
Primul susţine că, pentru a face faţă asaltului de bacterii şi microbi omniprezenţi, trebuie să învăţăm să “cooperăm” cu ei, să îi acceptăm şi astfel să ne creştem imunitatea.
Celălalt, dimpotrivă, ne propune să evităm pe cât posibil să umblăm în locuri publice, să atingem obiecte de uz general (telefoane publice, transport în comun, etc.) şi în principiu, să ne dezinfectăm mâinile cât mai des cu putinţă.
Dorinţa tot mai mare a oamenilor de a avea o igienă riguroasă se poate transforma într-un adevărat inamic al sănătăţii. După ce reclamele ne-au promis că săpunul antibacterian împiedică dezvoltarea bacteriilor la nivelul pielii, studii întreprinse în SUA arată că produsul nu este chiar atât de eficient. Altfel spus, toate produsele antibacteriene sunt eficiente la început, dar, după o perioadă de utilizare zilnică, în care germenii se obişnuiesc cu substanţele respective şi devin rezistenţi, săpunurile şi loţiunile antibacteriene nu-şi mai păstrează eficacitatea. Dermatologii de la Universitatea Michigan din SUA, care au realizat studiul, atenţionează în primul rând asupra triclosanului, unul dintre ingredientele săpunurilor antibacteriene. Triclosanul este o substanţă cu efect antiseptic, dar cu un mare dezavantaj. Atunci când săpunul cu triclosan este întrebuinţat frecvent, bacteriile devin rezistente la această substanţă şi nu mai reacţionează la ea, astfel încât săpunul nu mai are acţiune antibacteriană.
Cristina Răscol