Articolul Bani din fondul de rezervă pentru primăriile din Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Din cele 48 de primării care au încheiat contracte de finanțare, 24 dintre acestea, respectiv Baia de Fier, Bengești-Ciocadia, Berlești, Bolboși, Crușeț, Dănciulești, Godinești, Lelești, Mușetești, Negomir, Peștișani, Polovragi, Prigoria, Roșia de Amaradia, Runcu, Săcelu, Săulești, Schela, Scoarța, Stejari, Stoina, Telești, Turburea și Vladimir, au semnat în termenul legal contracte de prestări servicii cu prestatori, suma totală aferentă contractelor de prestări servicii fiind de 3.086.941,61 lei, urmând a fi înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară un număr estimat de 20.000 de imobile.
„Sunt încă în termenul legal de 60 de zile pentru încheierea contractelor de prestări servicii cu prestatorii – persoane juridice sau fizice autorizate de A.N.C.P.I./O.C.P.I., 16 unități administrativ-teritoriale, respectiv: Bălănești, Bălești, Borăscu, Bumbești-Jiu, Câlnic, Cătunele, Dănești, Drăgotești, Licurici, Novaci, Padeș, Slivilești, Târgu-Jiu, Tismana, Turcinești, Văgiulești”, anunță Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj.

Trei comune, cadastrate integral
În prezent, din totalul de 70 UAT-uri din județul Gorj, au fost cadastrate în integralitate trei comune (Bustuchin, Țânțăreni, Hurezani), fiind în derulare lucrări de înregistrare sistematică la nivelul întregului UAT în: Crasna, Logrești și Turceni.
În alte 29 de unități administrativ-teritoriale au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică pe sectoare cadastrale, până în prezent prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară fiind înființate gratuit pentru cetățeni un număr de 82.832 de cărți funciare.
„Obiectivul principal al P.N.C.C.F. este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din venituri proprii ale A.N.C.P.I. – peste patru miliarde de lei, dar și din fonduri externe obținute prin Programul Operațional Regional, în cuantum de peste 300 milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui proiect, o altă sursă de finanțare poate fi bugetul local al primăriilor, prin cofinanțare pentru sectoarele cadastrale din intravilan”, a mai transmis OCPI Gorj.
I.I.

Articolul Primăriile care primesc finanțare pentru lucrări de cadastru apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Ţinând cont de faptul că, în ultimii ani, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au suferit scăderi semnificative, care nu au putut fi compensate prin măsurile luate de autorităţile administraţiei publice locale şi nici în urma rectificărilor bugetare făcute de Guvern, dar, mai ales, de continuarea atribuirii unor competenţe către administraţia locală, în cele mai multe cazuri fără alocare de surse financiare suficiente, şi de deposedarea de mulţi bani a bugetelor locale, primarii de oraşe şi-au sporit îngrijorarea văzând că sunt duşi cu vorba. Prin neluarea în seamă a propunerilor făcute de Asociaţia Oraşelor, s-a ajuns deja să discutăm despre localităţi aflate la limita supravieţuirii şi poate chiar în pragul falimentului”, se arată în scrisoarea Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), din care fac parte şi oraşele din Gorj.
Primarii de oraşe solicită stabilirea unor măsuri clare menite să ducă la deblocarea situaţiilor critice în care se află administraţiile locale. „Solicităm ca, la rectificarea de buget pe care aţi anunţat-o public pentru sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august, prin ordonanţă de urgenţă, Executivul să ţină cont de următoarele propuneri făcute de AOR pentru a putea evita falimentul celor mai multe dintre unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş: alocarea suplimentară de sume din TVA pentru bugetele locale, cu destinaţie specială, pentru susţinerea integrală a cheltuielilor privind drepturile salariale ale însoţitorilor şi indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi salarizării personalului neclerical, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială; alocarea sumelor de care bugetele locale au fost deposedate în lunile ianuarie, februarie şi martie a.c. – corespunzătoare diferenţei dintre nivelul de 60% şi cel de 41,75% din cotele din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019; alocarea pentru unităţile administrativ-teritoriale cu statut de oraş a unor sume defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale care, adăugate la veniturile proprii estimate pentru 2019 şi la sumele corespunzătoare unei cote de 60% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat pe anul 2019, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, să asigure un buget minim de funcţionare corespunzător sumei de 1.400 lei/locuitor/an, dar nu mai puţin de: 6 milioane lei/an/oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de sub 5.000 de locuitori, 8 milioane lei/an/oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de la 5.001 la 10.000 de locuitori, 15 milioane lei/an/oraş, pentru oraşele cu un număr de locuitori de peste 10.000 de locuitori”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
AOR mai cere găsirea de soluţii pentru suplimentarea sumelor din Axa 13 a POR pentru oraşe, „singura şansă reală pentru dezvoltarea infrastructurii din localităţi” şi stabilirea unui mecanism de atribuire a acestor sume către unităţile administrativ-teritoriale care să asigure avansuri la semnarea contractului de finanţare, urmând ca restituirea integrală a diferenţei rămase să se facă după finalizarea implementării proiectelor.
I.I.

Articolul Primarii se revoltă: „Ne duceţi cu vorba” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Fondurile sunt necesare pentru refacerea infrastructurii afectată de calamităţile naturale produse de inundaţii din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea. Cantităţile foarte mari de precipitaţii căzute pe raza acestor judeţe au generat inundaţii şi alunecări de teren ce au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele şi malurile de apărare, structura drumurilor judeţene, drumurilor comunale, podurilor, podeţelor şi digurilor. Pagubele au fost estimate în baza evaluărilor făcute de către autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă şi de către Instituţiile Prefectului din judeţele afectate. Suma alocată pentru cele 29 de judeţe va fi destinată pentru refacerea de drumuri judeţene, comunale sau săteşti, refacerea de străzi, poduri şi podeţe, acest lucru contribuind la desfăşurarea transportului rutier în condiţii de siguranţă.

Diferenţe acordate la Gorj, după alocarea din octombrie
Potrivit reprezentanţilor Prefecturii Gorj, suma alocată judeţului se va cunoaşte după publicarea hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, urmând ca banii să ajungă cel mai probabil spre aceleaşi localităţi unde au ajuns fonduri asemănătoare şi în luna octombrie a acestui an. “Până ce hotărârea nu va apărea în Monitorul Oficial nu ştim suma totală alocată şi nici ce va ajunge la localităţi. Este vorba despre proiectul întocmit de noi pentru solicitarea de sume în luna iunie a anului curent şi pentru care s-au mai alocat bani în octombrie, însă doar o treime din sumele estimate de noi şi administraţiile teritoriale. Cu siguranţă, acum la final de an, se mai alocă nişte diferenţe tot pentru localităţile afectate de cantităţile de precipitaţii căzute în primăvara acestui an. Este vorba despre: Târgu-Jiu, Godineşti, Polovragi, Muşeteşti, Peştişani, Tismana, Prigoria şi Roşia de Amaradia”, a declarat Corina Belteu, purtător de cuvânt în cadrul Instituţiei Prefectului – Judeţul Gorj.
La prima alocare, cea din octombrie, în urma repartizării pe judeţ, Gorjul a primit suma de 1,099 milioane de lei, ce a fost repartizată astfel: municipiul Târgu-Jiu 115.000 de lei; Tismana a primit 25.000 de lei; 44.000 de lei au mers la Godineşti; comuna Muşeteşti a primit o alocare de 233.000 de lei; 68.000 de lei au mers către Peştişani; comuna Polovragi a primit 134.000 de lei; spre Prigoria au mers 310.000 de lei; Godineștiul a avut o alocare de 170.000 de lei.
Izabella Molnar

Articolul Bani guvernamentali pentru opt localităţi din Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul 9,58 milioane de lei pentru pagubele produse de inundaţii în Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Unul dintre acestea a fost (profitând de şoseaua recent asfaltată) cel care uneşte Târgu-Cărbuneşti de Ţicleni. Drumul străbate un perimetru de un pitoresc aparte parcurgând pădurea trecând prin Măceşu pentru a ajunge la final în oraşul petroliştilor gorjeni. Am fost plăcut surprins să constat că locurile erau într-o stare curată la ora trecerii mele pe acolo neîntâlnind deja cunoscutele (şi omniprezentele  ca să fiu un pic răutăcios) grămezi de moloz ori resturi menajere ca prin alte locuri.
Şi drumul în continuare spre Târgu-Jiu mai bine zis porţiunea ce o străbate în perimetrul Pădurii Botorogi mi s-a părut a fi curat. Ca să nu mai vorbim de faptul că, însăşi pădurea este declarată arie protejată dacă nu mă înşel, unde cresc chiar plante ocrotite de lege. În această perioadă întreaga zonă are un farmec aparte. Natura ce se trezeşte la viaţă, lăstari ori muguri de plante ce luptă să iasă la lumină din stratul gros de frunze de stejar ce la nivelul solului acţionează după cum mi-a spus un biolog ca un veritabil îngrăşământ natural şi nu în ultimul rând, vietăţile ce se strecoară timid prim luminişurile pădurii de stejari impresionează plăcut ochiul. De multe ori presaţi de grijile cotidiene trecem prin astfel de locuri fără să le dăm importanţă şi este păcat pentru că tocmai acestea funcţionează ca veritabili plămâni verzi ai zonelor şi de ce nu ai întregului Mapamond.
Dar (şi pentru că la noi românii aproape totdeauna trebuie să fie un „dar”) odată cu ieşirea din pădure şi apropierea de satele Dăneştiului semnele civilizaţiei umane încep să apară. Întâi mai timid pentru ca mai apoi grămezi de resturi din gospodării ori din demolările sătenilor de cele mai multe ori aruncate prin acele locuri la adăpostul întunericului  fac să ne readucă aminte că protejarea factorilor ambientali locali nu se face doar la nivel declarativ. Ci este impetuos necesar ca membrii comunităţilor locale (nu numai de aici căci fenomenul nu este singular)să cunoască faptul că,  deversarea la întâmplare a resturilor din gospodării la întâmplare nu mai este demult un fapt acceptat.  Pentru că toate aceste operaţiuni se fac numai în baza unor programe ori proceduri bine puse la punct ce caută ca impactul asupra ecosistemelor ori factorilor ambientali să fie cât mai redus. Să nu mai vorbim despre amenzile ce se dau pentru neconformităţi şi care se plătesc până la urmă din bugetele locale,bani ce ar putea fi folosiţi mult mai eficient în acoperirea altor nevoi ale locuitorilor. Şi „colac peste pupăză” cum zice olteanul, refacerea ambientelor cu cheltuielile de rigoare (deloc neglijabile) căzând  tot pe spinarea poluatorului. Vorba aia (ce în ziua de azi a devenit un veritabil principiu) „poluatorul plăteşte”.
Mugurel Petrescu

Articolul Astenii de primăvară – „La mijloc de codru des” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Locurile pe care râul le parcurge prin mai multe sate gorjene până la unirea cu Jaleşul şi de acolo mai departe în călătoria sa  spre sud par desprinse din filmele documentare ce prezintă  regiunile Europei şi nu numai.
Repeguşuri urmate de toaie adânci, vegetaţia ce acoperă în unele locuri malurile cu totul formând  culoare unde râul le străbate  ca printr-un veritabil tunel şi nu în ultimul rând cântecele  ori chiar zgomotele vietăţilor pădurii toate acestea formează  un veritabil ecosistem ce poate destinde ori încărca energetic până şi pe cei mai stresaţi semeni de-ai noştri după o perioadă petrecută prin aceste locuri de vis.
Păcat că totul este „băgat în ceaţă” cum se spune pe româneşte de inconştienţa câtorva localnici din Stroieşti care-şi aruncă resturile din construcţii ori gospodăriile personale direct pe malul râului pe lângă poluarea factorilor ambientali locali urâţind şi locurile care repet par desprinse din canalele de călătorii  ce urmăresc promovarea potenţialului zonelor prezentate.
Îmi exprimam cu ceva timp în urmă opinia că la nivelul comunităţilor locale cu astfel de probleme educaţia celor ce nu înţeleg că în condiţiile actuale aruncarea resturilor din gospodărie pe malul apelor este inacceptabilă ar trebui făcută atât prin mass-media locală, cât şi de liderii comunităţilor în cauză . Lideri ce ar trebui să se implice direct în stoparea depozitărilor de reziduri pe malurile apelor ce le tranzitează localităţile pentru că organele abilitate (se ştie foarte bine care sunt acelea) dau amenzi administraţiilor locale. Iar banii ce se plătesc sunt din bugetele locale bani ce ar putea fi folosiţi mai bine în acoperirea altor nevoi ale comunităţilor în cauză.
Îmi povestea cu ceva timp în urmă un primar care s-a implicat personal în stoparea depozitării deşeurilor pe malurile apelor  că a fost ameninţat în toate felurile de consătenii săi de la faptul că nu va mai fi votat  până că o să-i ia casa foc (aşa din senin).
Dar aşa cum vă spuneam pe la începutul zicerii mele, în condiţiile actuale de aderare a României la structurile comunitare, aceste fapte sunt  inacceptabile şi nu mai trebuie să continue sub nicio formă.
Pentru că la ora actuală există şi am văzut containere de la cele de 1,1 mc până la cele mari parcă de 14 mc amplasate în diverse locuri în comunităţile rurale pentru ca respectivele resturi de molozuri ori deşeuri să fie aruncate de localnici în ele şi apoi transportate în locurile special amenajate.
Resturi din construcţii ori  gospodării au fost şi or să mai fie şi de acum înainte. Ce trebuie schimbat radical (şi sunt iarăşi nevoit să mă repet ) este percepţia comunităţilor faţă de acestea.
Adică faptul că nu mai pot fi aruncate fără nicio răspundere şi că eventualele sancţiuni primite se plătesc din banii comunităţii, bani ce se pot folosi mai eficient în alte activităţi  să nu mai vorbim de cheltuielile de ecologizare ale perimetrelor respective efectuate de cele mai multe ori tot din banii comunităţii.
Mugurel Petrescu

Articolul Ecojurnal – “Colo-n vale la Stroieşti” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.