor și ne propunem să continuăm să dezvoltăm actul artistic și să rămânem un reper cultural important”, a precizat instituția.

Articolul Management de nota 10 la Teatrul „Elvira Godeanu” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Manifestarea s-a desfășurat în Sala „Titu Rădoi” a Direcției Județene de Cultură Gorj și a reunit oameni de cultură, scriitori și iubitori ai artei, marcând apariția unei noi ediții a publicației care promovează valorile culturale locale și naționale.

Cu acest prilej, conducerea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj i-a acordat o Diplomă de Excelență lui Bebe-Viorel Ionică, director al cotidianului „Gorjeanul”, în semn de apreciere pentru implicarea sa constantă în susținerea și promovarea actului cultural.

Ediția din această lună a „Gazetei Gorjului” are 32 de pagini, iar coordonarea proiectului editorial aparține jurnalistului și omului de cultură Vasile Vasiescu, cu susținerea SC Gorjeanul SA.

Articolul Bebe-Viorel Ionică, directorul ziarului „Gorjeanul”, premiat pentru susținerea culturii apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Daria Elena Cojocaru a reușit să obțină Premiul I la un important concurs național de folclor, confirmând încă o dată valoarea școlii și a tinerilor artiști formați aici. Tânăra interpretă a ocupat locul fruntaș la Festivalul-Concurs Național de Folclor „Trecui aseară prin codru”, desfășurat în Satu Mare. Competiția a fost una exigentă, cu o scenă importantă și concurenți valoroși din întreaga țară, însă prestația Dariei a reușit să impresioneze juriul. Rezultatul obținut reflectă nivelul ridicat la care a ajuns prin muncă susținută, talent și consecvență.
Pregătirea sa a fost coordonată de profesoara Sofia Pleșu Munteanu, alături de corepetitorul Vali Zorzon, cei care au contribuit la dezvoltarea artistică a tinerei și la obținerea acestui rezultat deosebit.
Reprezentanții instituției au transmis felicitări Dariei pentru performanță, dar și profesorilor coordonatori pentru implicare și profesionalism, precum și părinților pentru sprijinul constant oferit. Reușita vine ca o nouă confirmare a valorii instituției și a a potențialului artistic din Gorj, motiv de mândrie pentru întreaga comunitate.
Izabella Molnar

Articolul Talentata Daria Cojocaru, un nou premiu de excepție în palmares apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – „Postul acela este adevărat, care este prezent în toate, pe toate le curăţeşte, pe toate le vindecă”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Există o tradiție în literatura și cultura universală și anume apariția unor cărți despre viața unor personalități celebre, prezentate sub formă de romane (romanțate): Michelangelo Bounarroti, Van Gogh, Goya Y Lucientes Francisco, Romain Roland etc. Peter Neagoe (1881-1960), scriitor și pictor american, originar din Transilvania, se înscrie în rândul scriitorilor cu astfel de preocupări. După cursurile primare și secundare din Aciliu, Sibiu sau Blaj, Peter Neagoe merge la București unde, în 1900, se înscrie la Academia de Arte Frumoase, fiind coleg cu Constantin Brâncuși. Frecventează în paralel și cursurile de filosofie și drept la Universitate. Prietenia celor doi continuă în voiajul de studii în Gemania, ca „păsări călătoare” (Petre Pandrea), apoi Peter Neagoe emigrează în America și ajunge în Lumea Nouă, la New York, în anul 1906, unde ocupă diferite slujbe și continuă studiile artistice la Academia Națională și în cadrul Asociației Studenților de Artă. După Primul Război Mondial, în 1926, Peter Neagoe, revine în Europa, stabilindu-se la Paris. Intră în contact cu grupurile dadaiste și suprarealiste, îl revede pe marele său prieten, Constantin Brâncuși, în atelierul lui din Montparnasse, care devenise „Meca iubitorilor de artă”. Prietenia lor avea să dureze până la ultimele clipe ale vieții. Scrierea „Sfântul din Montparnasse”, dedicată geniului sculpturii românești, publicată postum, 1965, în versiune românescă, la Editura Dacia, 1977, tradusă de Sever Trifu, cu o prefață de Ioan A. Popa, era rodul acestei adevărate prietenii.
În 1933, Peter Neagoe se reîntoarce în Statele Unite, publicând, în următorii trei ani, două romane și un volum de povestiri cu subiecte din realitatea românească, transilvăneană. Invitat al Societății Scriitorilor Români, în aprilie 1937, vizitează România. Trece „de-al lumii hotar” în 1960, la vârsta de 79 de ani.
John Ruskin (1819-1900), scriitor, estetician și sociolog englez, promovând ideea ameliorării condiției umane pe calea educației morale și estetice și acordând un rol important artei, susține că „popoarele își scriu propria biografie în trei cărți: cartea faptelor, cartea cuvintelor și cartea artei.”
Romanul prezintă cronologic o biografie romanțată, în care realitatea bazată pe aspecte faptice, documentare și pe convorbirile cu Brâncuși, se împletește cu ficțiunea, având ca fundament prietenia celor doi care a durat peste o jumătate de secol. Factorii care au favorizat acestă durabilă prietenie sunt de ordin sentimental și artistic. Amândoi s-au născut și și-au petrecut copilăria în universal rural, în apropierea Carpaților, de pe versanți diferiți, unul gorjean (oltean), altul transilvănean, nu s-au despărțit definitiv de locurile natale. Brâncuși trăia gorjenește la Paris, iar Peter Neagoe și-a închinat opera țăranului român. Amândoi sunt receptivi și manifestă atracție pentru arta modernă, la care se adaugă identitatea de opinii privind arta.
Compoziția romanului este structurată în treizeci și șase de capitole, fiecare capitol are câte un titlu, unele purtând denumirea unor sculpturi: „Ecorşeul”, „Sărutul”, „Măiastra”. Faptele sunt prezentate cronologic, tratarea etapelor vieții lui Brâncuși este inegală, copilăria și adolescența, studiile la Craiova și București, ucenicia sunt palid înfățișate, lipsite de vigoare, în schimb, orientarea autorului este concentrată asupra detaliilor procesului de creație și asupra concepției și devenirii sale artistice, bucurându-se de o recunoaștere unanimă, de asemenea, atenția lui Peter Neagoe aste îndreptată spre hermeneutica operei brâncușiene.
Copil fiind, spre deosebire de ceilalți, „umbla pe picioarele sale”, îi plăcea să modeleze lutul, își petrecea o mare parte din timp în pădure, muncea câte două duminici la boiangiul din satul vecin, admira troița cioplită de Șofron, rotar care făcea juguri frumos încrustate. Și Brâncuși cioplește în lemn „Sfântul Gheorghe străpungând balaurul cu calul și călărețul”, „Hristos răstignit” și un crucifix cumpărat de Gherasim, care exclama : „Ai mâini de aur!”. Își face un atelier în pădure și cioplește piatra de mormânt pentru Gherasim. Apare un personaj fictiv, jurnalistul Mihai Romanov, prezent mereu în acțiunea romanului, în momente oportune, îi admiră lucrările și îi recomandă să urmeze cursurile Școlii de Arte și Meserii Craiova, pentru aceasta, vorbește cu directorul școlii să nu-i perceapă taxă școlară. Continuă studiile la Academia de Arte Frumoase din București. La îndemnul profesorului A. Hegel (anatomie), asistă la disecții la Facultatea de Medicină, acasă la acesta lucrează o statuie a corpului omenesc, anatomic perfectă, „Ecorşeul”, se îndrăgostește de Livia, fiica profesorului (cap.V).
Constantin Brâncuți pornește la drum cu o traistă pe umăr, prin Europa, spre Paris, trecând prin Viena, „orașul minune”, vede expoziția lucrărilor lui Rodin, îl fascinează lucrarea acestuia, „Om mergând”, continuă călătoria prin Elveția, Germania, apoi Franța, la Paris, obosit, murdar și palid. La intervenția jurnalistului Mihai Romanov, care îi trimite și bani, este așteptat de Al. Drăgan, sculptor, adresându-i-se astfel: „Ecorşeul te-a făcut celebru printre sculptorii români”(cap.VI).
La Paris, într-un moment de ananghie financiară, își găsește de lucru la un tâmplar, cântă în Corul Capelei Române din Paris, angajat la un restaurant, spăla vasele, pentru bustul patronului Brabant care va fi expus la Salonul de Sculptură, 1906 (cap.VII), primește 50 de franci.
Constantin Brâncuși merge la atelierul lui Rodin, la Mandon, un cartier al Parisului, grație căruia sculptura a redevenit omenească, în dimensiunile ei și în semnificația conținutului, lucrează o perioadă cu acesta, recunoaște că „Fără descoperirile lui Rodin cele ce am realizat eu n-ar fi fost și rămâne imensă”, dar conștient că „Nimic nu se înalță la umbra marilor arbori”, are loc ruptura dintre cei doi, dându-i dreptate și celebrul sculptor francez: „La vârsta lui și eu a trebuit să-mi apăr personalitatea”(cap.XI-XIII). Brâncuși își construiește propriul atelier care va deveni „unul din locurile de vază ale Parisului”. (Jean Cassou)
Un loc aparte în romanul lui Peter Neagoe, îl ocupă relațiile amicale cu reprezentanți ai avangardei, dadaiști, suprarealiști și foviști: Apollinaire, Modigliani, Rousseau, Picasso, de asemenea, e bine să amintim și de Filippo Tommaso Marinetti, un rival al lui Constantin Brâncuși, în iubirea diabolică pentru Elaine Feyre.
Apollinaire (1880-1918), poet francez, precursor al suprarealismului și teoretician al cubismului și adept al fovismului, este atras intens de tendințele moderniste în artă și literatură, spunându-i lui Brâncuși că sculptura viitorului nu va fi o artă a imitației, ci a concepției (cap.IX; XII). Mentor al avangardei, părăsit de Marie Laurencin, moare ca urmare a unei epidemii de gripă. Amedeo Modigliani (1884-1920) , pictor și sculptor italian, din 1906 a lucrat la Paris. A fost influențat în pictură de Cezanne, iar în sculptură, de Brâncuși, care l-a îndemnat spre o stilizare expresivă. Este expresionist și manierist. Concepțiile despre viață ale celor doi sunt diferite. Lucrează o perioadă cu Brâncuși, acesta îi apreciază talentul, dar îl disprețuiește pentru viața de boem: băuturi, droguri, femei. Pe baza celor văzute în atelier, Modigliani (Modi) afirmă: „Ești un geniu. N-am mai văzut așa ceva niciodată. Arta renaște!” ( cap. XVI-XVIII). Moartea lui Modigliani, 1920, o lovitură pentru Constantin Brâncuși și miile de oameni. Henri Rousseau (1884-1910), supranumit Le Douamier – „Vameșul”, pictor și scriitor francez, cel mai de seamă reprezentant al picturii naive din secolul al XX lea, mort de septicemie, este înmormântat în „Cimitirul săracilor”. La rugămintea lui Apollinaire, Brâncuși cioplește un poem în piatra de mormânt cumpărată de poetul francez, urmând să-l mute în alt cimitir cu onorurile cuvenite.
Se știe că, precum lui Goethe „ un șirag de femei-perle”, i-au urmat calea vieții lui Brâncuși, i-au plăcut femeile frumoase de la tinerețe până la adânci bătrânețe.Există în roman unele aspecte legate de latura sentimentală, amoroasă a vieții lui Brâncuși, cu referiri la fiica profesorului Hegel, Livia, apoi Marthe și îndeosebi Elaine Fayre. Marthe venea cu regularitate sâmbăta, pentru a poza, acceptând pozițiile cele mai dificile, îl vizitează mereu aducându-i și de mâncare. Un spațiu mai larg, în roman, îl ocupă iubirea pentru Elaine Feyre, o americană bogată, o blondă frumoasă pe care o cunoaște la serata unei dansatoare. Aflat într-o călătorie la Chartres, împreună cu cele două muze, Elaine Feyre și Nouche de Gramont, Brâncuși admiră deopotrivă măreția Catedralei și frumusețea blondei americane pe care o iubește cu patimă. Îl vizitează mereu la atelier, îl invită la serate, îi apreciază operele, astfel că Brâncuși devine „un sclav al pasiunilor”, sunt mereu împreună, frecventează restaurante, spectacole, cu cheltuieli mondene, cu toate acestea, îi e teamă că le pierde pe amândouă, atât pe Elaine cât și pe Marthe și recunoaște că starea lui de spirit este „asura”, aceea „a unui suflet naufragiat în oceanul eternității fără busolă”. Până la urmă, Filippo Tommaso Marinetti (1876-1944), scriitor italian, fondator și teoretician al futurismului, îi răpește dragostea și pleacă cu Elaine Fayre în Anglia. Peter Neagoe consideră că o altă muză ar fi inspiratoarea portretului în marmură și bronz și anume milionara americană Elaine Fayre, iar pentru „Muza adormită”, ar fi baroana Franchot, pe când prima versiune a „Sărutului” ar fi concepută pentru monumentul funerar al rusoaicei Tanossa Gassevskaia din Cimitirul Montparnasse, care s-a sinucis din pricina unei iubiri neîmplinite, afirmație făcută și de Jean Negulescu („Miracolul iubirii mai presus de moarte”).
Despre faptul că Brâncuși era interesat de culturile asiatice, că îl citea pe Milarepa, cartea lui preferată, cel care a fost un maestru tantric, un eremit, mistic, poet, trăind cu aproape 900 de ani înainte de Brâncuși, aflăm în paginile romanului. Milarepa învățase să aibă sub control organele simțurilor, a reușit să se desprindă de dorințele trupului (liber ca pasărea în aer). Invocându-l pe Milarepa, C. Brâncuși a avut niște revelații,în primul rând, în timp ce o iubea pe Elaine Feyre, tibeteanul i-a dăruit forma păsării măiastre (cap XXV) , de asemenea, aflat la crepusculii vieții sale, se adresează protectorului său astfel: „Tu ai suferit. Acum mi-a venit mie rândul, ajută-mă! Abia am spus cuvintele astea, că din bibliotecă, de la capul meu, a căzut chiar pe fața mea o carte.Ce crezi că era? Ceva cu titlul: „Cum să devii ventriloc” (ventriloc- o persoană care poate rosti cuvinte fără a mișca buzele și fără a deschide gura, dând impresia că vorbește din abdomen – cap.XXXVI). Studiul cărților sacre ale Orientului îi dau o nouă orientare în artă.
În mai multe capitole ale romanului, Peter Neagoe se referă la concepția lui Brâncuși și a contemporanilor săi, reprezentanți ai avangardei, despre artă, ca vestitori ai unei arte noi: „Se naște o lume nouă a artei. Copacii tineri, proaspeți vor crește, poate să-i înlăture pe cei bătrâni . Întotdeauna vezi o nouă primăvară în lume”. Pentru Brâncuși, „O piatră, un bloc de marmură, o bucată de lemn aveau un suflet ascuns în adâncul lor”. Privind oul pentru dejun : „Mama vieții”- repetă cuvintele bunicii „Oul : Mama formei, mama tuturor formelor!”. De la ciobanii și cioplitorii de la Hobița învățase să elimine toate detaliile de prisos, să surprindă esențialul. „Gândurile sale se întorceau la țara unde și stâncile munților au grai, unde pădurile își au limba lor, unde vânturile și anotimpurile vorbesc oamenilor”. În concepția lui, materia și spiritul formează un tot unitar. Prezenți la serate, artiștii discută despre căile de eliberare a artei, Duncan și Nijinski eliberează dansul, Stravinski, muzica, Picasso, pictura. Sculptura, spune Brâncuși, trebuie să aibă drept călăuză formele ascunse create de Natură. „ Primul asalt : a descoperi aceste forme”. „Sărutul” reprezintă dragostea nemuritoare, iar „Măiastra” simbolizează eliberarea spiritului de materie. Constantin Brâncuși avea conștiința valorii operelor sale, simțea că este deschizător de drumuri, că va inaugura „ o eră nouă” în sculptură. A lucrat la „Măiastra” până a fost convins că a descoperit esența zborului. În urma procesului american pentru „Pasărea din văzduh”, 1925, pe care judecătorul o declară operă de artă, Constantin Brâncuși devine o celebritate, capătă o faimă internațională, are loc o consacrare a artei moderne. Se bucură de admiratorii și colecționarii americani. John Quinn (1870/1924), magistrat și cercetător pasionat al literaturii irlandeze moderne, colecționar, achiziționează de la Constantin Brâncuși 27 de sculpturi. Devine celebru și cu mulți bani. Mesajul operelor lui Brâncuși; „Omenirea poate trăi fericită în mijlocul naturii”.
În „Clipele din urmă” ale lui Brâncuși, îl vizitează ziaristul Mihai Romanov, cel care l-a desoperit, fiindu-i aproape în momentele dificile ale vieții sale, cu alte cuvinte „ Prietenul la nevoie se cunoaște”. Brâncuși simțea că nu mai are viitor, că sfârșitul este aproape.
Privind unele limite ale romanului, Petre Comarnescu constată „unele romanțări legate de latura sentimentală și amoroasă a vieții, inexactități cu referire la etapa românească și legăturile sale cu țara”. Într-adevăr, există afirmația că Brâncuși nu ar mai fi venit în țară 36 de ani.
Romanul pune în evidență trăsăturile de caracter ale lui Constantin Brâncuși: modestia, ospitalitatea, cinstea, sinceritatea, profunzimea simțămintelor ,,dragostea față de țară, de locurile străbune.” ,,Avea darul de a vindeca durerile oamenilor, fiind el însuși bun, radiind o bunătate binefăcătoare. Rămase credincios anilor de sărăcie, deși putea acum să-și permită orice lux.
Albul i se potrivea. Purta numai haine albe și avea o barbă albă. Prietenii spuneau că prin puritatea sa albă se ridica împotriva păcatului, a viciului și corupției Parisului. Prefera să se ascundă de lume”. Insista să nu se scrie despre el. „Ceea ce îl durea mai mult era lipsa de spritualitate din jurul său”. „Viața mea, îi spune prietenului său, Mihai Romanov, a fost o succesiune de întâmplări minunate”. Chiar titlul romanului sugerează caracterul.
Romanul se încheie cu Testamentul „Sfântului din Montparnasse” : „Omenirea trebuie să se ridice deasupra egoismului animal și prin încredere şi bunăvoință, să-și dezvolte dragostea pentru tot ce se găsește pe acest pământ”.
În vorbirea lui Constantin Brâncuși, autorul introduce texte paremiologice, cuvinte memorabile și referiri la viața sa de la țară: „Să fii liber ca pasărea pe cer și ca peștele pe apă”; „Munca este cel mai bun prieten al omului” ; „Întotdeauna va fi o nouă primăvară în lume”; „La umbra unui stejar falnic nu poate crește nimic”; „Liber ca pasărea în aer”.
Angelina, la vârsta de 90 de ani, adresându-se copilului Brâncuși, afirmă : „Eşti ca o zi de primăvară ce vine la mine în toiul iernii”; „Sânii Radei ca merele paradisului”.
Lectura romanului este agreabilă, în cititor se naște dorința de a o relua.
Peter Neagoe afirmă că „prezentarea pe care o face unui individ cum era Brâncuși, nu poate fi mai veridică decât aceea pe care și-ar face-o el însuși”.
„Textele cu amintiri ale lui Peter Neagoe, afirmă Petre Pandrea, prezintă credibilitate și verosimilitate. Bătăliile lăuntrice și cele exterioare ale sculptorului sunt relatate din prima sursă. În special conversația lui Brâncuși este redată cu fidelitate, până la autenticitatea de notar”.
„În ciuda prosperității sale, spune Peter Neagoe, Constantin a rămas, până la sfârșitul vieții sale, țăranul bun și blând din tinerețe”.
O carte memorabilă, izvorâtă dintr-o adevărată prietenie care se încheie astfel : „Atelierul lui Brâncuși trecuse prin două războaie. El trăia calm și liniștit în timp ce afară se dezlănțuia haosul. Încrederea sa îl menținuse mereu tânăr, și, astfel, ajunsese să i se spună „Sfântul din Montparnasse”.
Constantin E. Ungureanu

Articolul Constantin Brâncuși – 150 – Peter Neagoe: „Sfântul din Montparnasse” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Smerenia sau poarta Împărăţiei lui Dumnezeu
Aşadar, în Duminica a 4-a din Postul Mare aflăm că scrierea fundamentală a Sfântului Ioan, ne ajută să înţelegem că «Scara» simbolizează, pe de o parte, modul său exemplar de a gândi şi de a trăi, iar pe de alta, sintetizează principiile vieţii creştine, mai ales că profunzimea reprezentării acestui urcuş duhovnicesc, format din treizeci de trepte, este expresia metamorfozată a propriilor trăiri dobândite în isihie prin stăruinţă, prin despătimire, prin înfrânare, prin post, prin priveghere şi mai ales prin rugăciune. În continuare, merită să urmărim şi modul magistral în care Sfântul Ioan ordonează treptele «Scării» în felul următor: 1. Retragerea, care presupune ieşirea firii de sub stăpânirea materiei; 2. Despătimirea, care constă în golirea omului de tot ceea ce este stricăcios; 3. Înstrăinarea, care este maica despătimirii; 4. Ascultarea, adică, fereastra prin care poţi vedea dincolo de sine; 5. Pocăinţa, întoarcerea omului de la păcat la virtute, prin nevoinţă şi suferinţă; 6. Gândul la moarte sau darul lui Dumnezeu prin care deschide sufletului orizontul veşniciei şi perspectiva infinităţii; 7. Fericita întristare sau dorul intens după viaţa în Dumnezeu; 8. Mânia sau tulburarea sufletului; 9. Ţinerea de minte a răului, care îngustează sufletul; 10. Clevetirea, cea care surpă iubirea; 11. Flecăreala sau catedrala slavei deşarte; 12. Minciuna sau fiica multei vorbiri; 13. Trândăvia, adică, moartea tuturor virtuţilor; 14. Lăcomia sau maica desfrânării; 15. Neprihănirea (castitatea), care este începutul învierii celei de obşte şi al nestricăciunii celor stricăcioase; 16. Arghirofilia sau închinarea la idoli; 17. Nesimţirea, adică, breşa dintre trecut şi prezent; 18. Somnul sau îngroşarea minţii; 19. Privegherea sau subţierea spiritului; 20. Frica sau nedesăvârşirea în iubire; 21. Slava deşartă, care este vânătoarea virtuţilor; 22. Mândria sau închipuirea de sine; 23.Hula sau gândurile vrăjmaşilor; 24. Blândeţea sau contemplarea tainei lui Dumnezeu; 25. Smerenia sau poarta Împărăţiei lui Dumnezeu; 26. Discernământul sau curăţenia inimii; 27. Isihia sau calea rugăciunii neîntrerupte; 28. Rugăciunea sau maica virtuţilor; 29. Nepătimirea sau moartea întru înviere a sufletului; 30. Credinţa, nădejdea şi dragostea care dovedesc amplitudinea cunoaşterii şi a trăirii duhovniceşti, acestea toate şi fiecare în parte însemnând faptul că Dumnezeu ne arată cu prisosinţă că pocăința, smerenia şi toate nevoințele de care se face pomenire în «Scara» Sfântului Ioan, ajută la curățirea de patimi și la creșterea noastră în virtuți!

,,De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede”!
Cu siguranţă, nu putem omite în articolul nostru episodul privitor la vindecarea fiului lunatic şi Predica de pe munte – Fericirile, cu o prezentare succintă, atât cât ne îngăduie spaţiul publicistic, pentru a spune că puterea lui Dumnezeu trebuie neapărat să se întâlnească mereu cu credinţa omului pentru ca o minune să se înfăptuiască, deci, să nu credem că Dumnezeu este Atotputernic şi face minuni, fără ca noi să participăm la minune, în cazul nostru, la vindecarea slăbănogului sau paraliticului, fiindcă toată viaţa creştină este o permanentă conlucrare între Dumnezeu şi om, iar, Dumnezeu nu face nimic fără participarea efectivă şi conştientă a omului prin actul credinţei! Când ucenicii Îl întreabă pe Iisus: «De ce noi n-am fost în stare să scoatem demonii?», atunci le-a spus: ,,Acest neam de demoni cu nimic nu poate ieşi, decât numai cu rugăciune şi cu post”, deci, credinţa este energie, credinţa este putere şi se manifestă şi cantitativ, când ai credinţă puţină sau ai credinţă multă sau ai credinţă totală, şi dacă nu ai credinţă totală sau nu ai credinţă foarte multă, nu poţi participa la lucrarea lui Dumnezeu! Aşa trebuie înţeleasă credinţa – dacă este multă, mult lucrează, mult poate, iar dacă este puţină, puţin lucrează, şi dacă lucrează sub trebuinţele noastre, ea devine ineficientă, este ca şi cum n-am avea-o în mintea şi în sufletul nostru! Vedem că tatăl paraliticului s-a adresat Domnului cu îndoială, cu o expresie dubitativă, de aceea, Iisus i-a replicat tot cu o expresie îndoielnică: ,,De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede”, iar, omul a exclamat prin cuvintele extraordinare şi de o expresivitate nemaiîntâlnită până atunci: «Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!», pentru că numai Mântuitorul Iisus Hristos, ca un Dumnezeu Adevărat, putea spune: ,,Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre! Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară!”. Numai după aceste cuvinte minunate, Mântuitorul Iisus Hristos putea să propovăduiască în «Predica de pe munte»: ,,Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi!”.
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu arată că pocăința, smerenia şi toate nevoințele de care se face pomenire în «Scara» Sfântului Ioan, ajută la curățirea de patimi și la creșterea noastră în virtuți! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La ședință au fost prezenți 26 membri din cei 36 de membrii cotizanți aflați în evidența Subfilialei Tg. Jiu și 2 delegați de la Subfiliala Scoarța care are 19 membri cotizanți.
Ca invitat de onoare l-am avut pe domnul Dan Popescu, delegatul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Lucrările Adunării Generale au fost conduse de col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga – președintele filialei, având pe ordinea de zi următoarele puncte:
1. Analiza activității Consiliului Director pentru perioada 20 martie 2025 – 12 martie 2026 făcută de col. (rtr.) Walter Loga.
2. Prezentarea și aprobarea Planului de activități pentru perioada: aprilie 2026 – aprilie 2027, prezentare făcută de col. (rtr.) Munteanu Vasile.
3. Analiza Execuției bugetare pe anul 2025 și aprobarea Proiectului Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 făcută de contabilul filialei Viorica Ionescu.
4. Prezentarea Raportului anual al Comisiei de Cenzori pe anul 2025 de către ec. Petre Ciuclea, președintele C. Cz.
5. Alegerea B. Ex. J. și C.D.J. pentru următorii 4 ani (2026 – 2030)
În spiritul principiilor de promovare în rândul tinerilor, a sentimentelor de prețuire și adâncă recunoștință față de jertfa eroilor noștrii, a cinstirii memoriei lor, precum și cultivarea patriotismului ca sentiment ideologic fundamental, de apartenență la rădăcinile acestui popor, A.N.C.E. „R.M.” Gorj „Tudor Vladimirescu” a conceput și organizat o serie de activități care să contribuie la conștientizarea, consolidarea și ridicarea nivelului de înțelegere a principiilor mai sus enunțate mai ales în rândurile tinerilor elevi, președintele filialei a prezentat, în sinteză, doar o parte din ele, astfel:
1. La data de 20 martie 2025, începând cu ora 14:00, la Clubul Pensionarilor Militari din Târgu Jiu, am desfășurat Adunarea Generală a Filialei.
2. Joi, 27 martie 2025, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, profesorul, graficianul și scriitorul Grigore Haidău, membru și al ANCERM Gorj, a fost aniversat, la împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani, de către familie, prieteni și autorități.
3. Vineri, 25 aprilie 2025, zi de mare sărbătoare creștină „Izvorul Tămăduirii”, la MansArta Bibliotecii Județene Gorj „Christian Tell” din Târgu Jiu, începând cu orele 14:30, Filiala UZPR Timiș a desfășurat evenimentul cultural intitulat ,,Întâlniri întru cuvânt” în prezența unor personalități culturale din Timiș, Hunedoara, Vâlcea, Dolj și Gorj, unde am participat ca invitați.
4. Joi, 10 aprilie 2025, începând cu ora 10:00, la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu a avut loc Adunarea Generală Anuală a Asociației „Solidaritatea” unde am participat ca invitați.
5. Miercuri, 7 mai 2025, la Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuși” Peștișani din Județul Gorj, s-a desfășurat o acțiune educativă intitulată „Educația pentru sănătate”, organizată de Cabinetul de Planificare familială al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu în colaborare cu Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” și Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuși” Peștișani.
6. Ziua Înălțării Domnului și a Eroilor Neamului în anul 2025 a fost sărbătorită joi, 29 mai. Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu”, a omagiat Eroii Gorjului dar și ai țării, susținând o lecție de istorie la Liceul Tehnologic „General Ioan Culcer” din Târgu Jiu și participând la ceremonialurile religioase din mai multe localități ale Județului Gorj unde au depus coroane de flori la monumentele eroilor, încheind activitate cu parastasul eroilor din Bălăneștii Gorjului.
7. Vineri, 30 mai 2025, la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, a avut loc un eveniment cultural înălțător și anume ediția a II-a a Festivalului literar-artistic „Ioan Dan Bălan”, dedicat poetului, scriitorului, profesorului și omului de cultură Ioan Dan Bălan plecat prematur dintre noi la 17 decembrie 2022, unde am participat ca invitați.
8. Cu prilejul aniversării a trei ani de funcționare în București a Cenaclului Literar Internațional „Dor de infinit”, la 31 mai 2025, poeta Florentina Cuteanu, membră și a ANCERM Gorj”, a lansat două volume de poezii: „Floare de munte” și „Gânduri despletite”. Coordonator și moderator al evenimentului a fost profesorul Grigore Curcanu, președintele cenaclului.
9. În după amiaza zilei de 18 iunie 2025 la Târgu Jiu, în MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell”, a avut loc cea de-a treia ediție a „Festivalului interjudețean de poezie și proză contemporană”. La acest festival a participat și scriitorul și jurnalistul, col. (rtr.) Gigi Bușe cu volumul „Veteranul de război plutonierul (rtr.) Bușe C. Gheorghe. Povestiri din război”, apreciat de organizatori și participanți și răsplătit cu trofeu și diplomă.
10. Joi, 26 iunie 2025, începând cu ora 14:00, la Biblioteca Județeană „Christian Tell” din Târgu Jiu, s-a desfășurat un eveniment cultural de excepție prilejuit de lansarea volumului „Tango în oglinzi”, semnat de scriitoarea Camelia Radulian, unde am participat ca invitați.
11. Joi, 7 august 2025, începând cu ora 14:00, MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Târgu-Jiu a găzduit un eveniment cultural de marcă, dedicat Anului Eminescu – 175 de ani de la nașterea poetului național, organizat de Filiala „Mihai Eminescu” Timiș și Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR în parteneriat cu Grupul de poezie „Ioan Dan Bălan” din Petroșani, Cenaclul „Expresia Ideii” din Gorj, ANCE „Regina Maria” Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” și Asociația Culturală Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara, unde am participat ca invitați.
12. Vineri, 22 august 2025, începând cu ora 10:00, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu au avut loc manifestări dedicate comemorării a 108 ani de la sacrificiul suprem al slt. Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer a Armatei României, împușcată în seara zilei de 22 august 1917, în luptele de la Mărășești, fiind declarată „Eroină Națională a României”, unde am participat ca invitați.
13. Marți, 6 septembrie 2025, a avut loc lansarea oficială a proiectului „Muzee de la sat. Oltenia”, prin care patrimoniul cultural rural din județele Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt și Mehedinți a devenit accesibil publicului larg într-un format digital interactiv. În județul Gorj, Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești” din comuna Bălănești, a fost organizatoare în colaborare cu ANCE „Regina Maria” Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” și primăria Bălănești.
14. Seară de sărbătoare și moment istoric la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, joi, 2 octombrie 2025, unde l-am sărbătorit pe renumitul om de cultură gorjean, prof. univ. dr. Ion Mocioi, membru al Biroului Executiv, care vineri, 3 octombrie, împlinea frumoasa vârstă de 85 de ani.
15. Ziua Armatei Române a fost sărbătorită la Tg. Jiu pe Aleea Eroilor, la Troița Eroilor Neamului din fața Bisericii Sfinții Ierarhi Mihail și Gavril. Din partea filialei a fost depusă o coroană de flori.
16. Sâmbătă, 8 noiembrie 2025, începând cu ora 13:00, la Cula Glogoveanu din comuna Glogova, județul Gorj, a avut loc un mare Salon boieresc de artă intitulat „Glogova Art Project”, un eveniment plin de inspirație care a unit arta, istoria și emoția într-un spațiu cu adevărat special, unde am participat ca invitați.
17. Luni 10 noiembrie 2025, la Godinești s-a desfășurat ceremonia de schimbare a denumirii școlii gimnaziale din localitate. Unitatea de învățământ purtând de astăzi numele profesorului dr. Nicolae Mischie unde am participat ca și colaboratori.
18. În seara zilei de vineri, 21 noiembrie 2025, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” a organizat un eveniment editorial de excepție, dedicat lansării celui mai nou volum semnat de președintele asociației, dr. Victor Troacă, antologia, intitulată „Profiluri de autori. Prieteni ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni «Al. Doru Șerban» Târgu Jiu” unde am participat ca și colaboratori.
19. Ziua Națională a României 2025, sărbătorită de ANCERM Gorj la monumentul din Valea Brătuii, sat. Brătuia, comuna Dănești, între orele 08:30 – 09:30, în comuna Ciuperceni, între orele 10:30 – 12:00, unde s-au depus și coroane de flori și în municipiul Târgu-Jiu.
20. Luni, 22 decembrie 2025, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a sărbătorit „Ziua Victoriei Revoluției Române din Decembrie 1989” sau „Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății”, la Monumentul eroului martir slt. Bărboi Gheorghe Dumitru din comuna Bâlteni, satul Vlăduleni, la ora 10:00, la Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, de la ora 12:00, la monumentul eroului martir slt. Haidău Grigore Cătălin, împreună cu tatăl, profesorul Grigore Haidău, și sora eroului, profesoara dr. Daria Ana Haidău Ionescu, directoarea liceului, iar de la ora 14:30, la Monumentul Eroilor Gorjeni ai Revoluției din Decembrie 1989 din Parcul „Nicolae I. Miloșescu”, activitate la care au participat și autoritățile publice locale și militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu”.
21. Miercuri, 14 ianuarie 2026, ANCERM Gorj a sărbătorit împlinirea a 132 de ani de la nașterea slt. Ecaterina Teodoroiu (14.01.1894 – 22.08.1917), „Eroina de la Jiu”, o figură emblematică a României, la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu unde a avut loc o mică festivitate aniversară.
22. Joi, 15 ianuarie 2026, începând cu ora 14:00, Consiliul Județean Gorj prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Direcția Județeană pentru Cultură Gorj în parteneriat cu Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” au sărbătorit Ziua Culturii Naționale, la Sala „Titu Rădoi” a Direcției Județene de Cultură Gorj.
23. Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, la Căminul Cultural „Pompiliu Marcea” din comuna Scoarța, județul Gorj, am participat, ca organizatori, alături de Primărie și inspectoratul Școlar, la ediția a VI-a a Festivalului Județean „Trăiască România dodoloață și unită!” dedicat sărbătoririi a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. Asociația noastră a acordat un Premiu Special „Cultul Eroilor” în valoare de 300 lei, elevului Dinulescu Andrei din Scoarța pentru modul cum a interpretat melodia „Se-aude glas peste Carpați”. Banii au fost acordați de Subfiliala Scoarța.
24. Ziua Națională „Constantin Brâncuși” 2026 și împlinirea 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși a fost sărbătorită de Cultul Eroilor Gorj joi, 19 februarie 2026, la Peștișani și Târgu Jiu, ca și colaborator. La Peștișani, activitățile s-au desfășurat la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Hobița și Peștișani, iar la Târgu Jiu, la CJCPCT Gorj.
25. CJCPCT Gorj a sărbătorit, vineri, 27 februarie 2026, începând cu ora 11:00, 58 de ani de activitate, unde a fost premiată și filiala noastră dar și membri ai acesteia.
26. Ultima activitate a fost marți, 10 martie 2026, la sala de ședințe a Primăriei Scoarța, unde a avut loc Adunarea Generală a Subfilialei Scoarța.
Așa cum prevede Statutul Asociației, art. 32. pct. 2, litera c, Adunarea Generală a Filialei Județene alege, o dată la patru ani, președintele filialei, membrii Biroului Executiv Județean și ai Consiliului Director. Așa s-a întâmplat și vineri, 13 martie 2026. Astfel, conducerea Filialei Gorj, pentru perioada martie 2026 – martie 2030, are următoarea conducere:
– Președinte: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga (reales);
– Prim-vicepreședinte: lt. col. (rtr.) Ghindă Ovidiu Gabriel (reales);
– Vicepreședinte 1 și jurist al filialei: jurist Retezeanu Constantin (reales);
– Vicepreședinte 2, responsabil și de serviciul logistic și calitatea vieții: ing. Vasile Ionescu (reales);
– Vicepreședinte 3 și purtător de cuvânt, responsabil și de compartimentul cultură și tradiții militare: col. (rtr.) Vasile Munteanu (reales);
– Secretar executiv, responsabil și de relații de colaborare și presă: col. (rtr.) Bușe Gheorghe (reales);
– Membri: prof. dr. Mocioi D. Ion, Ionescu Viorica (contabil-casier), ing. Dan Toropu și profesor Dorel Șorop (realeși);
– Membri supleanți: optician Boștină Ionică și preotul BĂLAN V. Dumitrașcu Cosmin (realeși).
Comisia de Cenzori pentru perioada martie 2026 – martie 2030, are următoarea componență: economist Ciuclea Petre ca președinte și doamna economist Lavinia Ghindă ca membru (realeși).
Le dorim succes în organizarea și desfășurarea activităților propuse!
Col. (rtr.) Gigi BUȘE

Articolul Filiala Gorj Cultul Eroilor a prezentat bilanțul pe anul 2025, alegând aceiași conducere pe următorii patru ani apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Elevii participanți beneficiază de o experiență interactivă de învățare, facilitata de infochioșcurile digitale instalate în incinta bibliotecii. Echipamentele au fost achiziționate prin finanțarea oferită de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) și permit accesul la conținuturi multimedia dedicate istoriei clădirii bibliotecii, personalităților marcante precum Christian Tell și Constantin Brâncuși, dar și patrimoniului cultural al județului Gorj. Aplicațiile integrate – puzzle-uri și quiz-uri tematice – transformă procesul educațional într-o experiență dinamică și participativă. ,,Atelierele sunt structurate în trei etape: prezentarea bibliotecii și a proiectului, explorarea interactivă a infochioșcurilor și sesiuni de discuții privind importanța protejării patrimoniului cultural. Activitățile se desfășoară cu sprijinul cadrelor didactice, facilitând integrarea cunoștințelor dobândite în procesul educațional. Interacțiunea directă cu tehnologia stimulează interesul și curiozitatea elevilor, mulți dintre ei având pentru prima dată contact cu astfel de instrumente digitale. Prin implementarea proiectului, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj demonstrează impactul pozitiv al investițiilor realizate prin TMI, transformând resursele digitale în instrumente educaționale accesibile și relevante pentru comunitate”, a declarat Luiza Sandu, managerul instituției județene de cultură.
Atelierele vor continua și în perioada următoare, iar instituția își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toate unitățile de învățământ din Târgu Jiu și județul Gorj, pentru a oferi elevilor oportunități de învățare inovatoare.
Izabella Molnar

Articolul Biblioteca Județeană Gorj lansează ateliere digitale interactive pentru elevi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Semnele unei lirici meditative între sacru şi existenţial
Încă din primele pagini ale acestei cărţi cititorul descoperă o poezie a meditaţiei şi introspecţiei. Adrian Frăţilă cultivă o lirică a interiorităţii în care eul poetic se confruntă cu marile teme ale existenţei: timpul, memoria, destinul şi relaţia omului cu sacrul. Sicomorul devine un arbore al rezistenţei ontologice, un axis simbolic care uneşte cerul cu pământul, dar şi un reper spiritual într-un univers fluid sugerat de metafora mării. Poetul preferă imagini dense, uneori cu rezonanţe mitice sau religioase, prin care construieşte un spaţiu liric al căutării de sine: „de-atâta neclintire s-au năruit statui/ perfida cuirasă a Timpului mă strânge/ dacă pătrund în lucruri precum jungheru-n sânge/ se surpă înlăuntru un flaut amărui.” (Flaut amărui)
În poezia lui Adrian Frăţilă natura nu este doar un decor ci devine o prelungire a trăirilor interioae. Marea simbolizează neliniştea şi incertitudinea existenţei, în timp ce sicomorul, arbore cu rădăcini adânci în tradiţia simbolică, reprezintă stabilitatea, credinţa şi permanenţa. O trăsătură definitorie a acestui volum de versuri este tensiunea dintre efemer şi etern. Versurile lui Adrian Frăţilă par a oscila între melancolia trecerii timpului şi aspiraţia către permanenţă. Poetul îşi asumă condiţia celui care caută sensuri într-o lume fragmentată, iar această căutare se transformă într-o experienţă poetică autentică: „Prin aer parcă răni se tot deschid/ Încape Marea-n solzul strâmt de peşte/ Oare pândesc subţire ochi în vid/ genunchiul nemişcării putrezeşte?” (Flăcările sechestrate-n maci)
În plan stilistic versurile din „Sicomor sădit în mare” se remarcă printr-un echilibru între lirismul confesiv şi expresia simbolică. Discursul poetic nu este ostentativ, ci discret, uneori aproape meditativ, apropiindu-se de registrul unei poezii sapienţiale. Versurile au o tonalitate gravă, dar nu lipsită de lumină, sugerând că dincolo de nelinişte există o posibilă reconciliere cu sinele şi lumea: „Voi merge spre steaua ce licăre-n Nord/ De-ar fi să las vamă oceanului vast/ Corsari ai visării, zvârliţi peste bord/ galonii de vin şi al hranei balast!” (Balada corsarului)

Poezia ca exerciţiu al memoriei şi rezistenţei spirituale
Volumul poate fi citit şi ca o reflecţie asupra condiţiei poetului contemporan. Desigur, sicomorul plantat în mare devine metafora creatorului, care îşi caută rădăcinile într-un spaţiu instabil, dar refuză să renunţe la verticalitatea spiritului. În acest sens, poezia lui Adrian Frăţilă se situează într-o tradiţie lirică a meditaţiei existenţiale, în care cuvântul poetic devine instrument de explorare a sensului. Prin densitatea simbolurilor şi prin profunzimea reflecţiei, „Sicomor sădit în mare” se dovedeşte a fi un volum care invită la lectură atentă şi la meditaţie. Poezia autorului Adrian Frăţilă nu caută efecte spectaculoase ci construieşte discret şi profund o lume a sensurilor interioare.
În concluzie, putem spune că acest volum de versuri confirmă vocaţia reflexivă a poetului şi propune o lirică a verticalităţii spirituale, în care metafora sicomorului devine simbol al unei rezistenţe tăcute în faţa timpului şi a instabilităţii lumii contemporane. „Sicomor sădit în mare” rămâne o carte despre credinţă, identitate şi nevoia de rădăcină într-un univers aflat într-o continuă mişcare.
Mircea Tutunaru

Articolul Verticalitatea spiritului în poezia lui Adrian Frăţilă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Eu asigur un program riguros care, de multe ori se desfășoară de dimineață, la Craiova și după amiaza, la Rădinești”!

-V.G. Ca să nu mai spun că şi activităţile extraşcolare ale elevilor devin un argument al implicării tinerilor în proiectele dumneavoastră!
-C.A. Cât privește activitățile extrașcolare cu copiii din Anamblul Artistic «PERLELE OLTENIEI», pot spune că sunt norocos, deoarece, unii au şi părinți cu un nivel al educației foarte înalt. Așa se explică continuitatea activităților instructiv-educative din cadrul Anamblului Artistic «PERLELE OLTENIEI». Pe de altă parte, eu asigur un program riguros care, de multe ori se desfășoară de dimineață, la Craiova și după amiaza, la Rădinești. Motivul? Copiii trebuie integrați rapid în orchestră pentru a le crește motivația învățării!
-V.G. Cred că am mai abordat acest subiect într-un alt context, dar, acum, v-aş ruga să ne spuneţi, într-o discuţie mai largă despre învăţământ şi despre sistemul educaţional din judeţ şi din ţara noastră, dacă mai constituie şcoala un cadru corespunzător pentru modelarea personalităţii copiilor din mediul rural, când intemperiile climatice şi restricţiile financiare afectează şi chiar diminuează calitatea actului educativ în unităţile de învăţământ?
-C.A. Domnule profesor, consider că este greșit să vorbim despre copiii din mediul rural în ideea că sunt defavorizați! Trebuie să vorbim despre copii în general, despre școală, despre oportunități, despre viitor! În cadrul Ansamblului Artistic «PERLELE OLTENIEI», spre exemplu, veți găsi opt copii de la Școala Gimnazială «CORNELIUS RADU» Rădinești și cinci copii de la școli din Craiova. Veți găsi, de asemenea, o echipă de tineri care se stimează, se asociază și se sprijină reciproc pentru a pregăti spectacolele care-i așteaptă! Merg împreună și servesc masa, se plimbă, discută, își fac planuri, devin independenți. Şi fiecare are o materie sau două preferate!
–V.G. Cred că se poate vorbi şi despre o implicare a părinţilor în activităţile pe care dumneavastră le desfăşuraţi cu elevii!
-C.A. E foarte adevărat, iar, pentru a putea face aceste lucruri posibile, fiecare părinte donează, în contul «Societății Cultural-Științifice RĂDINEȘTI-GORJ», suma de 500 lei la fiecare trei luni. În fiecare săptămână sunt două deplasări la Craiova și o repetiție durează 2-3 ore. Sunt minimum 50 de ore în 3 luni. Deci, un părinte donează 10 lei/oră, ce părere aveţi?
-V.G. Am o părere care nu se poate spune acum, când sunt atâtea probleme şi neajunsuri în sistemul educaţional, poate mai târziu!
-C.A. Toți banii sunt folosiți pentru transportul copiilor, achiziționarea de consumabile și realizarea partiturilor! Cred că nu restricțiile financiare sunt cauza rezultatelor dezastruoase din învățământ! Lipsa pasiunii pentru meserie, și/sau nivelul precar de pregătire al celor care au grijă de copii la școală și după orele de curs, cred că sunt principala cauză care produce atâtea efecte!
-V.G. Şi defecte, dacă se poate spune astfel!
-C.A. Şi…defecte, pentru că indiferent de numărul copiilor unei școli, ar trebui să avem câte un profesor pentru fiecare materie. Pentru a avea rezultate bune, copiii ar trebui să fie organizați în funcție de aptitudini și nu în funcție de vârstă!

,,Consider că numai oamenii temeinic pregătiți, vor putea face față tuturor provocărilor și vor duce România mai departe”!

-V.G. Cum vedeţi viitorul sistemului educaţional, din perspectiva digitalizării procesului de învăţământ, în condiţiile influenţelor discursului predominant formal de pe ecranul telefonului sau al televizorului, asociat cu lipsurile şi stângăciile manualelor școlare?
-C.A. Trebuie să revenim la învățământul interbelic! Trebuie să revenim la cretă! Trebuie să redăm profesorului demnitatea! Trebuie să facem din examene adevărate «pietre de încercare», dacă se poate spune şi astfel! Consider că numai oamenii temeinic pregătiți, vor putea face față tuturor provocărilor și vor duce România mai departe! Beneficiarii unui învățământ gratuit vor trebui să muncească pentru statul român minimum 10 ani după absolvire!
-V.G. Cine sunt specialiștii care pot face «terapie» pentru cadrele didactice, încât acestea să aibă o altă gândire privind funcţionarea bună a învățământului?
-C.A. Dacă nu există acești specialiști, atunci putem trimite tineri la specializare în țări cu tradiție în educația de calitate (Finlanda, Norvegia, Suedia, Japonia,…). Abia după aceea, putem începe educația cadrelor didactice! Sigur, nu vom face educație prin intermediul telefonului mobil, prin «zoom», pentru că educația trebuie făcută în centre universitare cu specialiști de primă mărime! Cu oameni motivați financiar şi care sunt receptivi la noutăți, putem reforma sistemul de învățământ românesc! Copiii abia așteptă schimbarea noastră (părinți, profesori, autorități publice,…), pentru a putea avea soluții la problemelor lor!
-V.G. Sunt impresionat de modul deosebit în care gândiţi şi meritaţi un loc de consilier în Ministerul Educaţiei şi Cercetării!
-C.A. Nu aş putea să închei fără a spune că părinții, profesorii, autoritățile publice, … trebuie să-l convingă pe copil că pentru a avea un anumit confort (financiar, profesional), trebuie să muncească în mod continuu! În plus, nu inventarierea problemelor este importantă, ci, găsirea soluțiilor într-un timp foarte scurt! Acest deziderat poate fi atins doar printr-o pregătire temeinică la toate disciplinele! Doar așa se formează sinapsele neuronale care ajută elevii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă zilnic! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Educaţia şi…Lecţia de viaţă! – Interviu cu d-l prof. dr. Constantin ARCUŞ, Preşedintele «Societăţii Cultural-Ştiinţifice Rădineşti-GORJ» ,,Trebuie să redăm profesorului demnitatea! Trebuie să facem din examene adevărate «pietre de încercare», dacă se poate spune şi astfel”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Oameni cu mai multe fețe,
Mari maeștri în minciuni,
Ce fac apele să-nghețe,
Ca să pară și ei buni.

La crâșmă

Ajung iute pe-o cărare,
Mă îmbăt c-o țuică tare,
Plec apoi, cobor pe scări,
Și-o iau drept, pe trei cărări!

Șef de partid

Un fost șef de galerie,
Un căpos și un perfid
A ajuns șef de partid.
Și ce mare șmecherie!

Eroare

Bine faci, bine găsești,
O zicală așa spune;
Sigur că te păcălești,
Că trăim în altă lume.

Câinele casei

Despre câine, ce să spun?
Lucruri știute de toți:
Și de-l bați, te crede bun,
Și te apără de hoți!

Preferință

Te-aș ruga să mă ierți, Doamne,
C-o spun drept, fără ocol:
Eu, mai bine, rabd de foame
Decât să nu beau alcool!

Cu Bonzo la vânătoare

Când prin codri-odat’ vânam,
Pica tot în ce trăgeam.
Bonzo, și-azi vânat ridică,
Trag, ratez, arar mai pică!

Viața la țară

Așa e la vremea asta:
Se bârfesc, se ciondănesc,
Își mai fură și nevasta;
Când se bat…când chefuiesc!
Doctor Cornel MUNTEANU

Articolul Stropi de haz… apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Evenimentul va avea loc în Sala „Titu Rădoi” a Direcția Județeană de Cultură Gorj din Târgu Jiu și este dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși.

Publicația, cu apariție lunară, promovează creațiile scriitorilor și oamenilor de cultură din Gorj, dar și ale unor autori consacrați din întreaga țară.

Noul număr al revistei – o ediție de 32 de pagini (serie nouă, anul II, nr. 3), apărută în martie 2026 – a fost realizat la Târgu Jiu în cadrul unui proiect editorial susținut de S.C. Gorjeanul S.A., prin implementarea inițiativei medi@rt.vasiescu.

Proiectul editorial este inițiat de jurnalistul și omul de cultură Vasile Vasiescu, care a coordonat și apariția acestui număr dedicat lui Brâncuși.

De asemenea, apariția revistei a fost susținută constant de Bebe-Viorel Ionică, director general al ziarului „Gorjeanul” și fost ministru secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, un susținător activ al culturii și al acestui demers editorial, ajuns la cel de-al 15-lea număr.

În paginile revistei semnează numeroși scriitori, artiști și oameni de cultură, printre care Paul Aretzu, Mircea Bârsilă, Ionel Bușe, Valeriu Butulescu, Mircea Cantor, Ion Deaconescu, Gheorghe Grigurcu, Ioan-Aurel Pop, Ion Popescu-Brădiceni, Vasile Vasiescu și Roxelana Verdeș, alături de numeroși alți autori care contribuie la promovarea valorilor culturale românești.

Articolul Revista „Gazeta Gorjului”, lansare specială dedicată lui Constantin Brâncuși  apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Hram cu muzică și voie bună, la Scoarța, de Buna Vestire apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Vatră a unui sat dacic încă înainte de cucerirea romană, Târgu-Jiul, sau Arcina, cum se spune că era denumit pe atunci, se afla poziţionat între insulele şi pădurile sălbatice formate de apele Jiului, precum şi ale Hodinăului şi Poschiei afluenţi ai acestuia. Se oferea astfel un bun adăpost împotriva năvălirilor duşmane. În acest loc se intersectau o serie de artere comerciale ce făceau legătura între Dunăre şi Transilvania. Şi în timpul administraţiei romane în Dacia, drumul a cunoscut o intensă circulaţie.
Legenda spune că însuşi împăratul Traian ar fi trecut prin Târgu Jiul de atunci, venind de la Drobeta peste Motru, peste Tismana (unde se află şi astăzi ruinele unei cetăţi) şi ar fi traversat Jiul undeva în dreptul actualei comune Drăguţeşti. De aici ar fi plecat în direcţia Iezureni, Curtişoara, Bumbeşti Jiu, unde a staționat cohorta a 4-a Cypria și a ridicat un castru de pământ reconstruit mai târziu din piatră, pe timpul lui Septimius Sever, grosul armatei pornind pe drumul Maghereşti – Bengeşti până aproape de Rîmnicu Vîlcea, mai precis la Pons Aluti.
Tot de la Bumbeşti, un alt corp al armatei ar fi plecat prin pasul Vâlcan spre Transilvania. Târgu Jiul este menţionat pentru prima dată în anul 1406, sub numele de Jiul, într-o poruncă dată de Mircea cel Bătrân către mănăstirea Tismana.
După trecerea prin Bumbeşti-Jiu, amintit din documente din secolul 17 sub denumirea de Schela Polatiştii, intrăm în defileu unde pe malul drept se pot vedea ruinele mănăstirii Vişina, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân. Aceasta stăpânea întinse teritorii, după cum reiese dintr-un document din anul 1519, prin care Neagoe Basarab confirma drepturile de proprietate.
Între Meri şi Lainici, un monument istoric ridicat în anul 1927 aminteşte de luptele din Primul Război Mondial şi de sacrificiul generalului Dragalina, căzut aici în încercarea de a opri atacul vânătorilor de munte germani din anul 1916.
Cel mai important obiectiv de natură spirituală din defileu este Mănăstirea Lainici, lăcaş de cult de o mare valoare religioasă, aşezat în pasul Lainici la o altitudine de 450m. Prima atestare o găsim în „Cronica rimată de la Mănăstirea Prislop”, unde se relatează faptul că Sfântul Nicodim şi-a găsit lăcaş de rugăciune într-o peşteră de pe valea Jiului. Afirmaţia pare să fie exactă, întrucât, la aproximativ 3 km, de schitul Locurele se afla peştera Gropului în muntele cu acelaşi nume.
După cum atestă documentele, pe locul ocupat astăzi de mănăstire exista înainte de anul 1784, probabil încă din secolul 15 un schit de lemn. Mănăstirea a fost construită între anii 1812 – 1818 în vremea lui Gheorghe Caragea şi îmbină armonios elementele de construcţie în stil bizantin cu cele ale arhitecturii tradiţionale româneşti. Aici s-a ascuns în anul 1817 Tudor Vladimirescu deghizat în călugăr pentru a scăpa de urmărirea turcilor deoarece luptase împotriva lor în războiul ruso – turc. În anul 1821, mănăstirea a constituit un punct de comandă şi sprijin pentru acţiunile pandurilor în Oltenia.
De la Mănăstirea Lainici, după aproximativ 5 Km, se poate ajunge la schitul Locurele, ce a fost înălţat între anii 1855 – 1858. Aici se relatează că se retrăgeau oamenii din clasele înalte ale societăţii de atunci pentru post şi rugăciune. Schitul a fost vizitat de scriitorul Alexandru Vlahuţă şi este pomenit în a sa Românie Pitorească.
Asupra denumirii schitului pot apărea unele confuzii. El nu se numeşte schitul Locuri Rele, cum greşit apare în unele publicaţii, denumirea corectă a sa fiind Schitul Locurele, adică locuri mai mici pentru rugăciune.
În fiecare an, la data de 6 august, se sărbătoreşte hramul mănăstirii Schimbarea la Faţă, iar schitul şi mănăstirea Lainici devin neîncăpătoare pentru credincioşii dornici să participe la acest eveniment de o mare valoare religioasă.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul Nostalgii de primăvară – Tărâmul unde istoria se împletește cu spiritualitatea – Defileul Jiului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Evenimentul a început la ora 09:30 cu depunere de jerbe și coroane de flori la statuia artistului din fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu, urmată de o deplasare pietonală pe traseul Calea Victoriei – Calea Eroilor – Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, unde a urmat o slujbă de pomenire apoi la sediul C.J.C.P.C.T. Gorj a fost vernisată expoziția de grafică stradală „Brâncuși – Interpretări grafice contemporane”, organizată în fața sediului Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Așadar, la ora 09:30, au început să apară, ca la un semnal, din toate direcțiile grupuri, grupuri de persoane care s-au adunat în jurul statuii (bustului) lui Constantin Brâncuși, din Târgu Jiu, operă a sculptorului Ion Irimescu și amplasată în anul 1976 în fața Casei de Cultură a Sindicatelor. De-o parte și de alta a bustului au fost așezați dansatorii de la Ansamblul Artistic „Doina Gorjului”, iar participanții la eveniment, în continuarea lor. Au fost delegații de la Consiliul Județean Gorj în frunte cu doamna vicepreședinte Anca Bordușanu și Gheorghe Nichifor, de la Prefectura Gorj, de la Inspectoratul Școlar Județean Gorj, în frunte cu Inspectorul general, prof. Marian STAICU, de la Biblioteca Județeană Gorj „Christian Tell”, condusă de doamna manager Luiza Maria Sandu, de la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, domnul director Dumitru Hortopan a venit însoțit de un grup de muzeografi, de la Filiala Gorj Cultul Eroilor a fost prezent col. (rtr.) Gigi BUȘE, iar de la C.J.C.P.C.T. Gorj, etnologul Pompiliu Ciolacu, inspector de cultură scrisă Daniela Petruța Gapșea, poeta Zoe Cârlugea și managerul Ionuț-Viorel Bordeiaș, cel care a fost și organizatorul evenimentului. Din păcate nu a venit nimeni de la Primăria Târgu Jiu. Era prea departe, câteva sute de metri.
Sub privirea rece dar parcă curioasă a lui Constantin Brâncuși, domnul Ionuț-Viorel Bordeiaș, a ținut un scurt discurs despre acest eveniment. „Astăzi, 16 martie 2026, se împlinesc 69 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor Constantin Brâncuși, care a făcut ca județul nostru, Peștișaniul și întreaga Românie, să facă astăzi parte din harta mondială a istoriei artei. Ne-am adunat astăzi aici să-l și omagiem așa cum am făcut și la aniversarea celor 150 de ani de la nașterea sa.” După ce a prezentat programul omagial sa trecut la depunerea de coroane și jerbe de flori din partea instituțiilor participante, Prefectura, Consiliul Județean și instituțiile subordonate și Inspectoratul Școlar Județean, după care s-a ținut un moment de reculegere.
Programul a continuat cu o deplasare pietonală pe traseul Calea Victoriei – Calea Eroilor – Biserica„ Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, unde am fost întâmpinați de un sobor de preoți: Preot paroh Ciprian Sîrbu, Ion Tomescu, Mircea Muscă, Chivulescu Nicolae și Vasilică Buzuloiu. Aceștia au împărțit câte o lumânare fiecărei persoane prezente și au săvârșit o frumoasă slujbă religioasă de comemorare a marelui artist Constantin Brâncuși. Aici a participat și reprezentantul Primăriei Târgu Jiu, viceprimarul Adrian Tudor.
În continuare preotul paroh Ciprian Sîrbu a ținut o mică predică: „Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolit al Olteniei și la inițiativa C.J.C.P.C.T. Gorj ne-am întâlnit astăzi, 16 martie 2026, în Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel din Municipiul Târgu Jiu pentru a săvârși slujba de pomenire, parastasul, la 69 de ani de la mutarea la Domnul a lui Constantin Brâncuși”. Și a continuat: „Nu mai târziu decât ziua de ieri am ascultat împreună la Sfânta Liturghie îndemnul mântuitorului Iisus Hristos de a-i fi următori prin asumarea Crucii cu răbdare, smerenie, demnitate și responsabilitate. Acești termeni definesc viața fiecăruia dintre noi pentru că în mod bizar, singura certitudine a vieții, este moartea. Atunci când această trecere este una care provoacă emoție în jur și de cele mai multe ori așa se întâmplă, în mod natural tindem să păstrăm o legătură cu cei pe care noi nu-i mai avem în mijlocul nostru. Această legătură se păstrează prin rugăciune și pomeniri. Parastasul în sine, este o expresie a legăturii de iubire și respect, pentru cei care au plecat dintre noi”. A precizat că valoarea reală a unui om este dată de stadiul de neuitare și această neuitare este cu atât mai lungă cu cât faptele pe care le-a săvârșit sunt bine plăcute înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, concluzionând: „De aceea în pomelnicele noastre ne amintim de moși și strămoși, chiar dacă pe unii dintre aceștia nu i-am cunoscut. Ne povestesc părinții despre bunicii lor și în mintea noastră se contură un portret care ne permite ca în cadrul rugăciunii să purtăm un dialog cu înaintașii noștri”. În încheiere părintele paroh a spus: „Așadar astăzi fiind o slujbă de pomenire ne amintim cu deosebit respect de părintele sculpturii moderne Constantin Brâncuși cel care prin strădania sa asumată, într-o perioadă cu mult mai dificilă decât în timpul pe care-l trăim noi astăzi, a reușit să fie un vizionar, un liant dintre cultura tradițională românească și influențele Occidentale. Constantin Brâncuși a fost un creștin ortodox practicant și cu siguranță nu întâmplător ne aflăm astăzi într-unul dintre locurile unde în urmă cu 89 de ani, la sfințirea acestei biserici, din amvonul central, de acolo de sus, de deasupra dumneavoastră, a înălțat public rugăciune către Dumnezeu prin citirea apostolului în timpul Sfintei Liturghii.”
Și domnul Ionuț-Viorel Bordeiaș, managerul CJCPCT Gorj, a transmis un mesaj plin de încărcătură spirituală, pentru că și el provine din rândul preoților: „Astăzi ne-am adunat aici, într-un loc cu încărcătură spirituală aparte pentru orașul nostru și pentru cultura românească, pentru a cinsti memoria lui Constantin Brâncuși, la împlinirea la 69 de ani de la trecerea sa în eternitate. Este ziua în care ne întoarcem cu gândul la omul care a plecat din satul Hobița și care a ajuns să schimbe pentru totdeauna Istoria Artei Moderne. Este ziua în care ne amintim că în spatele marilor opere care au intrat în patrimoniul Universal s-a aflat un spirit profund legat de rădăcinile acestui pământ. Târgu Jiu păstrează astăzi una dintre cele mai impresionante moșteniri artistice ale secolului al XX-lea. Ansamblul monumental Calea Eroilor rămâne una dintre acele creații rare în care arta, memoria istorică și spiritualitatea unui om se întâlnesc într-o armonie pe care timpul n-o poate altera. Prin Masa Tăcerii, prin Poarta Sărutului și prin Coloana fără Sfârșit, Constantin Brâncuși a dat formă unei idei simple și în același timp, profunde. Memoria Eroilor și demnitatea unui popor pot fi exprimate prin limbajul universal al artei. Moștenirea lui Brâncuși reprezintă o responsabilitate permanentă. Ea ne obligă la respect, la grijă și la efortul de a transmite generațiilor viitoare sensul profund al acestei opere. Constantin Brâncuși rămâne una dintre marile conștiințe creatoare ale lumii moderne iar pentru noi rămâne și un reper viu al identității culturale gorjene și românești”.
După ce ne-am miruit cu toții, a urmat o fotografie de grup afară, în fața bisericii, iar cei care au dorit au mers și au luat câte un pahar de colivă.
Ne-am luat rămas bun de la preoți, mulțumindu-le pentru implicarea în acest eveniment și ne-am deplasat, pe jos, tot pe Calea Eroilor, până la sediul C.J.C.P.C.T. Gorj, unde am ajuns la ora 11:00. În fața sediului CJCPCT Gorj a fost instalată o expoziție stradală intitulată „Brâncuși – Interpretări grafice contemporane”, realizată de graficianul Grigore Haidău și dedicată operei și moștenirii artistice a sculptorului originar din Gorj. Expoziția aduce în atenția publicului reinterpretări grafice moderne inspirate din creația lui Constantin Brâncuși, una dintre cele mai importante personalități ale artei moderne la nivel mondial.
În Gorj Brâncuși nu a murit. El s-a risipit în lumină, în tăcerea formelor perfecte și în sufletul acestui pământ din care s-a născut. Îl regăsim în îmbrățișarea fără sfârșit a Sărutului, acolo unde iubirea devine eternitate. Îl vedem în zborul fără margini al Păsării în văzduh, acolo unde spiritul se eliberează de greutatea lumii.
Îl simțim în urcușul nesfârșit al Coloanei Infinitului, ca o rugăciune de metal ridicată spre cer. Dar mai ales, Brâncuși trăiește în fiecare daltă care lovește piatra cu speranță. În fiecare artist care caută esența, nu aparența. În fiecare român care înțelege că adevărata măreție se naște din rădăcini simple. De 69 de ani, lumea întreagă îl caută pe Brâncuși în muzee. Noi îl găsim aici, acasă, în liniștea satului, în memoria pământului.
Gigi BUȘE

Articolul Marele sculptor Constantin Brâncuşi a fost comemorat și la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Creaţiile brâncuşiene dobândesc expresivitate sublimă!
De o valoare teoretică deosebită este viziunea lui Brâncuşi asupra formei care se suprapune gustului, prin rezultanta în privinţa ideii recurente în filosofia artei, potrivit căreia marile opere de artă pot să fie atât frumoase, cât şi sublime. Realizate în mai multe variante, creaţiile brâncuşiene dobândesc expresivitate sublimă, atunci când cel mai adânc plan al unei lucrări este bogat în semnificaţii şi este alcătuit într-un mod excepţional, înaintea sa fiecare suflet contemplator vibrând pe unele acorduri comune. Brâncuşi este preocupat de problema umanului sub toate aspectele sale, deoarece subliniază importanţa prezenţei, atât a sublimului, cât şi a frumosului într-o viaţă armonios dezvoltată şi raţională. Brâncuşi genialul, în efortul de a satisface vocaţia spiritului, dă uneori impresia că ar neglija umanitatea, dar, fără sublim, frumosul ne-ar face de multe ori să ne uităm demnitatea pentru a ne cufunda în admiraţia unei plăceri necontenite, în care am pierde vocaţia caracterului privirii noastre! Însă, numai când sublimul se însoţeşte cu frumosul şi când percepţia pentru ambele devine în egală măsură cultivată şi formată, abia atunci suntem admirtori desăvârşiţi ai artei, fără a deveni subordonaţii ei şi fără a ne sacrifica drepturile de privitori ai lumii inteligibile! În creaţia brâncuşiană cele două se completează, iar, la fel cum o viaţă trăită desăvârşit le îmbină pe ambele, tot astfel în marile opere de artă apar alăturate sublimul şi frumosul, dar, fără ca prin aceasta să fie subordonate gustului. Brâncuşi ne ajută să înţelegem că tot ceea ce ne amenință sau se referă la lucruri terifiante, poate deveni o sursă de sublim şi chiar o răsturnare de situație care va fi remarcată și reluată și de către modernitate! Chiar dacă ne sugerează şi ne şopteşte numai, Brâncuşi consideră că frumosul este legat de formă, pe când sublimul de necuprinderea spaţială, dar numai la obiecte ale naturii, nu și la artă! Frumosul place fără nici un interes, dar pot apărea sublime priveliști ale naturii, mai ales că sublimitatea nu se află în nici un obiect al naturii, ci numai în sufletul nostru, când noi înşine putem reflecta asupra superiorității noastre față de natura din jurul nostru! Brâncuşi ne spune cu claritate că frumosul este ceea ce ne place doar în apreciere, fără nici un interes, pe când sublim este ceea ce place nemijlocit prin opoziția sa față de interesul simțurilor noastre! De aceea, orice afect care trezește în noi conștiința propriilor forțe de a depăși o diferenţă este estetic-sublimul din sufletul nostru! Dacă sublimul se află numai în noi, deși sursele lui sunt exterioare, și dacă el ne ajută să depășim teama de natura crudă, prin realitatea din afara noastră, experiența lui are sau poate avea un efect benefic deosebit! Spre exemplu, când Brâncuși sculptează un pește sau o pasăre, fără altă urmă de prezență umană decât circumstanța, înseamnă că ele sunt văzute de noi și că noi le înţelegem privindu-ne, ca și cum ele ar fi nişte ființe vii, nu obiecte create, adică într-un ciudat decor, nici irecuperabil diferit, nici identificator, ci, tocmai, calificabil drept sublim şi dinamic, dar, nu sublim material!

Brâncuşi surprinde ambiguitățile, dar și speranțele sublimului!
Deoarece viziunea brâncuşiană asupra sublimului este şi o pătrundere a esenţei lucrurilor, o altă abordare a sublimului, mai aproape de noi, pune accentul pe capacitatea ochiului de a tulbura și a neliniști, conform, mai curând vederilor lumii de azi care trăiește discursuri eterogene, sterile și incomensurabile, deci intraductibile unul în altul. În acest fel, chiar înțelegerea nu mai este cu putință, dar nici indiferența, pentru că în această situație, arta modernă și cea postmodernă se confruntă cu nereprezentabilul, dar, în timp ce modernii doar atestă existența a ceva ireprezentabil, postmodernii chiar încearcă să-l reprezinte într-un mod apropiat de sublimul dinamic! Brâncuşi subliniază acest lucru pentru cei obsedați de ceva care vine spre noi iminent sau poate nu, ceva incert, amenințător, distructiv şi cu pericol de război, dacă nu cumva, dimpotrivă, salvator şi pacificator! Este ceva formulabil numai printr-o întrebare consacrată direct comentării sublimului care trezește sentimentul sublimului sau ca o prezență care excede puterea imaginației de a o sesiza, ca un infinit nedefinit, formulat abstract și în același timp patetic, într-un un stil specific operelor târzii ale lui Brâncuşi! În fine, dacă frumosul pare sau chiar este un subiect de discuție deschisă, astăzi, după un secol de dezastre precum a fost secolul al XX-lea, Brâncuşi surprinde în ambiguitățile, dar și în speranțele sublimului acuitatea prezenței a ceva necunoscut, printr-un concept nou, creat din mai vechiul sublim, dar un concept care exprimă nu ceva concret, ci, mai curînd ceva care, deși sesizabil, rămâne tainic, ceva prezent, deși simțit irelevant ca modalitate de a exprima esenţa creaţiei artistice! Viziunea despre sublim este însă mult mai largă la Brâncuşi, iar, dacă sublimul este irrelevant ca atare, înseamnă că artistul trebuie să-l evoce altfel decât prin prezentare propriu-zisă, conchide sculptorul, care caută, totuși, într-un fel care să-i sugereze prezența! În concluzie, pentru Brâncuşi, omul contemporan trebuie să-şi redobândească încrederea în acest echilibru al frumosului şi sublimului, dar, mai ales în sublimul moral de care presiunile cotidiene, mărunte, autosuficiente şi tensiunile lăuntrice exacerbate l-au îndepărtat pe om de el însuşi, poate, în cea mai mare măsură. În plus, dacă sublimul religios şi cel moral reprezintă sentimente excepţionale, dar cu incidenţă redusă, sublimul naturii şi cel artistic, în special cel reprezentat prin arta sculpturii fără restricţii, rămân surse accesibile, chiar şi în societatea modernă, pentru atâtea emoţii valoroase!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Sublimul sau suprema pătrundere a esenţei la Brâncuşi – Esenţa sublimului constă în a face diferenţa între tipurile de competenţe necesare contemplatorului capabil de a putea surprinde ceea ce înseamnă creaţie! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Situațiile medicale care favorizează implanturile

Resorbția osoasă avansată reprezintă una dintre principalele indicații pentru soluțiile fixe pe implanturi. Când osul maxilar sau mandibular s-a resorbit semnificativ, protezele mobile clasice nu mai pot fi reținute eficient, provocând disconfort persistent și probleme funcționale. În aceste cazuri, implanturile oferă ancorarea necesară pentru o funcție masticatorie optimă.

Pacienții cu reflexul naujos pronunțat beneficiază în mod deosebit de aceste soluții. Protezele mobile acoperă o suprafață mare a palatului, ceea ce poate declanșa senzația de greață sau vărsături. Dantura fixă pe implanturi elimină această problemă prin designul său mai compact.

Diabetul controlat nu contraindică implanturile, dar necesită o evaluare atentă. Pacienții diabetici pot avea vindecarea încetinită, iar riscul de complicații postoperatorii este ușor crescut. Totuși, în cazurile bine controlate medical, succesul pe termen lung al implanturilor rămâne ridicat.

Avantajele funcționale ale soluțiilor fixe

O lucrare fixa pe 4 sau 6 implanturi oferă stabilitate superioară comparativ cu protezele mobile. Forța de mușcare se apropie de valorile normale, permițând consumul unei game largi de alimente. Această stabilitate se traduce prin încredere crescută în situațiile sociale și eliminarea fricii că proteza se poate deplasa.

Menținerea igienei orale devine mai simplă și mai eficientă. Spre deosebire de protezele mobile, care necesită proceduri speciale de curățare, dantura fixă pe implanturi se întreține similar dinților naturali, prin periaj și folosirea aței dentare.

Limitările și considerentele practice

Costul ridicat reprezintă principala barieră în accesul la aceste tratamente. Investiția inițială este considerabil mai mare decât în cazul protezelor mobile, iar multe asigurări de sănătate nu acoperă aceste proceduri. Durata tratamentului poate fi, de asemenea, un factor limitativ, întrucât procesul complet se întinde pe mai multe luni.

Nu toți pacienții sunt candidați ideali pentru implanturi. Fumătorii au rate de succes mai scăzute, iar cei cu boli parodontale active necesită tratament prealabil. Cantitatea și calitatea osului disponibil influențează decisiv fezabilitatea tratamentului.

Mentenanța pe termen lung presupune controale regulate și, ocazional, ajustări sau reparații. Deși implanturile au o durată de viață îndelungată, componentele protetice pot necesita înlocuire după mai mulți ani de utilizare.

Factorii care influențează decizia medicală

Vârsta pacientului nu constituie o contraindicație absolută, dar influențează planificarea tratamentului. Pacienții foarte în vârstă pot prefera soluții mai simple și mai rapide, în timp ce cei mai tineri beneficiază pe termen lung de investiția în implanturi.

Starea de sănătate generală și medicația administrată chronic sunt evaluate cu atenție. Anumite medicamente, precum bifosfonații sau anticoagulantele, pot complica procedura chirurgicală sau vindecarea ulterioară.

Expectativele pacientului trebuie să fie realiste și aliniate cu posibilitățile tehnice. Comunicarea clară între medic și pacient previne dezamăgirile și asigură satisfacția pe termen lung.

Tendința actuală în stomatologie evidențiază o creștere a cererii pentru soluții fixe, determinată atât de îmbunătățirile tehnice, cât și de creșterea nivelului de trai. Pacienții informați vin la consultații cu așteptări precise, ceea ce modifică abordarea tradițională a planificării tratamentului.

Articolul Când se recomandă dantura fixă pe implanturi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Despre Dent Priority

Povestea Dent Priority a început în 1995, la Craiova, din inițiativa dr. Radu Anghelina, cu dorința de a oferi pacienților servicii stomatologice la standarde internaționale. În timp, această viziune a prins contur prin investiții constante în tehnologie, prin formarea unei echipe de medici specialiști și printr-o abordare transparentă și empatică față de pacient.

Astăzi, Dent Priority este prezentă și în orașele Craiova, Slatina și Caracal, clinicile fiind apreciate de pacienți în special pentru dotările moderne, profesionalismul echipei medicale și pentru respectul și seriozitatea cu care este tratat fiecare caz în parte.

Ce servicii stomatologice sunt disponibile în noua clinică Dent Priority din Târgu Jiu?

Noua clinica stomatologica Targu Jiu se adresează atât pacienților care au nevoie de îngrijire de rutină, cât și celor care se confruntă cu probleme dentare complexe. Printre serviciile disponibile se numără:

Implantologie

Pacienții care se confruntă cu problema edentației pot apela la soluții moderne de implant dentar, realizate de medici specialiști în chirurgie oro-maxilo-facială.

Protetică dentară

Cei care au nevoie de refacerea parțială sau integrală a danturii pot beneficia de coroane dentare, punți sau proteze personalizate.

Ortodonție

Copiii, adolescenții și adulții care se confruntă cu probleme de aliniere dentară sau de mușcătură pot urma tratamente ortodontice adaptate fiecărui caz.

Endodonție

Pacienții care au nevoie de tratamente de canal beneficiază de intervenții endodontice realizate cu precizie la microscop, pentru salvarea dinților afectați.

Parodontologie

Cei care au probleme gingivale sau afecțiuni ale structurilor care susțin dinții pot primi tratamente dedicate sănătății parodontale.

Estetică dentară

Pentru pacienții care vor să îmbunătățească aspectul zâmbetului, clinica oferă proceduri de estetică dentară precum fațete dentare și albire dentară.

Pedodonție

Copiii beneficiază de îngrijire adaptată vârstei lor, într-un mediu în care pot ajunge să privească vizita la stomatolog cu mai puțină teamă. Pentru tinerii pacienți a fost dezvoltat și conceptul Dent Priority Kids, pentru promovarea dezvoltării unor obiceiuri dentare sănătoase, de la vârste fragede.

Profilaxie dentară

Atât copiii, cât și adulții au acces la servicii de prevenție și igienizare, esențiale pentru menținerea sănătății orale.

Personal medical calificat pentru soluții complete

Unul dintre avantajele importante pentru pacient este faptul că în cadrul Dent Priority Târgu Jiu, poate găsi specialiști dedicați tuturor ramurilor stomatologice, pentru orice problemă dentară.

Echipa reunește medici specialiști în chirurgie oro-maxilo-facială, protetică dentară, ortodonție, parodontologie, estetică dentară, endodonție și pedodonție. Asta înseamnă că, indiferent dacă este vorba despre un control, despre un tratament punctual sau despre un caz mai complex, pacientul poate primi o evaluare corectă și o soluție bine coordonată.

Pacienții care își doresc o evaluare sau au nevoie de tratament pot merge la noua clinică Dent Priority din Târgu Jiu începând cu 30 martie 2026.

Adresă: str. Unirii, nr. 1, Târgu Jiu, județul Gorj

Telefon: 0311303640

E-mail: contact@dentpriority.ro

Program: Luni–Vineri, 10:00–18:00

Articolul De la consultații la tratamente complexe: ce servicii stomatologice oferă noua clinică Dent Priority? apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Festivalul-concurs se adresează cursanților școlilor populare de artă și centrelor culturale județene din întreaga țară și este structurat pe două secțiuni: canto muzică populară și instrumente muzicale populare. Fiecare secțiune cuprinde două categorii de vârstă, respectiv 12–15 ani și 16–25 de ani. În total, la ediția din acest an s-au înscris 27 de concurenți proveniți din 15 județe ale țării: Dolj, Argeș, Sibiu, Cluj, Suceava, Alba, Vâlcea, Satu Mare, Brăila, București, Constanța, Mureș, Neamț, Iași și Gorj.
Concurenții vor fi evaluați de un juriu format din personalități marcante ale folclorului românesc, care vor analiza cu obiectivitate și profesionalism calitățile interpretative, repertoriul ales, autenticitatea portului popular și prezența scenică. Din juriu fac parte: Gheorghița Nicolae – specialist în etnologie și folclor, realizator și prezentator al emisiunii „Tezaur folcloric” de la TVR 1, în calitate de președinte al juriului; Doina Ișfanoni – doctor, istoric de artă și cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitri Gusti” din București; Anca Branea – interpretă de muzică populară, doctor și cadru didactic la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, profesor de canto la Liceul Vocațional de Artă din Târgu Mureș; Claudia Torop – director artistic al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului”; Dorel Cosma – scriitor, jurnalist și președinte al Uniunii Mondiale de Folclor; Eugen Petre Sandu – etnomuzicolog și compozitor; și Florin Chirițoiu – dirijor al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului”.
Programul festivalului va include, pe lângă concursul propriu-zis, o serie de momente artistice susținute de ansambluri și grupuri folclorice din județul Gorj. Vineri, 27 martie, de la ora 18:00, va avea loc debutul competiției, iar în cea de-a doua parte a serii vor evolua grupurile vocal-folclorice „Măriile Gorjului”, „Muguri de castan” din Tismana, „Ion Drăgan”, „Mugurașii” din Albeni și „Voinicelul” din Țicleni. De asemenea, publicul va putea urmări prestațiile ansamblurilor de dansuri populare „Izvorașul” din Negomir, „Brâulețul” din Văgiulești, „Bordeiașul” din Samarinești și „Petrolul” din Țicleni, ale grupului de fluierași „Izvorașul” din Negomir, ale grupului de viori „Virtuozii Gorjului”, dar și ale tinerilor interpreți – cursanți ai Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși”.
Competiția va continua sâmbătă, 28 martie, de la ora 18:00, când pe scenă vor urca din nou concurenții, iar programul artistic va fi completat de evoluțiile tinerilor interpreți ai instituției organizatoare, ale grupurilor vocal-folclorice „Măriile Gorjului”, „Ciobănașul” din Crasna și „Nedeia” din Novaci, ale Ansamblului de datini și obiceiuri „Roua” din Cloșani, precum și ale ansamblurilor de dansuri populare „Mugurașii Amaradiei” și „Altița”. Publicul se va bucura totodată de momente oferite de grupul instrumental „Păstorașii Gorjului” și de grupul de naiști și fluierași „Jiana”.
Duminică, 29 martie, de la ora 12:00, va avea loc Gala Laureaților, urmată de un spectacol folcloric dedicat iubitorilor de tradiții. Pe scenă vor evolua grupurile vocal-folclorice „Măriile Gorjului”, „Crușețelul” și „Stejăreii”, Ansamblul „Cheile Oltețului” din Polovragi și grupul instrumental din Godinești. Invitatul special al evenimentului va fi Viorel Papuc, câștigătorul ediției precedente a festivalului.
Acompaniamentul orchestral pe întreaga durată a manifestării va fi asigurat de Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, sub bagheta dirijorului Andrei Carcalicea. Evenimentul va fi prezentat de interpreta de muzică populară Carmen Felicia Sarcină, iar directorul festivalului este Alexandru-Ciprian Bratu.
Gazda acestei ediții a Festivalului Național de Muzică Populară „Meleaguri Brâncușiene” va fi Riviera by Anna Events din Târgu Jiu, sala Rosa. Intrarea este liberă, iar organizatorii îi invită pe toți iubitorii de folclor să participe la acest eveniment dedicat valorilor autentice ale muzicii populare românești.
Izabella Molnar

Articolul 27 de concurenți la Festivalul „Meleaguri Brâncușiene” de la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La ședință au fost prezenți 12 membri din 19 în evidență. Din această structură marea majoritate sunt profesori în frunte cu directorul Școlii Generale Scoarța, profesoara Bobei Georgiana Alina, vicepreședinte al subfilialei, unde funcționează și un Cerc „Cultul Eroilor”, al cărui președinte este profesoara Popescu Cornelia Ionela, care este și secretarul executiv al Subfilialei. Din subfilială mai fac parte trei ofițeri pensionari: col. (rtr.) dr. Bebe Dobre – care este și președintele subfilialei, col. (rtr.) Vodislav Iulian și mr. (rtr.) Arsenie Alexandru, un preot, Pavel Mădălin Constantin și actualul primar al comunei, ing. Ion Stamatoiu – care este și președinte de onoare al subfilialei.
Domnul col. (rtr.) dr. 1 președintele Subfilialei Scoarța a prezentat invitații de la Filiala Județeană Gorj, a numit comisia de redactare a procesului verbal și a propus următoarea ordine de zi:
1. Prezentarea și aprobarea Raportului de activitate al Subfilialei pentru perioada 13 martie 2025 – 9 martie 2026;
2. Prezentarea și aprobarea Planului de activități pentru perioada: aprilie 2026 – aprilie 2027;
3. Analiza Execuției bugetare pe anul 2025 și aprobarea proiectului Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026;
4. Discuții;
5. Alegerea conducerii Subfilialei pe următorii patru ani, 2026 – 2030Mâ;
6. Alegerea cenzorului Subfilialei Cultul Eroilor Scoarța.
După aprobarea ordinii de zi, președintele Subfilialei a trecut la prezentarea Raportului de activitate al Subfilialei pentru perioada 13 martie 2025 – 9 martie 2026. A subliniat importanța bunei colaborări cu Primăria Scoarța și în mod special cu domnul primar Ion Stamatoiu, participând la acțiuni comune de sărbătorire a zilelor istorice marcante în dezvoltarea României, depunând alături de Școala Gimnazială din localitate, coroane, candele și jerbe de flori la monumentele, troițele și crucile eroilor din satele Mogoșani, Bobu, Scoarța, Copăcioasa, Pisteștii din Deal și Budieni, cu ocazia Zilei Eroilor și a Zilei Naționale. Deasemenea o colaborare strânsă este și la realizarea Monografiei Comunei Scoarța avându-i ca autori pe col. (rtr.) dr. Bebe Dobre și profesor pensionar Zălog Titu, vicepreședinte al Subfilialei, dar și la realizarea publicației lunare „Curierul Primăriei Scoarța”, care a ajuns la numărul 114, unde cei doi publică materiale documentare despre personalități marcante ale comunei de-a lungul istoriei și din prezent, realizând 150 de fișe documentare, lucrând zile de-a rândul, câte 6-7 ore pe zi la Arhivele Naționale Gorj. Aceste fișe urmează a fi prinse într-o carte aparte.
În cadrul manifestărilor organizate de împlinirea a 80 de ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, la sediul central al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” din București s-a desfășurat, la data de 22 mai 2025, un Simpozion Evocativ mai multe secțiuni. La una dintre acestea domnul colonel Dobre Bebe a prezentat date despre Monumentul Eroilor și Veteranilor de Război din Comuna Scoarța. Acest material urmează a fi tipărit într-o lucrare separată numită „România Eroică” realizată de profesorul Eugen Petrescu, președintele Filialei Vâlcea. Tot în municipiul București, la data de 1 aprilie 2025, la cimitirul Sfânta Vineri, am participat, împreună cu domnul primar Ion Stamatoiu, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea colonelului doctor Vasile Arimia, originar din comuna Scoarța, dar care-și odihnește somnul de veci în acest cimitir. Manifestarea omagială a fost realizată cu participarea strănepotului, a nepoților Ioana și Iuliu și a fiicei Natașa. La realizarea ceremonialului au fost sprijiniți de către conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” a Municipiului București și al județului Ilfov, personal de către domnul general de brigadă dr. fizician Irinel-Alexandru Precup. A mulțumit și profesorilor de la Școala Gimnazială Scoarța, care au organizat, în colaborare cu Primăria Scoarța și Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Festivalul-Concurs de recitare poezii și interpretare cântece patriotice intitulat „Trăiască România dodoloață și unită!”, și desfășurat la Căminul Cultural „Pompiliu Marcea” din Scoarța, cu participarea a opt școli din județul Gorj, iar de Ziua Eroilor și de Ziua Națională au participat cu elevi, care au recitat poezii și interpretat cântece patriotice la monumentele din comună.
După prezentarea și aprobarea Planului de activități pentru perioada: aprilie 2026 – aprilie 2027, a Execuției bugetare pe anul 2025 și aprobarea Proiectului Bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026, s-a trecut la discuții.
Domnul Primar Stamatoiu Ion Grigore a apreciat aportul personal al domnului colonel Dobre, deoarece are o colaborare deosebită cu dânsul, devenindu-i un sprijin de nădejde pentru realizarea activităților Subfilialei Cultului Eroilor Scoarța. Este permanent prezent la organizarea și desfășurarea activităților din Agenda Culturală a comunei, iar membrii subfilialei participă voluntar la acțiunile comemorative de Ziua Eroilor, Ziua Armatei sau Ziua Națională a României. Una dintre activitățile acesteia, care îi este foarte dragă, este Festivalul „Trăiască România dodoloață și unită!”, implicându-se de fiecare dată în obținerea de fonduri pentru premierea elevilor. În continuare a prezentat ce obiective de realizat are în plan administrația publică locală din comuna Scoarța, printre care sunt și cele de realizare și recondiționare a unor monumente ale eroilor sau cele de finanțare a editării Monografiei comunei Scoarța, dar situația financiară a comunei este foarte grea. Măsurile impuse de Guvernul Bolojan sunt foarte aspre și sărăcesc primăriile, atât financiar cât și în forță umană.
Domnul col. (rtr.) dr. Bebe Dobre a povestit cum s-a înscris în Filiala Gorj Cultul Eroilor, în anul 2016, cu prilejul sărbătoriri Zilei Armatei în orașul Târgu Cărbunești și apoi a reușit să facă Subfilială la Scoarța, comună unde are domiciliul, după ieșirea la pensie. A lăudat realizarea de Cercuri „Cultul Eroilor” în unitățile de învățământ preuniversitar și implicarea elevilor în activitatea acestor cercuri. „Copii sunt extraordinari și ei merită orice. Și asta face Cultul Eroilor. Asta trebuie să-i învățăm pe copii, să respecte eroii, martirii și înaintașii”, a concluzionat domnul colonel Dobre.
Domnul prof. Zălog Titu a scos în evidență implicarea domnului colonel Dobre în inițierea și realizarea multor activități referitoare la slăvirea cultului eroilor, fapt ce a demonstrat utilitatea subfilialei noastre și a atras cetățenii la activitățile de cinstire a eroilor, cât și a personalităților pe care le-a avut comuna Scoarța de-a lungul timpului. Dânsul a făcut următoarele propuneri:
– cadrele didactice să se implice mai mult în procesul de educație patriotică a elevilor, indiferent dacă sunt sau nu membre în Cercurile „Cultul Eroilor”. „Educația patriotică a sentimentului de dragoste și respect față de țară, față de înaintașii noștri care și-au jertfit viața pe câmpul de luptă pentru a apăra glia străbună și a asigura urmașilor lor, pace, libertate și viață”, făcând apoi trimitere la pregătirea tineretului pentru apărarea țării, atât în regimul comunist cât și pe timpul regalității. Apoi a exemplificat cum se poate face practic această educație patriotică la care și Cultul Eroilor își aduce contribuția „Prin cunoașterea marilor evenimente istorice, un obiectiv al activităților noastre, prin cunoașterea participării eroice a unor fii ai statelor comunei noastre la marile bătălii cunoscute în istoria națională: Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial. Cadrele didactice nu trebuie doar să predea materia lor de bază la copii, ci să facă și educație, să sădească în mintea și în conștiința copiilor, a tinerilor și chiar a adulților, sentimentul de dragoste față de țară, de recunoștință față de jertfa înaintașilor noștri care au pierit pe câmpul de luptă”;
– la școli să existe un spațiu dedicat eroilor și „Cultului Eroilor” unde să fie albume cu monumentele eroilor din comună sau oraș, cu lista eroilor, cu date despre ei, etc.
– învățătorii și diriginții să facă vizite la monumentele eroilor din comună sau județ, la casele memoriale sau la muzee;
– la orele de dirigenție să se discute și despre eroii comunei.
Doamna profesoară Popescu Ioana Cornelia a arătat că va depune toate eforturile ca Cercul Cultul Eroilor al elevilor de la Școala Scoarța pe care-l conduce ca președinte executiv, să-și dovedească utilitatea. Aceștia participă, ca și în ceilalți ani, la activitățile de comemorare a eroilor și personalităților din comună, precum și la festivalul-concurs de recitare poezii și interpretare cântece patriotice, unde au obținut nenumărate premii. Urmează să organizeze și vizite la monumentele eroilor din comună, la casele memoriale sau muzeele din județ.
Domnul pensionar Petec Ion a fost permanent alături de membrii Subfilialei și în mod deosebit alături de domnul președinte Dobre. A propus formarea unui grup de inițiativă, din cele patru comune, Bobu, Scoarța, Copăcioasa și Budieni, la care să se atragă tineri cu rădăcini din această comună, care au putere economică, pentru a proiecta și desfășura activități necesare pentru dezvoltarea comunei.
Nemaifiind alte discuții mandatul de patru ani al actualei conduceri a încetat și s-a trecut la alegerea unei conduceri pe următorii patru ani.
În urma acestor alegeri conducerea Subfilialei scoarța este următoarea:
– Președinte: col. (rtr.) dr. Bebe Dobre;
– 3 vicepreședinți: prof. Zălog Titu, prof. Alina Georgiana Bobei și preot Mădălin Constantin Pavel;
– Secretar executiv: prof. Ionela Cornelia Popescu;
– 2 membri: prof. Raluca Cristina Popescu și Teodor Popescu;
– 2 membrii supleanți: Bușe Elena și Crețu Ion.
Cenzorul ales pentru următorii patru ani a rămas tot Ion Petec.
După alegerea domnilor Stamatoiu Ion Grigore și col. Dobre Bebe ca delegați pentru Adunarea Generală a Filialei Județene a Cultului Eroilor Gorj, propuși de domnul prof. Zălog Titu, Ordinea de zi a fost epuizată și lucrările Adunării Generale s-au încheiat.
Col. (rtr.) Gigi Bușe

Articolul Subfiliala Scoarța ”Cultul Eroilor” a prezentat bilanțul pe anul 2026 apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Pe Brâncuşi îl pomenim şi la Sfânta Liturghie, şi ne bucurăm că şi în acest an o facem cu ajutorul Lui Dumnezeu…”!
Dar, pentru că e mult mai important ca să ne referim la slujba de pomenire a lui Constantin Brâncuşi, aceasta a fost săvârșită de către un sobor de călugări și preoți în frunte cu Preacuviosul Părinte Stareţ, Exarh-Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, din rândul căruia a făcut parte şi Preacucernicul Părinte Conf. Univ. dr. Ioniţă Apostolache, preot de parohie la Craiova, un slujitor apropiat sufletului meu de care mă leagă amintiri deosebite, ca şi alţi slujitori ai sfântului altar din sfânta lavră din Defileul Jiului. Preacuviosul Părinte Stareţ, Exarh-Arhimandrit Ioachim Pârvulescu a început prin a spune că slujbele de parastas se fac la momente importante din viaţa bisericii, dar, se fac şi în fiecare zi acolo unde se săvârşeşte Sfânta Liturghie. La slujbă se pomenesc numele celor vii şi ale celor adormiţi, toate se introduc în sfântul potir, când îl pomenim pe Mântuitorul Iisus Hristos, o pomenim pe Maica Domnului şi pe toţi adormiţii. De aceea: ,,Pe Brâncuşi îl pomenim şi la Sfânta Liturghie, şi ne bucurăm că şi în acest an o facem cu ajutorul Lui Dumnezeu la iniţiativa organizatorilor. Chiar şi un pahar cu apă dacă îl dăm în numele Domnului, însutit şi înmiit vom primi răsplata! Azi, îl pomenim pe Constantin Brâncuşi, cel care a ridicat România, Gorjul, tradiţia populară la cel mai înalt nivel! Brâncuşi este socotit «părintele sculpturii moderne», dar, n-a adus ceva spectaculos, pentru că se făcea până atunci o artă după rigorile ştiinţifice şi academice, dar, trebuie să mai amintim câteva lucruri, prin aceea, că Brâncuşi n-a adus neapărat ceva nou, pentru că avea în el arta originală, ontologică! Uneori, chiar Brâncuşi spunea că atunci când era copil, când îl vedea pe tatăl său cum se ruga, prin tot ceea ce făcea spunea rugăciunea, pentru că lucrurile se fac numai cu multă rugăciune şi arta este esenţa lucrurilor, în tăcere şi fără să se afirme că omul respectiv este cineva! De aceea, spunem că Brâncuşi s-a micit şi în felul acesta a devenit uriaş, pentru că omul, când se face mare şi se supraevaluează, atunci se umflă ca un balon, iar, Dumnezeu se face mic, mic în inima lui! Şi invers, unii oameni se fac mici, iar, atunci Dumnezeu se face mare în inima lor! Brâncuşi a pus în valoare tradiţia gorjenească, arhitectura populară, simplitatea ontologică, la care se adaugă sfânta rugăciune spusă cu harul duhului sfânt, de aceea, la Brâncuşi ne fascinează simplitatea arhitecturii populare gorjeneşti. În felul său, Brâncuşi vibrează în sufletele noastre, pentru că un credincios nu ajunge niciodată la măsura desăvârşirii, iar, îndreptarea celui smerit este nedesăvârşirea sa, pentru că desăvârşit este numai Dumnezeu” a subliniat cu smerită clarviziune Părintele Stareţ, după care a subliniat încă o dată că slujbele de parastas se fac la momentele stabilite ca fiind importante în viaţa bisericii, dar, se fac în acelaşi timp şi în fiecare zi, acolo unde se oficiază Sfânta Liturghie, aşa cum este pomenit şi Brâncuşi, mai ales că una este atunci când îţi aduci aminte de cineva şi alta este când te rogi pentru cineva!

,,Arta nu trebuie să imite natura, nu trebuie să redea fidel realitatea”!
Poate că în viitor, dacă vom găsi de cuviinţă, vom detalia mai pe larg şi alte alocuţiuni rostite în ziua slujbei de pomenire și de comemorare a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, dar, nu putem trece prea uşor peste alocuţiunea de brâncuşiolog avizat a domnului prof. dr. Ion Mocioi, care a spus că ne aflăm în cel de-al 150-lea an de la nașterea genialului sculptor și ,,în cel de-al 69-lea an de la trecerea sa în eternitate. L-am sărbătorit la Peștișani și Hobița, iar aici îl comemorăm, a precizat domnia sa, pentru că această manifestare de comemorare datează încă din anul 1994, iar ultimele douăsprezece comemorări s-au desfășurat la Mănăstirea Lainici! Printr-o amplă referire la complexitatea şi multitudinea lucrărilor lui Brâncuşi, vorbitorul s-a referit cu deosebire la una dintre lucrările semnificative ale sculptorului, mai exact la impunătoarea operă «Cocoșul», mai ales că Brâncuşi mărturisea cu sinceritate: «Eu sunt cocoşul», cel care ne trezeşte din somnul raţiunii dogmatice şi autosuficiente, în sensul că Brâncuşi a trezit umanitatea la o altă viaţă! Nu putem încheia spusele domnului brâncuşiolog Ion Mocioi, fără a face referire şi la o temeinică precizare potrivit căreia, pentru Brâncuși, sculptura devenise la un moment dat o metodă de cunoaștere a totului, a întregului ca totalitate, mai ales că ea presupunea nenumărate meditații și distilări ale materiei, până la surprinderea esenţialului, prin forma lui stilizată cu măiestrie! ,,Arta nu trebuie să imite natura, nu trebuie să redea fidel realitatea, credea el, ci să o sublimeze, să o reducă la esență”, motiv pentru care oferă ca exemplu, un fragment dintr-o statuie antică, pentru ca după aceea să purifice locul împrăștiind fum de tămâie. Prin acest lucru, a încheiat vorbitorul, apare o articulaţie complicată care nu ține de un impuls instinctiv sau de temperament, ci este rezultatul unei concepții, dar și al plăcerii de a se juca ori de a-și interpreta propriul rol, acela de artist care a păstrat, dar, a şi depășit considerabil şi în continuitate tradiția!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Slujba de pomenire și de comemorare a lui Brâncuşi – ,,Moartea este cea mai mare tristeţe pentru toţi! Brad la nuntă./ Brad la moarte!/ Dându-ţi sama/ Toate-s una/ Una-s toate”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Depunere de coroane și slujbă de pomenire pentru Brâncuși
Astfel, Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, a organizat o depunere de jerbe cu flori la statuia lui Brâncuși din fața sediului Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Târgu-Jiu. Seria de manifestări a continuat cu o deplasare pietonală pe traseul Strada Victoriei-Calea Eroilor-Biserica cu hramul ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Aici, în incinta lăcașului de cult religios, un sobor de cinci preoți a săvârșit o frumoasă slujbă de pomenire pentru Constantin Brâncuși, la aproape șapte decenii de la trecerea lui în eternitate.

Expoziție stradală, în fața sediului CJCPCT Gorj
În fața sediului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj a avut loc ulterior vernisajul unei expoziții stradale intitulate ,,Brâncuși – Interpretări grafice contemporane”, expoziție dedicată titanului născut în Hobița Gorjului.
Marele sculptor gorjean s-a stins din viață la 16 martie 1957, la Paris, cu regretul că nu poate reveni acasă, acolo unde s-a născut. Slăbit din cauza suferinței, Brâncuși l-a chemat la el pe ÎPS Părinte Arhiepiscop TEOFIL care slujea la Biserica ortodoxă română din capitala Franței, pentru a se spovedi și a se împărtăși. După aceasta, Constantin Brâncuși spune: ,,mor cu inima tristă că nu mă pot întoarce în țara mea!”. La 16 martie 1957, ora 2 dimineața, Constantin Brăncuși se stinge din viață, iar în ziua de 19 martie este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.
Marius STOCHIȚOIU

Articolul Manifestări comemorative, la 69 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Constantin Brâncuși apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Vechea clădire a Şcolii Gimnaziale Novaci, la răscruce de drumuri apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul S-au deghizat în mineri ca să poată fura liniștiți „fier vechi” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ceremonia s-a desfășurat sâmbătă, 14 martie 2026, sub rânduiala Mănăstirii Lainici și a Comunității gorjene ce formează Centrul Cultural al Spiritului lui Constantin BRANCUȘI, la care s-au alăturat Primăria comunei PEȘTIȘANI și un mare grup de ,,brâncușiologi”, adevărați Apostoli ai lui Brâncuși și pelerini veniți din toată țara.
Unul dintre organizatorii acestui eveniment a fost Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a cărei delegație a fost destul de numeroasă: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, prof. dr. Ion Mocioi, prof. dr. Moise Bojincă, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, lt. col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, ec. Lavinia Ghindă, contabil Viorica Ionescu, ing. Vasile Ionescu, prof. dr. Vasile Gogonea, jurist Ion Ungureanu, maior (rtr.) Spiridon Foanene, prof. Dorel Șorop și ing. Ion Posdărescu. De la Petroșani au venit ing. Ioan Dorel Șchiopu, prof. univ. dr. Mircea Baron și prof. Dorel Neamțu. Și delegația de la Vâlcea a fost numeroasă: Preot State Burluși Nicolae (unul din cei șase preoți ai soborului) și soția sa Silvia (profesoară), ing. Cărbunescu Gheorghe și soția sa Maria (farmacistă), prof. dr. Lazăr Stan Ioan și soția sa Eugenia (profesoară), colonel (rtr.) Frîntu Ion, inginerii Sporiș Mihai și Cichirdan Petre, interpretul de muzică populară Ion Lupu și mai mulți profesori. De la Primăria Peștișani, unul dintre organizatori, a venit o delegație în frunte cu primarul Cosmin Pigui. De la București au venit scriitoarea Maria Mona Vâlceanu și poeta Elena Armenescu. De la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj a participat etnologul Pompiliu Ciolacu. Dintre autoritățile administrației publice gorjene au fost prezenți subprefectul Aurelian Gârbaciu și viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor.
Ritualul slujbei de pomenire a genialului sculptor Constantin Brâncuşi, a fost săvârșit de către un sobor de șase călugări și preoți în frunte cu Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Starețul sfintei mănăstiri Lainici din Defileul Jiului.
După săvârșirea slujbei de parastas, Preacuviosul Stareț Ioachim Pârvulescu a rostit o emoționantă și bine documentată cuvântare, o adevărată lecție de învățătură teologică, după care a urmat o suită de alocuțiuni moderată de prof. univ. dr. Ion Mocioi, un arhicunoscut brâncușiolog. Acesta a spus că „Ne aflăm în cel de-al 150-lea an de la nașterea genialului sculptor Constantin Brâncuşi, și în cel de-al 69-lea an de la trecerea sa în eternitate. L-am sărbătorit la Peștișani și Hobița, iar aici îl comemorăm”. A precizat că această manifestare de comemorare datează din anul 1994, iar ultimele 12 s-au desfășurat la această mănăstire. Referitor la operele lui Brâncuși, a punctat faptul că una dintre operele dragi ale sculptorului a fost „Cocoșul”. Însuși Brâncuși spunea că „Eu sun cocoșul”, care era simbolul trezirii. Iar Brâncuși a trezit umanitatea și de aceea este „părintele sculpturii moderne”.
Subprefectul de Gorj Aurelian Gârbaciu a mărturisit că „A fost un moment înălțător așa cum se întâmplă de fiecare dată aici. Azi am făcut o slujbă de pomenire în amintirea marelui Brâncuși, păstrând obiceiul și rânduiala primită de la înaintași”, mulțumind de invitație și bucuros de ceea ce se face pentru Brâncuși.
Viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a spus că „Anul acesta ne provoacă să arătăm cât de demni putem să fim de această moștenire culturală și spirituală. Nu putem vorbi despre Constantin Brâncuși fără să facem referire și la religia noastră creștină și ortodoxă în primul și în primul rând. Știm că drumul său în viață a fost marcat de iubirea față de Dumnezeu, de Biserică și sprijinul său a fost necondiționat, începând cu prima bursă de la Craiova, din partea Epitropiei Madona Dudu și mai departe la Școala de Meserii, apoi la Școala de Arte Frumoase din București și inclusiv la Paris, a beneficiat de sprijinul bisericii noastre naționale. Simplitatea este complexitatea rezolvată, spunea maestrul și pentru că oamenii au avut nevoie ca acest om să vină și să reseteze absolut totul și să pună în fața noastră, a oamenilor, formele simple de la care a pornit viața pe acest pământ”.
Primarul Cosmin Pigui a spus că „În perioada 24-28 iulie, când vom avea multiple manifestări dedicate artei, obiceiurilor strămoșești și genialului Brâncuși, Primăria și Consiliul Local Peștișani au hotărât să acorde Titlul de „Cetățean de Onoare” al Comunei Peștișani, Preacuviosului Stareț Ioachim Pârvulescu, prof. univ. dr. Ion Mocioi și artistului plastic Ion Sulea Gorj”.
Profesorul dr. Lazăr Stan Ioan, de la Râmnicu Vâlcea, a venit, ca în fiecare an la Mânăstirea Lainici pentru omagierea lui Brâncuși, mulțumindu-i părintelui stareț de găzduirea acestui ritual dedicat lui Brâncuși, care, în drumurile sale spre Petroșani, unde s-a turnat Coloana Infinitului, poposea aici la sfânta mânăstire și cerea ajutor lui Dumnezeu.
Scriitoarea Maria Mona Vâlceanu din București a mulțumit lui Dumnezeu că a ajutat-o să fie prezentă la acest eveniment înălțător sunând că: „Dumnezeu m-a ajutat să pot să fac o plecăciune în fața sfințiilor voastre, în fața părintelui stareț și a preoților de la Mănăstirea Lainici, care, iată se îngrijesc de sufletul lui Constantin Brâncuși și sunt bucuroasă și mândră că Biserica noastră ortodoxă, oricât de mare și umblat prin lume a fost Brâncuși, Biserica noastră ortodoxă îi poartă grija și înalță aceste rugăciuni și această frumoasă pomenire.”
Venit de la Petroșani, ing. Ioan Dorel Șchiopu, șeful Gării din Petroșani și fost președinte al Filialei Hunedoara „Cultul Eroilor” a transmis următorul mesaj: „O discuție despre Brâncuși fără a aminti implicarea celor din Valea Jiului este incompletă, din două motive. Noi, cei de dincolo de munți suntem mai datori cu recunoștința noastră pentru gorjeni, pentru că în Primul Război Mondial gorjenii au plătit cu durerea lor, cu lacrimile și jertfa acelor eroi care prin sacrificiul lor au permis ca astăzi să vedeți fluturând Drapelul României și la ieșirea din defileu, și a permis ca astăzi să putem vorbi românește și dincolo de munți. Această recunoștință a fost manifestată și prin entuziasmul și fuziunea la făurirea Coloanei la Atelierele Centrale din Petroșani. Practic toate cheltuielile privitoare la proiectare, la turnare, la montare, la transport și la montare, au fost suportate de cei din Valea Jiului. În ceea ce privește Coloana, ea este o mare operă de artă dar este și o mare operă inginerească.”
Colonel (rtr.) dr. ing. Walter Loga, președintele Filialei Gorj „Tudor Vladimirescu” Cultul Eroilor, a punctat faptul că cei de la Cultul Eroilor și-au făcut, ca de fiecare dată, datoria de a-l comemora pe genialul Brâncuși. „El nu este doar un mare artist. El reprezintă sufletul țăranului român. El a construit la Târgu Jiu o mare lucrare arhitecturală dedicată eroilor din Primul Război Mondial intitulată generic Calea Eroilor. Asociația noastră preamărește nu numai Eroii căzuți în lupte pentru apărarea patriei și a poporului român ci și pe cei care, ci despre toți românii care au făcut ceva valoros, prin activitatea lor, la ridicarea prestigiului națiunii române.
Profesorul universitar dr. Moise Bojincă, unul dintre cei implicați în organizarea acestei comemorări, a mulțumit tuturor celor care au fost implicați în realizarea acestor manifestări care reprezintă pentru noi o datorie de suflet punând accent pe cunoașterea lui Brâncuși care: „Reprezintă o necesitate generată de faptul că în momentul în care îl cunoaștem cu adevărat pe Brâncuși, putem să ne formăm propria noastră personalitate”, argumentând astfel: „Brâncuși n-a făcut altceva decât să-și automodeleze personalitatea alături de biserică. El a promovat permanent ortodoxismul și românismul”.
În încheiere, domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi a mulțumit, cu mare căldură, gazdei noastre primitoare, Părintele Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, care, la rândul său, ne-a pofti pe toți să facem o fotografie de grup în fața bisericii și apoi să mergem la o „Zariște a veșniciei”, o masă de parastas închinată sufletului Titanului de la Hobița, Constantin Brâncuși.
Toți cei prezenți au trăit un moment de comuniune profundă, omagiind nu doar opera nemuritoare a lui Brâncuşi, dar și spiritul său vizionar care continuă să răzbată dincolo de timp. La Mânăstirea Lainici, în acest cadru sacru și liniștit, Constantin Brâncuşi rămâne un simbol al excelenței artistice, iar comemorarea sa este o dovadă a recunoașterii permanente a geniului său.
Col. (rtr.) Gigi Bușe

Articolul La Mănăstirea Lainici au fost comemorați cei 69 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor Constantin Brâncuşi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Primele autoportrete și carnetul de schițe ale lui Brâncuși, expuse la sediul Muzeului Național de Artă al României din București apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Cu forma aceasta aş putea mişca universul”!
Dacă analizăm lucrările de bază din perspectivă brâncuşiană, chiar complementaritatea subiect-obiect, prin trecerea şi transformarea unuia în celălalt, rezultă o viziune estetică sublimă care defineşte adevărul artei sale, printr-un crez ce poate să sugereze faptul că lăuntricul este chiar inima care pulsează viaţă! De exemplu, Ansamblul Monumental de la Târgu-Jiu demonstrează cu prisosinţă că inima este esenţa şi măsura interiorităţii prin expunerea exteriorităţii, cumpăna infinirii şi încununarea supremă a universului estetic! De bună seamă că la fel ca inima, universul pulsatil al tăcerii, al sărutului şi al rememorării este şi el pulsatil şi ondulatoriu, închis şi deschis, văzut în întuneric şi lumină, mai ales că fiecare lucrare a sculptorului este multifigurativă şi rezonează cu zborul infinit spre lumină! Pentru Brâncuşi, tentaţia pătrunderii în profunzimea de nepătruns a formelor plastice sugerează faptul că inima este chiar forma originară a existenţei vieţii, un fel de formă a formelor sau forma totală, deoarece: „Cu forma aceasta aş putea mişca universul” (“With this form I could move the univers”, spune Brâncuşi, iar, un artist se poate desăvârşi numai prin posibilitatea de a vedea cu «ochii inimii» şi de a trăi lumea ca lume în transformare, în devenire, prin dorinţa de a cunoaşte eternitatea! Pentru că Brâncuşi este inima care bate pentru eternitate, căutarea omului lăuntric a impus materiei brute fluiditatea spiritului, pentru a deschide artei calea spre universul desăvârşirii! Brâncuşi caută întotdeauna să descopere în forme noi un sentiment intuitiv regenerator care va aduce o viziune mai largă, mai deosebită, de aceea, imaginaţia sculptorului este profund ancorată în viaţa organică a naturii, dar, fundamental detaşată de mimetism, deci, o viziune care aspiră necontenit la forma-nucleu, printr-un construct ireductibil, elibert de orice reverberaţii sau nuanţe superficiale care rămân la suprafaţă, la viziunea exterioară a sculpturii! Un asemenea construct integral reprezintă, în acest caz, expresia unei concepţii moderne asupra lumii, prin corelarea lăuntricului cu exteriorul care conţine simbolic toate raporturile omului cu sine însuşi, cu lumea în care trăieşte această viaţă trecătoare!

Sculptorul însuşi rostea cu glas vizionar: „Nu ştiţi ce vă las eu aici”!
Am putea spune că tradiţia religioasă şi folclorică universală, ca şi cea românească, ne arată ceea ce înseamnă drumul spre inimă şi drumul spre absolut. De aceea, măreţia artei lui Brâncuşi rămâne intenţia de a-şi fi asumat acest drum anevoios şi de a fi trasat direcţiile degajării formei plastice prin mlădieri şi nuanţe gândite mai întâi şi apoi imortalizate, pentru a conferi creaţiei artistice exigenţele aplicării ei creatoare. În întreaga creaţie brâncuşiană întâlnim acest demers al procesului de exprimare a masei şi a formei spirituale, care prin justeţea proporţiilor conferă operelor sculptorului o sublimă armonie şi o feerică nobleţe interioară! Pentru Brâncuşi, omul apare integrat în spaţiul creaţiei sale, pentru a pune în evidenţă valenţele spirituale şi psiho-afective ale creaţiei. În acest sens, Brâncuşi depăşeşte cadrul unui romantism clasic, pentru a se încadra în aspiraţia către meditaţie şi autosugestie, înclinaţia sa către obiectivitate şi claritate rămânând o caracteristică rezultată din meditaţie, mai ales că genialul sculptor nu a sculptat niciodată figuri reale, chipuri sau portrete ca atare, ci gânduri care frământă şi care iscodesc mintea omului! În fine, considerăm că evidenţierea simbolului inimii simţitoare este o condiţie fundamentală a înţelegerii operei lui Brâncuşi, pentru că ea ne permite să pătrundem taina «Coloanei fără sfârşit», mai ales că sculptorul însuşi rostea cu glas vizionar: „Nu ştiţi ce vă las eu aici!”, convins fiind că a tâlcuit îndeajuns de bine Adevărul despre această creaţie sublimă şi inimitabilă! Desigur, abia după ce am vedea în profunzime semnificaţia în timp a unei asemenea capodopere, ca o tresărire a pulsaţiilor inimii, putem surprinde şi taina care ne apropie de semnificaţia cosmică şi simbolică a unei asemenea opere, aşa cum a fost ea imaginată ca obiect de meditaţie filosofică şi istorică, prin însăşi natura ei, legată de purificarea sufletului şi de apropierea de sfinţenie! În concluzie, ca o inimă care bate pentru eternitate, Brâncuşi face ca întreaga sa creaţie să fie o simbolistică a meditaţiei care luminează mintea şi sufletul! Brâncuşi nu a încetat niciodată să se gândească şi la generaţiile care vin, la datoria lor de «a crea tot mai înalt şi mai măreţ», pentru că aşa cum «Coloana» sugerează printr-o succesiune succesiune de clepsidre însăşi trecerea infinită a timpului. Sunt vieţuirile temporare, printr-o succesiune de romboedre, de volume având ca formă etalon însuşi rombul ce ascunde chiar o succesiune de trăiri sufleteşti întru cinstirea eroilor neamului! Ca o inimă care bate pentru eternitate şi ca o înălţare spre calea desăvârşirii ce decurge din căldura iubirii, sublinierea magică şi evocatoare a pulsaţiilor inimii prin simbolistica rombului prezent în alcătuirea «Coloanei», parcă ne conduce la semnificaţiile triunghiului şi ale inimii în religie şi în arta tradiţională românească, unde rombul se prezintă ca esenţa omului şi singurul element demn de supus atenţiei! Da, rombul acesta apare şi ca o îngemănare a două triunghiuri opuse, adică, a îmbrăţişării inimilor îndrăgostiţilor, ca un semn al plenitudinii, al desăvârşirii prin iubire, al orientării spre cele patru puncte cardinale şi al eternităţii din iubire, condiţia cuprinderii spaţiului şi timpului care în infinitatea lor pot cuprinde şi două inimi unite prin cuprinderea lor cea mare! Întreaga creaţie brâncuşiană este sintetizată în Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu ca o inimă tridimensională şi ca un spaţiu geometric în care Brâncuşi este inima care bate pentru eternitate!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Brâncuşi este inima care bate pentru eternitate – Brâncuşi merge mai departe şi crede că prin formele sale de exprimare a iubirii, inima este rădăcina şi trăirea profundă a sentimentului emoţional şi estetic apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Concursul are ca scop încurajarea lecturii în rândul copiilor, dezvoltarea imaginației și a creativității, oferindu-le participanților ocazia de a descoperi povești interesante și de a-și exprima liber impresiile despre cărțile citite. Pe parcursul competiției, elevii vor parcurge lecturile stabilite în bibliografia concursului, care va fi afișată la începutul programului atât la sediul bibliotecii, cât și pe site-ul oficial al instituției, www.bibliotell.ro.
Participanții vor trece prin mai multe probe organizate în trei etape, programate pentru 25 martie, 20 aprilie și 8 mai. În cadrul acestora, copiii vor răspunde în scris la 10 întrebări din lectura lunii, vor citi un fragment la prima vedere și vor realiza atât un rezumat al textului, cât și un desen inspirat din acesta. Pentru fiecare probă se acordă punctaj: 100 de puncte pentru lectura citită, 30 de puncte pentru rezumat și 20 de puncte pentru desen.
Pentru a participa la concurs, elevii trebuie să fie înscriși sau reînscriși în anul 2026 la Filiala pentru Copii a bibliotecii. Probele se vor desfășura la sediul filialei, iar lucrările trebuie realizate de către copii cu scris de mână, lizibil și corect gramatical. Organizatorii precizează că participanții care primesc ajutor din partea părinților sau care nu respectă regulile și comportamentul adecvat în bibliotecă vor fi excluși din competiție.
La finalul concursului, copiii care vor obține cele mai bune rezultate vor fi premiați cu diplome și premii în cadrul festivității de premiere programate pentru 29 mai 2026. Reprezentanții bibliotecii îi încurajează pe toți micii cititori să participe cu entuziasm la această inițiativă dedicată cărților și bucuriei de a citi. Înscrierile se realizează la Filiala pentru Copii a Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj.
Izabella Molnar

Articolul Concurs de lectură pentru elevii din ciclul primar, organizat de Biblioteca Județeană apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”!
Aşadar, în Duminica a 3-a din Postul Mare, înaintea Crucii ni se înfăţişează măreţia iubirii lui Dumnezeu pentru noi, Care S-a arătat pe Cruce, ca să trezim şi în inimile reci iubirea de Dumnezeu şi de viaţa vrednică de un creştin. Pentru edificarea celor spuse până acum, ca şi a celor ce vom spune mai departe, redăm textul Sfintei Evanghelii astfel: Şi chemând la Sine mulţimea, împreună cu ucenicii Săi, le-a zis: «,,Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie! Căci, cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri”! Şi le zicea lor: ,,Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere!”» (Ev. Marcu 8, 34-38; 9,1), iar, în felul acesta, putem înţelege mai bine, ce profunzime a Iubirii lui Dumnezeu Făcătorul s-a arătat prin Răstignirea şi prin moartea pe Cruce, dar, mai ales prin Învierea Sa, Cel Care a revărsat văzduhul ca să răsufle tot ceea ce viază, pentru că Hristos Cel Răstignit a răbdat pentru noi pe Cruce chinuitoarele pătimiri cu putinţă şi moartea cea mai de ocară, pentru ca pătimirile Lui să fie socotite de către Drept Judecătorul Tată Ceresc drept pătimiri ale întregii omeniri din toate vremurile şi din toate locurile, ca în felul acesta, omenirea care are credinţă şi dragoste către El să nu se mai îngrozească de războaie, de grijile cele lumeşti, ci, să se izbăvească de neînchipuitele chinuri veşnice din iad şi de moartea veşnică. Iar, când vedem această iubire nemărginită a Marelui şi Atotputernicului Dumnezeu față de omul căzut, chiar şi cel ce are neîntunecaţi ochii inimii nu poate să nu plângă, ci varsă lacrimi de iubire şi de recunoştinţă, neavând ce să aducă mai mult decât atât ca prinos Celui ce pune preţ pe lacrimile noastre, un Dumnezeu Care ne arată că rostul și înțelesul duhovnicesc al prăznuirii constă în faptul că fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm Crucea şi să o cinstim în toată viaţa noastră!

,,Căci, cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa”!
Cu mintea limpezită şi cu sufletul curăţit de păcate, putem desluşi cu mult mai bine că pentru această viaţă luptă omul, iar nu pentru propria viaţă ascunsă în egoism, căci, omul credincios luptă nu numai pentru viaţa nevoilor şi a dorinţelor lui, ci, omul trebuie să lupte mereu pentru această viaţă care nu este a lui, ci este o viaţă dăruită de Dumnezeu, or, tocmai această viaţă se cere jertfită. Despre această viaţă i se spune omului că trebuie uitată, chiar dacă s-a obişnuit prea mult cu ea, chiar dacă a ajuns să-i placă, de aceea, omul, care ţine atât de mult la durerile lui, îşi spune că jertfă mai mare decât aceasta nu poate fi! Aceasta este condiţia pentru a dobândi un suflet nemuritor! De bună seamă, cunoaşterea de sine presupune, aşadar, jertfa, iar, a te cunoaşte aşa cum eşti cu adevărat înseamnă să te smereşti înaintea Lui Dumnezeu, Care te ştie! Chiar momentul de însufleţire, momentul în care capeţi un suflet dăruit de Dumnezeu, jertfa cunoaşterii de sine atrage asupra omului lucrarea creatoare a lui Dumnezeu, Care îl face pe cel care şi-a cunoscut viaţa aşa cum este, un om care se regăseşte prin credinţă! Pentru că, aşa ne spune Mântuitorul: „Cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa” (Ev. Marcu 8, 35). Deci, jertfa presupune o schimbare a modului de a exista al omului care oferă sau jertfeşte viaţa sa lumească, trecătoare şi primeşte în schimb un suflet pentru o viaţă veşnică! În concluzie, putem spune că începem jumătatea Postului Păresimilor, într-un timp care ne pune în dificultate din mai multe puncte de vedere, dar, în mod cu totul special, din punct de vedere sufletesc. Motivul este acela că oamenii de azi au multe preocupări pentru lucrurile lumii trecătoare, dar nu mai au suflet, pentru că au avut, ce-i drept, unul, dar l-au pierdut prea uşor, iar, acum au doar nevoi şi dorinţe legate de lume pe care le doresc satisfăcute imediat. Dar, din păcate, odată satisfăcute acelea, se ivesc altele noi, apoi altele şi tot aşa, la nesfârşit, iar, în cele din urmă, omul realizează că doar dorinţele nu sunt de ajuns, iar, pentru că nu sunt de ajuns, dorinţele, să constatăm că în Sinaxarul Duminicii Sfintei Cruci găsim scrisele: «Pentru că în timpul postului celui de patruzeci de zile ne răstignim şi noi oarecum, morţi fiind faţă de patimi, cu simţurile adormite şi potolite din pricina amărăciunii postului, ni se pune înainte cinstita şi de viaţă făcătoarea Cruce ca să ne îmbărbăteze, să ne sprijine, să ne aducă aminte de patima Domnului nostru Iisus Hristos şi să ne mângâie. Dacă Dumnezeu a fost răstignit pentru noi, oare nu trebuie ca şi noi să lucrăm mai mult pentru El? Nevoinţele noastre ni se uşurează când ni se aduce aminte şi de nădejdea slavei ce ni s-a dat prin Cruce. Căci după cum Mântuitorul nostru, urcându-se pe Cruce, a fost slăvit prin felul necinstit prin care s-au purtat oamenii cu El şi prin amărăciunile ce l-au pricinuit, tot aşa trebuie să facem şi noi ca să fim slăviţi împreună cu El, cu toate că îndurăm cu greu nevoinţele postului», iar, cine posteşte cu adevărat, trebuie neapărat să rabde necazul trupului, lupta dârză cu el a duhului şi pe deasupra ispitele diavolului care lucrează asupra sufletului nostru prin tot felul de gânduri aducătoare de întristare mare, mai ales celor ce nu sunt încă întăriţi şi desăvârşiţi în viaţa creştină, pentru c numai Dumnezeu ne arată că rostul și înțelesul duhovnicesc al prăznuirii constă în faptul că fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm Crucea şi să o cinstim în toată viaţa noastră!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu ne arată că rostul și înțelesul duhovnicesc al prăznuirii constă în faptul că fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm Crucea şi să o cinstim în toată viaţa noastră! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Expoziția va reuni piese de artă populară tradițională și fotografii care ilustrează identitatea și viața comunității din localitatea Aninoasa. Prin acest proiect, specialiștii muzeului își propun să aducă în prim-plan tradițiile și portul popular din zonă, precum și poveștile comunității de la începutul secolului trecut.
Pentru a completa secțiunea fotografică a expoziției, reprezentanții muzeului fac un apel către localnici și către cei care au rădăcini în zonă. Persoanele care dețin fotografii vechi, din albume de familie, în care apar locuitori din Aninoasa sau din localitățile învecinate – în special imagini realizate în jurul anului 1900, cu oameni îmbrăcați în costume populare specifice zonei – sunt invitate să contribuie la acest demers cultural. Copii ale acestor fotografii ar putea fi incluse în expoziție, ca documente valoroase despre trecutul comunității. Cei care doresc să sprijine proiectul pot lua legătura cu reprezentanții muzeului prin intermediul muzeografului Aura Stoenescu, la numărul de telefon sau WhatsApp 0766.314.582.
Prin acest apel, Muzeul Județean Gorj își propune să readucă în atenția publicului tradițiile și imaginea satului de altădată. „Haideți să aducem «Hora de la Aninoasa» în lumina prezentului!”, transmit reprezentanții instituției județene de cultură.
Izabella Molnar

Articolul Muzeul Județean caută fotografii vechi pentru expoziția „Hora de la Aninoasa” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Dumnezeu este când uiţi de tine şi eşti unul şi când te dăruieşti, Dumnezeu este în opera ta. Ea este magică”!
Poate că la Tismana şi-a însuşit cele două înclinaţii caracteristice sculpturii sale, îndreptarea spre lăuntric, spre interiorul firii, spre esenţă, iar, în plan secund, spre
situarea ontologică a inimii ca centru al universului, atât sub aspectul fizic şi artistic, dar, mai ales în plan mistic, poate ca viziune a întregului şi instrument unic al comuniunii cu Dumnezeul Cel receptat într-un mod tainic şi ca iubire ce ilustrează concepţia sa despre divinitate ca o prezenţă serafică în creaţia sa! Considerăm că aceasta este o credinţă tipic isihastică bazată pe «uitare de sine» şi «dăruire» răsplătită prin puterea magică, mai puţin cognitivă şi terapeutică pe care o ilustrează sculpturile sale, pentru că: „Dumnezeu este peste tot. Dumenzeu este când uiţi de tine şi eşti unul şi când te dăruieşti, Dumnezeu este în opera ta. Ea este magică”! Chiar dacă unii au tendinţa de a ne contrazice, considerăm că multe simboluri, forme plastice şi teme sacre din Mănăstirea Tismana au fost asimilate şi reconvertite creator în sculptura lui Brâncuşi, proiectate discret într-un orizont de înţelepciune. La vremea respectivă, Mircea Eliade a înţeles ce înseamnă valorificarea creatoare a tradiţiei în creaţiile genialului sculptor când spune: „Capodoperele lui Brâncuşi sunt solidare cu universul formelor plastice şi al mitologiei populare româneşti […], Brâncuşi n-a imitat formele deja existente, n-a copiat folclorul. Dimpotrivă, el a înţeles că izvorul tuturor acestor forme arhaice − acela al artei populare din ţara sa, cât şi acela al preistoriei balcanice, care erau adânc înrădăcinate în trecut şi, totodată, a înţeles că această sursă primordială nu avea nimic comun cu istoria clasică a sculpturii pe care a cunoscut-o, ca şi contemporanii săi, în timpul tinereţii, la Bucureşti, München şi Paris.

,,Cele mai frumoase dintre lucruri sunt cele ce privesc spre viitor”
Geniul lui Brâncuşi ţine de faptul că a ştiut unde să caute adevărata sursă a formelor pe care se simţea capabil să le creeze”, completează marele om de cultură teologică! Nu exagerăm, dacă spunem că sculptura sa poate fi caracterizată în termenii isihasmului ca o «viziune a inimii», ca o aprofundare a esenţei dumnezeirii prin trăirea vie a creaţiei lui şi prin pioasă rugăciune interioară, ca descoperire a Celui ce este prin iubire, mergând pe această cale până la revelaţia că Dumnezeu este Iubirea. Influenţa şi înclinaţia isihasmului s-a manifestat la Brâncuşi în toată opera sa, ca şi în modul său de viaţă, pentru că fiind departe de ţară, necăsătorit, însingurat, aproape ca un anahoret, dedicat unei asidue căutări de transformare a luminii fizice în lumină spirituală, urmărind ca sculpturile sale să atingă puritatea ireală a stării divine. Dacă facem referire la faptul că Brâncuşi a fost supranumit «Sfântul din Montparnasse», să reţinem că într- o convorbire cu Alfred Stieglitz, din 4 martie 1926, Brâncuşi spune că ori de câte ori se apuca de lucru, avea sentimentul că un Absolut se exprima prin el, ca persoană nemaicontând, individul nemaiavând nici o importanţă, şi că «aceasta este relaţia artistului faţă de lume», ceea ce dovedeşte cu prisosinţă că opera lui Brâncuşi a fost resimţită de către occidentali ca o copleşitoare forţă a insolitului, a miracolului, a magicului, ca o taină nepătrunsă, dar cu totul altceva decât modul în care occidentalii căutau să modernizeze forma artei plastic. Această detaşare de occidentalitate a lui Brâncuşi aflat aureola artistică al lumii vestice îşi are originea în isihasm, această doctrină mistică ce detaşează fundamental Răsăritul de Occident. În concluzie, tradiţia viziunii asupra soartei omului în lumina teologiei Sfântului Duh şi a energiilor divine, care începe cu Sfântul Ioan Scărarul şi se dezvoltă la Stetatos şi Sfântul Simeon Noul Teolog, dovedeşte că mai înainte de a-şi fi găsit centrul său în Muntele Athos, isihasmul ajunge până la începuturile monahismului, iar, genialul sculptor Constantin Brâncuşi, poate fi socotit artistul creator care străluceşte în mistica isihasmului!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Brâncuşi, iniţierea mistică sub semnul isihasmului – „Prima oară m-a dus la Tismana mama mea, care dorea să se roage la icoane pentru vindecarea surorii mele, Frăsina. Corul era măreţ şi m-a umplut de evlavie”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Bibliografie:
‒ Mircea Tomuș: Romanul romanului românesc (I). În căutarea personajului; Ed. 100+1 Gramar, București, 1999.
‒ Ion Pecie: Phallusiada sau epopeea iconoclastă a lui Creangă; cuvânt înainte, ediție și tabel cronologic de Cristian Livescu, cu o notă a autorului prin care se aduc mulțumiri – citez – „domnului Ion Popescu-Brădiceni pentru materialul documentar și detaliile prețioase furnizate în alcătuirea acestei ediții complete.”
‒ Gabriel Chifu: Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită; Edit. Ramuri, Craiova, 2009 (cu opinii critice de Ștefan Agopian, Dan Cristea, Raluca Dună, Gabriel Dimisianu, Horia Gârbea, Gabriela Gheorghișor, Gheorghe Grigurcu și, pe copertă, de Nicolae Manolescu. Calificativul de „năstrușnicie” coboară desigur din Ion Creangă).
‒ Tudor Arghezi: Cartea cu jucării, ilustrată de Mitzura Arghezi; Edit. Arthur, București, 2013.
‒ Ion Creangă: Amintiri din copilărie; Editura Tineretului, București, 1968
‒ Novalis: Între veghe și vis. Fragmente romantice; selecție, traducere, prefață, note și comentarii de Viorica Nișcov; Editura Univers, București, 1995
‒ Ion Popescu-Brădiceni: Fragmente din năstrușnica istoria a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită; în „Constelații Diamantine”, anul X, nr.4(104), 2019
‒ Gabriel Chifu: Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită; Editura Ramuri, Craiova, 2009.

Articolul Paradisul sub formă de cărți – Premiul Național de Proză „Ion Creangă” – Opera Omnia, 2026 GABRIEL CHIFU apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În total, în cadrul ediției din acest an au fost acordate nouă premii, câte trei pentru fiecare categorie de vârstă.

Cei mai mulți dintre micii artiști premiați au trecut deja pragul redacției pentru a intra în posesia recompenselor, însă doi dintre câștigători urmează să se prezinte în perioada următoare pentru a-și ridica premiile.

Joi, 12 martie, la sediul „Gorjeanul” a venit Andreea Dobrescu, în vârstă de 4 ani, din Târgu Jiu, câștigătoarea premiului I la categoria 3–6 ani.

Micuța artistă s-a remarcat în concurs prin desenul său dedicat mamei, impresionând juriul prin sensibilitate și creativitate.

Concursul „MAMA mea, MINUNEA mea”, ajuns la a XI-a ediție, este organizat de SC Gorjeanul SA, editorul cotidianului gorjenilor de pretutindeni și se adresează copiilor cu vârste între 3 și 15 ani.

Competiția are ca scop promovarea talentelor artistice ale celor mici, stimularea creativității și cultivarea respectului și dragostei față de mamă și familie.

Marele Premiu al ediției 2026 a fost câștigat de Ivan Andreea-Ștefania, în vârstă de 12 ani, din Târgu Jiu, clasată pe primul loc la categoria 11–15 ani.

Organizatorii au oferit pentru fiecare categorie de vârstă premii în bani, respectiv 300 de lei pentru locul I, 250 de lei pentru locul II și 200 de lei pentru locul III.

Concursul „MAMA mea, MINUNEA mea” rămâne, de la an la an, una dintre cele mai îndrăgite competiții dedicate copiilor din județul Gorj, oferindu-le ocazia să își exprime prin desen dragostea și recunoștința față de mamele lor.

Articolul Micii câștigători ai concursului derulat de „Gorjeanul” vin să își ridice premiile apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Apel către donatorii de sânge din Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul 400 de ore de pregătire pentru a deveni salvator montan. Evaluarea Națională Salvamont, finalizată apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Aceste perioade secetoase extreme ce apar, în opinia hidrologilor, o dată la 7-10 ani și în care apa nu mai circulă decât pe cursul subteran format în carst, cursul normal de la suprafață fiind secat, pot părea spectaculoase dar sunt niște fenomene ciclice legate în primul rând de regimul hidrologic și factorii atmosferici zonali,
Peştera Gârla Vacii este localizată pe partea dreaptă a cheilor la o altitudine de 320m în apropierea drumului de pe chei. Este o peşteră activă, modelată încă de apa râului Sohodol.
Aceasta era cunoscută de localnici cu mult timp în urmă, dar prima explorare şi ridicare topografică a fost făcută în vara anului 1965 de V.Sencu şi B.Driga din cadrul I.S. Emil Racoviţă Bucureşti când a fost determinată şi poziţia peşterii faţă de izbucurile Vâlceaua şi Jaleş .
Deşi este considerată o peşteră tânără şi cu o morfologie încă nedefinită, este interesantă prin faptul că prezintă unul din rarele cazuri de difluenţă subterană înregistrate la nivel naţional. Iniţial apa Sohodolului curgea prin galeria subfosilă prin galeria Vâlceaua către izbucul cu acelaşi nume. Lungimea galeriilor ce au putut fi explorate până în prezent însumează 1436m.
Interesant este şi faptul că fiind in legătură directă cu Sohodolul şi implicit cu variaţiile hidrologice ale acestuia, de la prima explorare şi până în prezent, configuraţia galeriilor a fost într-o continuă schimbare, în sensul că viiturile ce apăreau pe Sohodol colmatau cu nisip unele galerii deschizând în schimb pe altele ce nu putuseră fi străbătute până atunci.
De aceea, şi în ziua de azi, o explorare a peşterii poate oferi celor pasionaţi momente unice precum şi posibilităţi de efectuare a fotografiilor subterane. Trebuie să precizăm că toate acestea trebuie făcute în echipă cu materiale şi echipament specific şi după o temeinică informare asupra condiţiilor meteo pentru a nu fi surprinşi de viituri în timpul explorării.
Coborând în peşteră după 10-12m, întâlnim şuvoiul de apă ce se pierde din Sohodol şi pătrunde în galeria activă. Traversând apa pătrundem în galeria subfosilă a cărei podea este acoperită cu straturi de nisip şi material organic transportat de viiturile ce activează această galerie .Pe tot parcursul ei putem observa culoare de legătură cu galeria activă unde se găsesc depozite de materiale aluvionare ce formează în unele locuri adevărate terase. După aprox 150m ajungem în galeria Vâlceaua şi deplasându-ne în susul curentului apei pătrundem în sala de difluenţă.
Galeria activă începe de la intrarea apei în peşteră şi se termină în sala de difluenţă. Pe parcursul ei se pot întâlni praguri de 0,7-1m ce formează mici cascade. De asemenea se pot observa câteva ramificaţii unele spre galeria subfosilă, altele impenetrabile probabil în legătură cu galeria Jaleşul. Din sala de difluenţă râul subteran se bifurcă în două ramuri. Spre dreapta porneşte galeria Jaleş care după ce străbate masivul de calcar iese la suprafaţă în izbucul cu acelaşi nume. Acesta alimentat în continuare cu apele izvoarelor Albulescu , Balaurul şi pierderile Sohodolului din perimetrul Nările formează pârâul Jaleş.
Spre stânga porneşte galeria Vâlceaua ale cărei ape apar la zi în izbucul cu acelaşi nume sau Gâlciomiţa cum mai este cunoscut în zonă. Galeria în lungime de aprox 350m prezintă două sifoane (ce pot fi penetrate pe ape scăzute ori în perioadele de secetă severă care pot apărea după opinia hidrologilor în medie odată la 7-10 ani), precum şi câteva ramificaţii din care cea mai importantă este pe partea dreaptă şi unde o parte a apei porneşte pe ea, dispare într-un sorb şi apare probabil în izbucul Jaleş.
Ca parte integrantă a sistemului carstic Sohodol, peştera Gârla Vacii este foarte interesantă putând oferi o multitudine de informaţii legate de evoluţia formelor şi fenomenelor de eroziune.
De asemenea, prin cercetarea Sohodolului în perimetrul pe care acesta îl străbate pe tărâmul întunecat al lumii lui Hades ar putea fi descifrate o serie de enigme legate de circulaţia subterană a apei în carstul gorjean.
Mugurel Petrescu, fotografii autor

Articolul Tenebrele Lumii lui Hades – ,,Există locuri reci subpământene. Ce n-au deasupra lor nici cer, nici vânt” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Monumentul trebuia să prezinte o femeie plângând”!
Se cunoaşte faptul că lucrarea a fost expusă în 1910 la Paris, iar în 1914 a fost amplasată în Cimitirul «Dumbrava» din Buzău, când Brâncuşi a venit şi a cioplit, personal, în piatră de Măgura, soclurile celor două sculpturi, constituite într-o lucrare complexă cunoscută și sub numele de «Monumentul funerar Petre Stănescu», monument istoric, compus din două sculpturi din bronz: «Rugǎciune» și «Bustul lui Petre Stǎnescu». Iar, ca un element inedit, pentru bustul defunctului Petre a «pozat» fratele său, Justin Stănescu, avocat şi politician, primar al Buzăului între anii 1918 – 1919. Dacă ne referim cu deosebire la sculptura «Rugǎciune», în sens de resemnare pentru Eliza, dar, ca o provocare pentru Constantin Brâncuşi, merită precizat faptul că în anul 1958, Muzeul Naţional de Artă al României a cumpărat lucrarea «Rugǎciune» de la Eliza Seceleanu, cu suma de 70.000 lei, în locul ei fiind instalată o replică, iar, Bustul avocatului Petre Stănescu se află din 1976 la acelaşi muzeu, fiind înlocuit în cimitir cu o replică din bronz. În anul 1996, copia lucrării «Rugǎciune» a fost furată din cimitir, dar, a fost recuperată în anul 1998 şi repusă la locul ei. Fenomenul infracţional s-a repetat, pentru că în anul 2005 sculptura a fost furată din nou, împreună cu bustul avocatului. Din anul 2014, în Cimitirul «Dumbrava» este amplasată o altă replică a «Rugǎciunii», iar, în martie 2016 a fost recuperat bustul avocatului Petre Stănescu, în speţă, copia furată din cimitir, acesta fiind amplasat din nou pe soclul său în anul 2018. În fine, la 20 februarie 2020, în Cimitirul «Dumbrava» din Buzău a fost inaugurată Aleea «Constantin Brâncuşi», pe care se află «Rugǎciunea» şi «Bustul lui Petre Stǎnescu». În ultima vreme, se pare că autorităţile locale din Buzău au întărit şi au permanentizat paza operelor lui Brâncuşi pentru a se evita furturile şi deteriorarea lucrărilor expuse în aer liber în cimitirul de la Buzău. Pentru a delecta mintea şi sufletul privitorului care iubeşte arta brâncuşiană, «Rugǎciunea» te face să te cufunzi într-o concupiscenţă între senzual și erotic, fiindcă artistul impregnează până la saturație imaginea nudă a femeii aflată dincolo de tragismul morții, prin expunerea lentă a genunchilor îndoiți şi prin aplecarea concentrată a trunchiului și a capului, asociate cu estomparea trăsăturilor feței care conferă lucrării o notă de durere smerită, mai ales că analizat îndeaproape, chipul femeii din lucrarea «Rugǎciune» dovedeşte o durere a morţii greu de redat prin cuvinte. Constatăm că de multe ori purtăm în noi propria sursă de linişte şi durere şi ne putem întreba, de ce este atât de greu să menținem înlăuntrul nostru o minte liniștită și plină de bucurie. Acest lucru se datorează tulburărilor mentale care ne aglomerează mintea cu gânduri fugare, prin modalități distorsionate de a ne privi pe noi înşine prin alți oameni și prin lumea din jurul nostru ca într-o oglindă distorsionată ce reflectă o lume distorsionată şi debusolată. Mintea perturbată de umbra durerii, îi vede pe ceilalți oameni ca fiind intrinsec nepăsători, dar în «Rugǎciune» lipseşte persoana intrinsec nepăsătoare!

,,Am făcut atunci din materia ce mi s-a pus la dispoziţie, o rugăciune”!
Conturul pios şi resemnat al femeii din «Rugǎciune» atrage atenţia şi prin detaliul neverosimil al brațului stâng, retezat deasupra cotului, iar, dacă unii comentatori explică motivaţional substratul estetic al mutilărilor în opera brâncușiană, ca fiind inspirate de sculptura clasică, Brâncuși argumentează cu totul diferit redarea corporalității. În creaţiile brâncușiene, trupul se articulează ca discurs generic despre omul care se regăseşte înlăuntrul său, mai ales că privitorul foarte atent descoperă cum, în realitate, «Rugǎciunii» îi lipsește nu doar brațul stâng, ci, deopotrivă, chiar şi unele elemente relevante ale trupului, precum ochiul stâng și urechea stângă, mai mult ca o apropiere de imaginarul unor amnezii programate! Dacă operaţiile de cosmetizare ne ajută ca să supravieţuim prin amănunte lipsite de pregnanță optică, celor care nu vor să vadă decât ceea ce li se pare necesar, prin imaginea «Rugǎciunii» le este recunoscută şi o altă menire de a supravieţui în dulci şi amăgitoare iluzii! Lipsa braţului amputat nu surprinde la unele monumente, dar nedumereşte în mod firesc, atunci când apare în profilul siluetei fragile al unei femei pioase și îndurerate, cu atât mai mult cu cât este vizată nu mâna dreaptă, solicitată şi expusă la riscuri prin elemente de mobilitate activă, ci, mâna stângă de această dată. Redat în plan alegoric, detaliul amputării brațului stâng și al pierderii ochiului stâng ne trimite la o cunoscută menţiune biblică în care se spune: «Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, taie-o; (…) dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l!» (Marcu 9,43-45). Prin urmare, ca să concluzionăm prin argumente care sfidează logica formală, să precizăm că în mutilările multiple de pe trupul «Rugǎciunii» se conturează măiestria unui artist al artei moderne care priveşte dincolo de condiția umană. Lipsa brațului prin care s-a făptuit lucrarea face trimitere la greșeala neascultării, imputată femeii din textul Genezei, cea care intuieşte alegoric trimiterea la aspra poruncă înscrisă în Evanghelia lui Marcu, evidenţiată anterior, pentru a ne proiecta în alegoria unui mit, cu Eva imaginată de Brâncuși, care îşi taie brațul stâng vinovat de păcatul neascultării, pentru că la fel se explică şi renunţarea la urechea stângă și la ochiul stâng. Sacrificiul mutilant la care consimte Brâncuşi, îi servește scopului de a redobândi statutul de incoruptibilitate primară proprie existenței Evei din raiul ceresc, dacă Brâncuși ar imagina prin lucrarea «Rugǎciune», o alternativă la tema trimiterii în iadul pământesc!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul «Rugăciune» îndurerată în loc de resemnare, la Brâncuşi – ,,Un monument lui Petre Stănescu la Buzău. O comandă obişnuită, ca orice comandă. Dar era prima mea ciocnire cu responsabilitatea”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Constantin Brâncuși – 150 – O prietenie între două minți geniale cu rădăcini în Oltenia: Constantin Brâncuși și Henri Coandă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dacă planifici o investiție pentru următorii 10–15 ani, merită să evaluezi echipamentul din perspectiva rezultatelor clinice, a ergonomiei și a suportului tehnic.

1. Stabilește bugetul real și costul total de utilizare

Prețul de achiziție reprezintă doar începutul. Analizează:

• costurile anuale de mentenanță
• disponibilitatea pieselor de schimb
• timpul de nefuncționare în caz de defecțiune
• consumabilele specifice modelului

De exemplu, un unit dentar cu preț inițial redus, dar cu intervenții frecvente de service, îți poate bloca programările. Pentru utilizare uzuală, un model fiabil, cu mentenanță predictibilă, susține stabilitatea tratamentului pe termen lung și reduce stresul operațional.

2. Adaptează configurația la spațiul cabinetului

Măsoară atent încăperea și traseele de lucru. Un sistem cu livrare peste pacient funcționează eficient în spații înguste și lungi. Variantele cu livrare din spate oferă libertate suplimentară în camere mai largi.

Gândește fluxul complet: intrarea pacientului, poziția asistentului, accesul la instrumente și la unitatea de aspirație. Dacă lucrezi frecvent în patru mâini, consola asistentului trebuie să permită mișcări rapide, fără întinderi forțate.

3. Investește în ergonomie pentru sănătatea ta

Lucrezi zilnic în poziții statice. Un unit care îți obligă umerii să rămână ridicați sau gâtul să stea rotit ore întregi poate duce la dureri cervicale și lombare.

Caută:

• brațe echilibrate, cu mișcare fluidă
• reglaje fine ale poziției instrumentelor
• acces facil pentru dreptaci și stângaci

Pentru rezultate stabile, poziția pacientului trebuie să îți permită vizibilitate directă fără să îți încordezi spatele. Ergonomia corectă îți protejează sănătatea și îți menține precizia în proceduri complexe, precum endodonția sau restaurările indirecte.

4. Evaluează confortul pacientului din perspectivă clinică

Un scaun stabil îți oferă control mai bun în timpul preparării sau inserării implanturilor. Tetiera reglabilă rapid îți permite să adaptezi poziția capului în funcție de arcada tratată.

Pacienții vârstnici sau cu mobilitate redusă apreciază un acces ușor, fără mișcări bruște. Reglajele line și silențioase reduc anxietatea și te ajută să păstrezi un câmp de lucru stabil.

5. Verifică performanța lămpii scialitice

Iluminarea corectă susține diagnosticul vizual și alegerea culorii materialelor. Pentru majoritatea procedurilor, ai nevoie de intensitate reglabilă și redare fidelă a culorilor.

Funcția anti-polimerizare protejează compozitul în timpul modelării. Controlul hands-free menține asepsia și scurtează timpii dintre etape.

6. Analizează tehnologia integrată

Un unit modern poate integra cameră intraorală, scaler ultrasonic sau motor electric pentru endodonție. Întrebarea practică este: le vei folosi constant?

Integrarea eficientă simplifică fluxul și scade numărul de echipamente separate. Evoluția acestui tip de echipament poate fi urmărită inclusiv în prezentările istorice despre dental engine, care arată cum tehnologia a modelat practica stomatologică.

Alege funcții care susțin tratamentele pe care le realizezi frecvent și care oferă rezultate predictibile atunci când urmezi protocoalele recomandate.

7. Testează pedalierul și controlul hands-free

Pedalierul trebuie să răspundă precis la variațiile de presiune. În intervenții mai lungi, cum sunt tratamentele endodontice, controlul fin al turației reduce oboseala musculară.

Verifică dacă poți activa funcțiile principale fără să îți retragi mâinile din câmpul operator. Acest detaliu influențează eficiența și siguranța procedurii.

8. Verifică fiabilitatea și suportul tehnic

Orice unit poate necesita intervenții. Diferența apare în timpul de reacție și în disponibilitatea echipei tehnice.

La GURSK MEDICA, construim relații personale cu medicii și oferim un pachet complet: produse, echipamente, educație și consiliere. Echipamentele sunt validate clinic în peste 70 de țări și concepute pentru a susține tratamente pe termen lung. Echipa noastră stabilă răspunde prompt și oferă suport constant.

9. Analizează opțiunile de personalizare

Poți adapta:

• configurația pentru dreptaci sau stângaci
• tipul de tapițerie
• numărul și tipul instrumentelor integrate

Un sistem versatil și adaptabil în multiple tipuri de cazuri clinice îți permite să gestionezi atât profilaxia, cât și proceduri chirurgicale sau protetice fără reorganizări majore.

10. Studiază garanția și durabilitatea materialelor

Cere informații clare despre durata garanției și ce acoperă aceasta. Materialele rezistente la dezinfectanți și utilizare intensă reduc costurile pe termen lung.

Discută cu medici care folosesc deja modelul respectiv. Experiențele lor îți oferă date concrete despre comportamentul echipamentului în practică zilnică.

11. Ia în calcul eficiența energetică și igiena

Consumul redus de apă și energie optimizează costurile lunare. Suprafețele ușor de dezinfectat și sistemele eficiente de aspirație contribuie la menținerea unui mediu sigur pentru pacient și echipă.

Respectarea protocoalelor de igienă rămâne prioritară. Un unit care facilitează curățarea zilnică îți simplifică rutina și reduce riscul de contaminare încrucișată.

12. Testează înainte de achiziție și cere consiliere

Nu te baza doar pe fișa tehnică. Programează o testare practică. Așază-te la unit, reglează scaunul, simulează o procedură.

Discută deschis despre tipul tău de cazuri frecvente. O echipă dedicată, preocupată de nevoile reale ale medicilor, îți poate recomanda o configurație adaptată obiectivelor tale clinice. Accesul la echipamente validate și suport educațional dedicat te ajută să implementezi corect tehnologia aleasă.

Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultanța tehnică de specialitate. Alegerea unui unit dentar trebuie realizată după evaluarea atentă a condițiilor din cabinet și a tipului de tratamente efectuate. Testează, compară și cere sprijin profesionist pentru a lua o decizie care susține stabilitatea tratamentelor și confortul tău pe termen lung.

Articolul Unit dentar: 12 sfaturi pentru alegerea celui mai potrivit model apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.