<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive buna vestire - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<atom:link href="https://www.gorjeanul.ro/tag/buna-vestire/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gorjeanul.ro/tag/buna-vestire/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 25 Mar 2026 18:09:35 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1</generator>

<image>
	<url>https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/10/cropped-gorjeanul_logo-1-32x32.png</url>
	<title>Arhive buna vestire - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<link>https://www.gorjeanul.ro/tag/buna-vestire/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Sărbătoare de Buna Vestire la Tismana</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/sarbatoare-de-buna-vestire-la-tismana/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/sarbatoare-de-buna-vestire-la-tismana/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Mar 2026 22:16:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Realitatea Gorjeana]]></category>
		<category><![CDATA[balci]]></category>
		<category><![CDATA[blagovestenie]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[comercianţi]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=395510</guid>

					<description><![CDATA[<p>Tradiționalul bâlci organizat în fiecare an la Tismana de Blagoveștenie a strâns și ieri sute de oameni din toate colțurile județului, nu numai din zonă. Au venit și mehedințeni dornici să profite de vremea frumoasă din prima parte a zilei, când soarele părea să anunțe primăvara. Mulți dintre cei ajunși aici au mers întâi la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/sarbatoare-de-buna-vestire-la-tismana/">Sărbătoare de Buna Vestire la Tismana</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Tradiționalul bâlci organizat în fiecare an la Tismana de Blagoveștenie a strâns și ieri sute de oameni din toate colțurile județului, nu numai din zonă. Au venit și mehedințeni dornici să profite de vremea frumoasă din prima parte a zilei, când soarele părea să anunțe primăvara. Mulți dintre cei ajunși aici au mers întâi la slujba de la mănăstire și apoi au revenit în centrul localității, unde zeci de comercianți au venit cu terase pentru a vinde diferite preparate alimentare, dar și produse de care oamenii au nevoie în gospodării.<br />
Nu au lipsit vânzătorii de semințe, mai ales că de acum încolo încep muncile câmpului și oamenii caută soiurile cele mai bune de plante pentru a le cultiva cu gândul la recolte bogate.<br />
<a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b.jpg"><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-395514" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b.jpg" alt="" width="800" height="534" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b-320x214.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b-768x513.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b-629x420.jpg 629w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/1540be94-b2c8-47a3-bb74-df9f38421a7b-696x465.jpg 696w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>De Buna Vestire autoritățile locale au pregătit ca de obicei sute de porții de păstrăv pe care le-au oferit gratuit celor care au dorit să mănânce pește în această zi, conform tradiției. <a href="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf.jpg"><img decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-395515" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-560x420.jpg 560w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/f3bf54ea-cfa8-40b5-a991-f390c10b1cdf-265x198.jpg 265w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Păstrăvul fript provine de la păstrăvăriile din zonă, păstrăvării care nu au avut la fel de mulți clienți ca în anii trecuți, dar care nu au dus lipsă de mușterii. Cea mai cunoscută dintre ele a păstrat prețul de 35 de lei pentru un kilogram și a avut vânzări pe parcursul întregii zile. „Este un preț accesibil, nu venim prea des acasă pentru că lucrăm în străinătate. Acum am revenit și de abia aștept să ajung cu el să îl pun pe un grătar pentru că știu că e foarte gustos”, a spus unul dintre cumpărători. Doamnele au folosit rețetele proprii, cu care știu că nu dau greș niciodată. „Îl pun la cuptor cu ceva usturoi și lămâie, condimentat cu sare și piper, normal, iar apoi cu un pic de ulei de măsline pe deasupra. Se face repede și iese delicios”, ne-a asigurat o motreancă venită la păstrăvărie special pentru a lua un pește proaspăt.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/sarbatoare-de-buna-vestire-la-tismana/">Sărbătoare de Buna Vestire la Tismana</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/sarbatoare-de-buna-vestire-la-tismana/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Odovania sau ecoul duhovnicesc al «Bunei Vestiri» &#8211; Arhanghele Gavriil, taina cea rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/odovania-sau-ecoul-duhovnicesc-al-bunei-vestiri-arhanghele-gavriil-taina-cea-randuita-mai-inainte-de-veci-nasterea-cea-de-negrait-a-sfintei-fecioare-strigandu-i-ei-bucura-te-ceea/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/odovania-sau-ecoul-duhovnicesc-al-bunei-vestiri-arhanghele-gavriil-taina-cea-randuita-mai-inainte-de-veci-nasterea-cea-de-negrait-a-sfintei-fecioare-strigandu-i-ei-bucura-te-ceea/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 25 Mar 2026 22:11:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[creştinii ortodocşi]]></category>
		<category><![CDATA[Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[sfanta biserica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=395503</guid>

					<description><![CDATA[<p>Astăzi, 26 martie, creștinii ortodocși sărbătoresc «Odovania Bunei Vestiri», iar, cuvântul «odovanie» este de origine slavonă şi înseamnă sfârşitul sau încheierea unui praznic împărătesc, deoarece, începând cam din secolul al IV-lea după Hristos, Sfânta Biserică a stabilit obiceiul ca praznicele împărăteşti şi chiar ale unor sfinţi cu o semnificaţie deosebită în evlavia bisericească să fie [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/odovania-sau-ecoul-duhovnicesc-al-bunei-vestiri-arhanghele-gavriil-taina-cea-randuita-mai-inainte-de-veci-nasterea-cea-de-negrait-a-sfintei-fecioare-strigandu-i-ei-bucura-te-ceea/">Odovania sau ecoul duhovnicesc al «Bunei Vestiri» &#8211; Arhanghele Gavriil, taina cea rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi, 26 martie, creștinii ortodocși sărbătoresc «Odovania Bunei Vestiri», iar, cuvântul «odovanie» este de origine slavonă şi înseamnă sfârşitul sau încheierea unui praznic împărătesc, deoarece, începând cam din secolul al IV-lea după Hristos, Sfânta Biserică a stabilit obiceiul ca praznicele împărăteşti şi chiar ale unor sfinţi cu o semnificaţie deosebită în evlavia bisericească să fie sărbătorite într-un mod mai deosebit şi cu păstrare în memoria creştinilor. De aceea, pentru pregătirea sufletească a credincioşilor, aceste sărbători sunt precedate de un timp de pregătire, de anticipare, numit pre-sărbătorire sau înainte-prăznuire, iar după ziua stabilită a sărbătorii creştine să fie şi o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-sărbătorire sau ziua de după-prăznuire, deci, «odovanie», desigur, cu aceeaşi smerenie şi cu aceeaşi cinstire! Am văzut că Praznicul «Bunei Vestiri» a fost însoţit de dezlegarea la peşte, iar Odovania presupune dezlegare la vin şi la ulei. O explicaţie pentru aceste dezlegări poate fi ideea de a-L imita pe Hristos, care, după Învierea Sa, a mâncat peşte fript şi fagure de miere, pentru că în acest fel ne relatează Evanghelistul: «Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: ,,Aveţi aici ceva de mâncare?”. Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor» (Luca 24, 41-43). Desigur, dezlegarea la untdelemn ne aminteşte că uleiul este o hrană săţioasă, bogată în calorii, mai ales că adesea, credincioşii nu sunt conştieniţi de importanţa abţinerii de la utilizarea uleiului, deşi postul înseamnă tocmai dezrobirea trupului de patimi, respectiv, renunţarea la alimente cu aport caloric ridicat. În «Psaltire», Prorocul David afirma: «Genunchii mei au slăbit de post şi trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului» (Ps. 108, 23). Prin urmare, «Odovania» praznicului «Bunei Vestiri» constituie prilejul de a reflecta mai profund asupra «Vestirii» destinate nouă, nu doar Maicii Domnului, privind mântuirea şi iertarea păcatelor noastre, în asociere cu smerita rugăciune şi postul.</p>
<p><strong>Momentul în care divinitatea intră în istoria umanităţii prin acceptul Fecioarei Maria!</strong><br />
<img decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395508" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2.jpg" alt="" width="869" height="1269" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2.jpg 869w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2-164x240.jpg 164w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2-548x800.jpg 548w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2-768x1122.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2-288x420.jpg 288w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-2-696x1016.jpg 696w" sizes="(max-width: 869px) 100vw, 869px" />«Buna Vestire» este una dintre cele mai importante sărbători din perioada Postului Învierii Domnului, marcând momentul în care Arhanghelul Gavriil a adus vestea Fecioarei Maria că va deveni Maica Domnului, şi a fost sărbătorită, ca în fiecare an, pe 25 martie, mai ales că această zi simbolizează începutul mântuirii prin Nașterea lui Iisus Hristos și aduce credincioșilor bucuria dezlegării la pește, indiferent de ziua săptămânii în care cade. Este un prilej de reflecție, de rugăciune și de apropiere de Dumnezeu, punând în lumină rolul esențial al Maicii Domnului în planul divin. Să menţionăm faptul că «Soborul Arhanghelului Gavriil» este cel care a adus vestea cea bună Fecioarei Maria, vestea întrupării Fiului lui Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Gavriil este unul dintre cei şapte îngeri de mare sfat care stau înaintea Tronului lui Dumnezeu şi se spune că a fost cel care l-a învăţat pe Moise în pustiul Egiptului să scrie «Cartea Facerii» şi tot el i-a vestit Sfântului Proroc Zaharia că Elisabeta va naşte pe Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul! De aceea, merită să spunem cu toţi: «Ca cel ce eşti cel întâi dintre slujitorii cei fără de trup, ţie ţi s-a încredinţat, Arhanghele Gavriil, taina cea cu adevărat înfricoşătoare, rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Pentru aceasta, după datorie, credincioşii, cu veselie, totdeau¬na te fericim! Pe Cel de o Fiinţă cu Tatăl şi cu Dumnezeiescul Duh, pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, L-ai zămislit, Curată, cu venirea Preasfântului Duh, spre înnoi¬rea neamului omenesc, Ceea ce eşti fără prihană, când Arhan¬ghelul ţi-a strigat ţie glasul cel de veselie lumii: Bucură-te, Mi¬reasă Nenuntită”! Prin urmare, Sfântul Arhanghel Gavriil este pentru oameni îngerul milostivirii şi al bunăvoinţei dumnezeieşti. Fiinţă de foc şi dăruită vederii slavei dumnezeieşti, mai ales că Arhanghelul Gavriil a fost desemnat de Domnul ca «duh slujitor, trimis ca să slujească pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii» (Evrei 1, 14). Potrivit Sfântului Proclu al Constantinopolului, numele lui înseamnă «Dumnezeu şi om» şi a fost rânduit de Dumnezeu ca să vestească tainele legate de Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, iar, încununarea acestei misiuni a fost acel „Bucură-te!“ adresat Maicii Domnului!</p>
<p><strong>Sărbătoarea mai este cunoscută și ca «Ziua Cucului»!</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395511" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3.jpg" alt="" width="992" height="558" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3.jpg 992w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/Odovania-sau-ecoul-3-696x392.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 992px) 100vw, 992px" />Să mai spunem că astăzi, 26 martie, îi mai pomenim şi pe Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima, daco-romani, care au pătimit în anul 304, din porunca guvernatorului Probus în timpul împăratului Diocleţian. Pentru că nu a vrut să se lepede de Hristos, guvernatorul a încercat să-l înduplece pe Montanus prin soţia sa, Maxima, însă, aceasta, la fel de puternică în credinţă, s-a alăturat soţului ei, primind amândoi mucenicia după ce au fost aruncaţi în apa Savei. În concluzie, pe 25 martie, redincioșii ortodocși și catolici au marcat «Buna Vestire», una dintre cele mai importante sărbători dedicate Maicii Domnului, care amintește, aşa cum am precizat, momentul în care Fecioara Maria a primit vestea nașterii lui Iisus Hristos de la Arhanghelul Gavriil. Sărbătoarea, cunoscută în tradiția populară și sub numele de «Blagoveștenie», fixată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, marcând astfel începutul simbolic al întrupării Mântuitorului. Primele atestări ale acestei zile datează din primele secole creștine, fiind considerată cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului şi locul în care, potrivit tradiției, a avut loc vestirea este Nazaret, mai ales că astăzi există lăcașuri de cult în multe ţări dedicate acestei sărbători! De-a lungul timpului, data sărbătorii nu a fost întotdeauna aceeași, fiind celebrată inițial în perioade diferite, înainte de a fi stabilită definitiv pe 25 martie, aşa că semnificația ei rămâne aceeași: momentul în care divinitatea intră în istoria umanităţii prin acceptul Fecioarei Maria, Maica Luminii! În cultura populară românească, ziua este încărcată de simboluri, tradiţii și obiceiuri, deoarece se spune că din acastă zi s-a dezlegat glasul păsărilor! În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută și ca «Ziua Cucului», pentru că, potrivit tradiției, în această zi se aude pentru prima dată în an cântecul cucului, considerat un semn al venirii primăverii, deşi e greu de crezut cu frigul de afară! Cucul începe să cânte până la «Sânziene» sau chiar până la Sfântul Petru, când se îneacă cu orz. Cucul, pasăre cu numeroase valenţe simbolice, cântă de la echinocţiul de primăvară, până la solstiţiul de vară, iar, în tradiţia populară se spune că de la Sânziene cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc! Există și credințe în popor legate de acest moment, iar, în unele regiuni, oamenii numără de câte ori cântă cucul, considerând că acest număr ar putea indica anii pe care îi mai au de trăit! De asemenea, direcția din care se aude cântecul este interpretată ca un semn bun sau un rău! La «Odovania» sărbătorii «Buna vestire», Mântuitorul Iisus Hristos ne arată cât de necesară, de vie și de puternică, de eliberatoare de patimi drăcești și duhuri necurate, de boală și de neputință este rugăciunea unită cu postul. Când omul postește, se smerește, iar cu cât se smerește mai mult, cu atât rugăciunea sa devine mai fierbinte şi prin smerenie, omul se golește de sine sau de egoism și se umple de prezența iubitoare, mântuitoare și sfințitoare a Lui Dumnezeu!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/odovania-sau-ecoul-duhovnicesc-al-bunei-vestiri-arhanghele-gavriil-taina-cea-randuita-mai-inainte-de-veci-nasterea-cea-de-negrait-a-sfintei-fecioare-strigandu-i-ei-bucura-te-ceea/">Odovania sau ecoul duhovnicesc al «Bunei Vestiri» &#8211; Arhanghele Gavriil, taina cea rânduită mai înainte de veci, Naşterea cea de negrăit a Sfintei Fecioare, strigându-i ei: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/odovania-sau-ecoul-duhovnicesc-al-bunei-vestiri-arhanghele-gavriil-taina-cea-randuita-mai-inainte-de-veci-nasterea-cea-de-negrait-a-sfintei-fecioare-strigandu-i-ei-bucura-te-ceea/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Podoaba ta, Israele, a fost doborâtă pe înălţimile tale! Cum au căzut vitejii! Fiicele lui Israel, plângeţi pe Saul, cel ce v-a îmbrăcat în purpură cu podoabe…”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-podoaba-ta-israele-a-fost-doborata-pe-inaltimile-tale-cum-au-cazut-vitejii-fiicele-lui-israel-plangeti-pe-saul-cel-ce-v-a-imbracat-in/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-podoaba-ta-israele-a-fost-doborata-pe-inaltimile-tale-cum-au-cazut-vitejii-fiicele-lui-israel-plangeti-pe-saul-cel-ce-v-a-imbracat-in/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2026 22:13:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[capitala Hebron]]></category>
		<category><![CDATA[David]]></category>
		<category><![CDATA[ierusalim]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=395376</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ziua Sărbătorii de «Buna Vestire», când o cinstim pe «Maica Luminii», Născătoarea de Dumnezeu, dacă vedem cu ochii unei minţi istorice şi conflictul actual din Orientul Mijlociu şi analizăm pe cât posibil, cu argumente ştiinţifice, istoria zbuciumată a Ierusalimului pământesc, putem începe şi cu Regatul şi Templul lui David, cu oraşul regal, pentru că [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-podoaba-ta-israele-a-fost-doborata-pe-inaltimile-tale-cum-au-cazut-vitejii-fiicele-lui-israel-plangeti-pe-saul-cel-ce-v-a-imbracat-in/">De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Podoaba ta, Israele, a fost doborâtă pe înălţimile tale! Cum au căzut vitejii! Fiicele lui Israel, plângeţi pe Saul, cel ce v-a îmbrăcat în purpură cu podoabe…”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ziua Sărbătorii de «Buna Vestire», când o cinstim pe «Maica Luminii», Născătoarea de Dumnezeu, dacă vedem cu ochii unei minţi istorice şi conflictul actual din Orientul Mijlociu şi analizăm pe cât posibil, cu argumente ştiinţifice, istoria zbuciumată a Ierusalimului pământesc, putem începe şi cu Regatul şi Templul lui David, cu oraşul regal, pentru că în momentul în care îşi face apariţia un tânăr care spune că l-a omorât pe Saul: „Eu am ucis pe unsul Domnului”, însuşi David îl dă uitării pe autorul uciderii şi apoi deplânge moartea lui Saul şi a lui Ionatan în versuri care au dăinuit până azi: „Podoaba ta, Israele, a fost doborâtă pe înălţimile tale! Cum au căzut vitejii! Fiicele lui Israel, plângeţi pe Saul, cel ce v-a îmbrăcat în purpură cu podoabe şi v-a pus pe haine podoabe de aur! Saul şi Ionatan, cei iubiţi şi uniţi în viaţa lor, nici la moarte nu s-au despărţit! Fost-au mai iuţi decât vulturii şi mai puternici decât leii! Cum au căzut cei viteji! Pierit-a arma de război!”, iar, cuvintele parcă spun totul despre un început mesianic. În acest moment de restrişte, triburile din sudul Iudeei l-au uns rege pe David în capitala Hebron, în timp ce Işboşet, singurul fiu supravieţuitor al lui Saul, i-a succedat lui Saul la conducerea triburilor din nordul Israelului. Dar, după un război de şapte ani, Işboşet este ucis, iar triburile din nord îl ung şi ele ca rege tot pe David. Monarhia este unificată, iar Israel şi Iudeea s-au unit prin charisma lui David.</p>
<p><strong>,,Cum au căzut cei viteji! Pierit-a arma de război”!</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395383" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.2.jpg" alt="" width="744" height="420" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.2.jpg 744w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.2-320x181.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.2-696x393.jpg 696w" sizes="auto, (max-width: 744px) 100vw, 744px" />În vremea aceea, Ierusalimul, cunoscut sub numele de «Iebus», după numele locuitorilor săi, iebusei, se afla la sud de Ghibeon, fortificaţia lui Saul, de aceea, David cu armata lui au înaintat până la cetatea Sion, ale cărei fortificaţii au fost recent descoperite în apropierea râului Gihon. Se spune că Sionul era de nepătruns, iar cum a reuşit David să-l cucerească rămâne un mare mister. În Vechiul Testament se spune că iebuseii, îi aduceau pe meterezele cetăţii pe orbi şi pe ologi, avertizând în felul acesta pe oricine îndrăznea ca să-i atace, că va păţi la fel. Dar nu se cunoaşte prea bine modul cum David a reuşit să pătrundă în oraş prin ceea ce documentele ebraice numesc «zinnor», probabil un tunel pentru apă din reţeaua care a fost dezgropată pe dealul Ofel sau poate numele vreunei formule magice. În cele din urmă, «David a luat cetatea Sionului: aceasta este cetatea lui David», mai ales că David nu i-a omorât pe iebusei, dar, în schimb i-a integrat în curtea şi în armata sa, schimbând chiar numele de Sion în «cetatea lui David», după care a reparat zidurile şi a adus Chivotul Legii, recuperat în timpul luptei, la Ierusalim. Acest Chivot era într-atât de sacru, încât unul dintre oamenii care îl duceau pe umeri a fost ucis, iar David s-a văzut nevoit să-l încredinţeze unui evreu din Gat până va putea fi adus în siguranţă, fiindcă: «Aşa au adus David şi tot poporul Chivotul Domnului cu strigăte şi în sunete de trâmbiţă», purtând haine sacerdotale, iar, «David sărea şi juca înaintea Domnului»”. Ca o răsplată, Domnul i-a promis lui David: „Casa ta va fi neclintită, regatul tău va rămâne veşnic”, fapt validat în aceea că acolo se află situl arheologic unde s-au făcut cele mai ample excavări din lume. Astfel, săpăturile arheologice efectuate în jurul izvorului, sub îndrumarea profesorului Ronny Reich, reprezintă cea de-a douăsprezecea lucrare efectuată în această zonă şi au scos la lumină fortificaţiile mai vechi din Canaan. În anul 1867, arheologul britanic Charles Warren a descoperit un puţ care permitea accesul de la Ofel până jos la izvor şi multă vreme s-a crezut că «Puţul lui Warren» a fost făcut de mâna omului şi că locuitorii Ierusalimului coborau găleţi pentru a scoate apă. Totuşi, ultimele săpături au infirmat această teorie şi se pare că «Puţul lui Warren» era natural, deoarece apa curgea într-un bazin artificial amenajat în piatră, păzit de un turn şi de ziduri uriaşe. După secole de confruntări şi războaie care s-au continuat până azi, David considera că Iahve şi-a găsit o casă într-un oraş sfânt. Se spune că David a ales această fortăreaţă drept capitală, deoarece nu aparţinea nici triburilor din nord, nici celor din sudul Iudeei. El a adus scuturile aurite ale inamicilor săi învinşi, la Ierusalim, unde şi-a construit un palat, importând lemn de cedru de la aliaţii săi fenicieni din Tir. De fapt, David a cucerit un regat ce se întindea din Liban până la graniţele Egiptului, şi spre răsărit până în Iordania şi Siria de azi, având chiar şi o garnizoană la Damasc. Singura noastră sursă despre David este Vechiul Testament, în care se arată că între anii 1200 şi 850 î.Hr., imperiile din Egipt şi Irak erau în declin şi au lăsat puţine date despre conducătorii lor, dar au lăsat şi un vid de putere.</p>
<p><strong>„Casa ta va fi neclintită, regatul tău va rămâne veşnic”!</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395382" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3.jpg" alt="" width="1280" height="720" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3.jpg 1280w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-1024x576.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-747x420.jpg 747w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-696x392.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/De-la-Ierusalimul-.Podoaba-ta-Israele.3-1068x601.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1280px) 100vw, 1280px" />Privitor la existenţa lui David, o inscripţie descoperită în anul 1993 la «Tel Dan», în nordul Israelului, datând din secolul al IX-lea î.Hr., arată că regii Iudeei făceau parte din «Casa lui David», ceea ce atestă că David a fost fondatorul regatului. Totuşi, Ierusalimul lui David era mic, deoarece, la timpul respectiv, oraşul Babilon, situat în Irakul de azi, se întindea pe 1.100 de hectare, iar, oraşul Hazor din apropiere se întindea pe 100 de hectare, pe când Ierusalimul nu depăşea 10 hectare, cât să adăpostească aproximativ 1.200 de oameni în preajma cetăţii. O recentă descoperire a unor fortificaţii în amonte de izvorul Gihon demonstrează că «Sionul lui David» era mult mai mare decât s-a crezut anterior, chiar dacă nu semăna câtuşi de puţin cu o capitală imperială. Dimensiunea Oraşului lui David este în prezent subiect de dispută între cei care susţin că era doar o modestă citadelă a unei căpetenii tribale şi aceia care acceptă ideea capitalei imperiale din istorisirile vechi testamentare. Până la descoperirea inscripţiei de la «Tel Dan», primii susţineau insidios că nici David n-ar fi existat, atrăgând atenţia asupra faptului că, Regatul lui David, cucerit cu ajutorul mercenarilor cretani, filisteni şi hitiţi, nu era decât o federaţie tribală menţinută prin personalitatea lui David. Mult mai târziu, macabeii vor demonstra, cât de repede pot nişte războinici dinamici să cucerească imperiul iudaic profitând de un vid de putere. Ca să continuăm şi cu un eveniment crucial din viaţa Regelui David, se spune că într-o seară, pe când se plimba pe acoperişul palatului său, David «a văzut […] o femeie scăldându-se şi femeia aceasta era foarte frumoasă. Atunci David a trimis să se cerceteze cine este acea femeie. Şi i s-a spus că se numea Batşeba», soţia lui Urie heteul, unul dintre căpitanii săi mercenari. Apoi, David a chemat-o la el, iar «ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea», lăsând-o însărcinată. Regele i-a poruncit comandantului său Ioab să-l aducă pe soţul femeii, care lupta în război pe teritoriul Iordaniei de azi. Când a venit Urie, David i-a poruncit să se ducă la el acasă şi «să-şi spele picioarele», deşi, în realitate, voia ca el să se culce cu Batşeba, ca să creadă că aceasta a rămas însărcinată cu el. Dar Urie a refuzat şi David i-a poruncit să ducă următoarea scrisoare lui Ioab: „Puneţi pe Urie unde va fi luptă mai crâncenă […] ca să fie lovit şi ucis”, iar, în cele din urmă Urie a fost omorât. Batşeba a devenit nevasta favorită a lui David, dar profetul Natan i-a istorisit regelui o poveste despre un om bogat care avea de toate, dar tot a furat singurul miel al unui om sărac. David a fost îngrozit de această nedreptate: „Omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte!”, a strigat cu mânie regală, dar, Natan i-a replicat: „Tu eşti omul care a făcut aceasta”, după care David şi-a dat seama că a comis o crimă oribilă. Ca o pedeapsă de la Dumnezeu, Batşeba a pierdut primul copil născut din acel păcat incestuos, dar cel de-al doilea fiu, Solomon, a supravieţuit. Curtea lui David nu era nici pe departe o curte ideală condusă de un rege sfânt, ci semăna mai degrabă cu o adevărată groapă a nelegiurilor, judecând chiar după detaliile pe care le cunoaştem neîngăduite de Dumnezeu! Dar, aşa cum se întâmplă în cazul imperiilor construite în jurul unui om puternic, când David a căzut bolnav, au început să apară şi slăbiciunile regatului, mai ales când fiii lui David se luptau pentru succesiune. Amnon, fiul mai mare, se aştepta probabil să urce pe tron, dar favoritul regelui era fratele vitreg al lui Amnon, răsfăţatul şi ambiţiosul Abesalom. După ce Amnon a ademenit-o în casa sa pe Tamara, sora lui Abesalom, şi a violat-o, Abesalom a pus ca Amnon să fie omorât în afara Ierusalimului şi în timp ce David se tânguia, Abesalom a fugit din capitală şi sa întors abia după trei ani, când regele şi favoritul său s-au împăcat, iar David l-a sărutat. Dar, pentru că nu-şi putea înfrâna ambiţiile pentru putere, a subminat puterea tatălui său deoarece se spunea că «Abesalom a furat inima lui Israel» când şi-a instalat propria curte rebelă la Hebron, unde oamenii veneau ca să-l vadă, strălucitor ca un soare ce răsărea! (VA URMA)<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-podoaba-ta-israele-a-fost-doborata-pe-inaltimile-tale-cum-au-cazut-vitejii-fiicele-lui-israel-plangeti-pe-saul-cel-ce-v-a-imbracat-in/">De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc &#8211; „Podoaba ta, Israele, a fost doborâtă pe înălţimile tale! Cum au căzut vitejii! Fiicele lui Israel, plângeţi pe Saul, cel ce v-a îmbrăcat în purpură cu podoabe…”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/de-la-ierusalimul-pamantesc-la-ierusalimul-ceresc-podoaba-ta-israele-a-fost-doborata-pe-inaltimile-tale-cum-au-cazut-vitejii-fiicele-lui-israel-plangeti-pe-saul-cel-ce-v-a-imbracat-in/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Repere spirituale &#8211; Mănăstirea Tismana de Buna Vestire</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-manastirea-tismana-de-buna-vestire/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-manastirea-tismana-de-buna-vestire/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Mar 2026 22:20:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[manastirea tismana]]></category>
		<category><![CDATA[nicodim]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae iorga]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=395245</guid>

					<description><![CDATA[<p>Am profitat de o fereastră în luna lui Mărțisor pentru a trage o fugă la Mănăstirea Tismana pentru ritualului creştinesc ştiut de toată lumea. A aprinde o lumânare şi a aduce o rugă Domnului, în unul dintre cele mai vechi locaşuri de cult din ţară, mi-a renăscut în ochii minţii truda celor de odinioară ce [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-manastirea-tismana-de-buna-vestire/">Repere spirituale &#8211; Mănăstirea Tismana de Buna Vestire</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am profitat de o fereastră în luna lui Mărțisor pentru a trage o fugă la Mănăstirea Tismana pentru ritualului creştinesc ştiut de toată lumea.</strong></p>
<p>A aprinde o lumânare şi a aduce o rugă Domnului, în unul dintre cele mai vechi locaşuri de cult din ţară, mi-a renăscut în ochii minţii truda celor de odinioară ce nu au pregetat să plece la mii de kilometri depărtare pentru a elibera Pământul Sfânt. După cum se consemnează în documente, aceştia nu aveau nici un fel de zorzoane, folosind pentru rugă cruci de lemn şi practicând ritualul creştinesc cu pioşenie cu toate ca nu aveau facilităţile de acum şi de multe ori nici timpul nu le era favorabil.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395247" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1.jpg" alt="" width="1200" height="847" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-1024x723.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-768x542.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-595x420.jpg 595w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-696x491.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-1068x754.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-1-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Aşadar, fără mult zgomot am purces la Tismana pentru binecunoscutul ritual creştinesc ce cu toţii îl cunoaştem. Spre final, am fost impresionat de un bătrânel care-şi făcea de lucru prin preajmă şi care m-a întrebat dacă cunosc cu adevărat istoria sfântului locaş. Dând impresia că nu cunosc l-am ispitit în a-mi istorisi o veritabilă „saga” referitoare la istoria celui mai cunoscut locaş de cult din ţară. Pe care, iată, v-o spun şi dumneavoastră, în cele ce urmează.<br />
Aşezată „pe o poliţă prinsă în coasta muntelui”, după cum o descria, încă din anul 1657, călătorul Paul din Alep, şi „mai înecată în pădure decât orice altă mănăstire din ţară”, după descrierea lui Nicolae Iorga, Mănăstirea Tismana îşi dezvăluie „bătrânele-i turnuri pierdute între munţi” într-un cadru natural de o impresionantă frumuseţe. Mănăstirea, după istorisirea interlocutorului meu, îşi trage numele ca şi râul şi satul (astăzi oraş), de la lemnul de tisă asemănător (spun specialiştii) fildeşului ce creştea din abundenţă în zonă.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395248" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2.jpg" alt="" width="1200" height="851" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-320x227.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-1024x726.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-768x545.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-592x420.jpg 592w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-696x494.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-1068x757.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-2-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />„Mănăstirea Tismana are la origine o biserică din lemn de tisă, construită între anii 1364-1373 prin strădania călugărului Nicodim, în timpul domniei lui Vladislav Vodă. Despre locul ales pentru înălţare, legenda spune că Nicodim se trăgea dintr-un neam boieresc ce venise din munţii Vîrceorovei, din Serbia de acum. Într-o zi de sărbătoare, călugărul a adormit cu cartea de rugăciuni în mână şi a visat că Sfântul Antonie i-a spus să treacă în Ţara Românească şi să zidească între munţi o mănăstire fără pereche de mare şi frumoasă. <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395249" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3.jpg" alt="" width="1200" height="762" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-320x203.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-1024x650.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-768x488.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-661x420.jpg 661w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-696x442.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-3-1068x678.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Pornind la drum, după 40 de zile, a ridicat Mănăstirea Vodiţa, dar părându-i-se că nu se află pe locul ce-l căuta, după alte 40 de zile de drum, a înălţat mănăstirea Topolniţa. Cum nici de astă dată locul nu i s-a părut cei indicat, a pornit din nou la drum până a ajuns în satul Tismana, unde a înnoptat. În sfârşit a găsit ce căuta şi, mulţumit, s-a aşezat în peştera din apropiere de unde a zămislit mănăstirea”.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395250" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4.jpg" alt="" width="1200" height="866" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-320x231.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-1024x739.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-768x554.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-582x420.jpg 582w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-696x502.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-1068x771.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-4-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Adevărul istoric confirmă că Tismana este cea de-a treia mănăstire pe care Nicodim a întemeiat-o în Ţara Românească, fiind cel mai vechi locaş monahal din ţară. Ridicată în perioada 1377-1378 pe vremea lui Nicolae Radu 1 pe care Nicodim l-a cunoscut de când era Ban al Severinului, sfântul lăcaş are cam aceeaşi vechime cu primele state feudale româneşti. Până în vremea lui Radu 1, nu existau mănăstiri ci numai ici, colo, câteva schituri. Vechimea Mănăstirii Tismana mai reiese dintr-un document din anul 1590 în care se relatează „este sfânta Mănăstire Tismana cea mai bătrână din toate mănăstirile din ţara Domniei Mele” &#8211; Radu 1.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395252" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5.jpg" alt="" width="1200" height="871" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-320x232.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-1024x743.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-150x110.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-768x557.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-579x420.jpg 579w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-696x505.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-1068x775.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-5-324x235.jpg 324w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />Zidită în piatră şi cărămidă şi purtând amprenta stilului bizantin, chiar dacă în aceste zile edificiul se află în refacere, iese în evidentă prin construcţia sa elegantă şi impunătoare. Clădirile din jurul bisericii concepute de arhitectul Schlatter şi parţial distruse de incendiul din 1861. Numeroase obiecte de cult de valoare ( o brederiţă ) şi mai multe fragmente de picturi murale precum şi uşi din vechea construcţie sunt expuse în muzeul mănăstirii.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395253" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6.jpg" alt="" width="1200" height="837" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-320x223.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-1024x714.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-768x536.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-602x420.jpg 602w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-696x485.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-1068x745.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-6-100x70.jpg 100w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />La gloria trecutului Mănăstirii Tismana se adaugă şi rolul avut în timpul mişcării revoluţionare conduse de Tudor Vladimirescu . În ziua de 23 ian 1821 Tudor a ocupat lăcaşul de cult lăsând chiar o garnizoană de panduri. Acesta plănuia ca în caz de nereuşită a revoluţiei să continue lupta în mănăstirile fortificate ale Olteniei.<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395254" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8.jpg" alt="" width="1200" height="724" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8-320x193.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8-1024x618.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8-768x463.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8-696x420.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-8-1068x644.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />În secolul XVIII, Mănăstirea Tismana era una dintre cele mai bogate din ţară şi un rol cultural însemnat de-a lungul vremii. A funcţionat şi ca şcoală de cărturari şi caligrafi păstrând peste timp o veritabilă arhivă de documente ce continuă şi în ziua de azi să stea <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-395255" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9.jpg" alt="" width="1200" height="1270" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9.jpg 1200w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-227x240.jpg 227w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-756x800.jpg 756w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-768x813.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-397x420.jpg 397w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-696x737.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2026/03/manastirea-tismana-2026-9-1068x1130.jpg 1068w" sizes="auto, (max-width: 1200px) 100vw, 1200px" />la baza istoriografiei române, cu vaste informaţii despre formarea poporului român, precum şi despre succesiunea domnitorilor de-a lungul vremii.<br />
<em><strong>Mugurel PETRESCU, fotografii autor</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-manastirea-tismana-de-buna-vestire/">Repere spirituale &#8211; Mănăstirea Tismana de Buna Vestire</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/societate/repere-spirituale-manastirea-tismana-de-buna-vestire/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bâlci de Buna Vestire la Tismana: tradiții, produse locale și spectacole folclorice</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/balci-de-buna-vestire-la-tismana-traditii-produse-locale-si-spectacole-folclorice/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/balci-de-buna-vestire-la-tismana-traditii-produse-locale-si-spectacole-folclorice/#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Izabella Molnar]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Mar 2026 22:17:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Claudia Dascălu]]></category>
		<category><![CDATA[Elena Balan]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Tantan]]></category>
		<category><![CDATA[Liliana Ciochina Neoagă]]></category>
		<category><![CDATA[Nicoleta Lătăreţu]]></category>
		<category><![CDATA[Raluca Elena Ghișe]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<category><![CDATA[Yasmine Polacek]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=395260</guid>

					<description><![CDATA[<p>Miercuri, 25 martie, orașul Tismana va deveni centrul tradițiilor locale, odată cu organizarea târgului „Buna Vestire”, cunoscut de localnici drept „Bâlciul Blagoveșteniei”. Evenimentul va începe la ora 10:00 și va transforma zona centrală într-un spațiu plin de culoare, dedicat obiceiurilor, meșteșugurilor și culturii populare din zonă. Târgul de primăvară reprezintă, înainte de toate, un moment [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/balci-de-buna-vestire-la-tismana-traditii-produse-locale-si-spectacole-folclorice/">Bâlci de Buna Vestire la Tismana: tradiții, produse locale și spectacole folclorice</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Miercuri, 25 martie, orașul Tismana va deveni centrul tradițiilor locale, odată cu organizarea târgului „Buna Vestire”, cunoscut de localnici drept „Bâlciul Blagoveșteniei”. Evenimentul va începe la ora 10:00 și va transforma zona centrală într-un spațiu plin de culoare, dedicat obiceiurilor, meșteșugurilor și culturii populare din zonă.</strong></p>
<p>Târgul de primăvară reprezintă, înainte de toate, un moment important pentru gospodari, care se pregătesc pentru noul sezon agricol. Vizitatorii vor putea găsi o varietate de semințe pentru grădină, dar și produse de artizanat realizate de meșteri populari, precum oale, ulcele și străchini, lucrate după tehnici tradiționale.<br />
În același timp, evenimentul pune accent și pe specificul gastronomic local, prin organizarea „Sărbătorii păstrăvului”, unde producătorii din zonă vor oferi atât pește proaspăt, cât și preparate gătite pe loc.<br />
Atmosfera de sărbătoare va fi completată de un amplu program artistic, susținut de artiști și ansambluri locale. Printre invitați se numără și Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu”, dar și numeroși copii și tineri talentați din zonă, care vor aduce în fața publicului muzică și dansuri tradiționale. Spectacolele vor avea loc în aer liber, dacă vremea va permite, sau în incinta Casei de Cultură “George Coșbuc”, în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile.<br />
Evenimentul este susținut și de Școala Populară de Arte “Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, care va aduce pe scenă o serie de soliști apreciați, precum Liliana Ciochină Neoagă, Raluca Elena Ghișe, Claudia Dascălu, Elena Bălan, Nicoleta Lătărețu, Yasmine Polacek și Ștefan Popescu. Acompaniamentul va fi asigurat de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Lătărețu”, sub bagheta dirijorului Andrei Cărcălicea. De asemenea, vor evolua formațiile secției externe Tismana, printre care Ansamblul de datini și obiceiuri „Tisa”, coordonat de Petronela Bartic, grupul „Muguri de castan”, coordonat de Sorin Bivolaru, și grupul de viori „Doina Tismanei”, coordonat de Andrei Tița.<br />
Pe lângă spectacolele artistice, publicul va putea admira și expoziții de meșteșuguri tradiționale, realizate de meșteri populari precum Florin Tantan, Claudia Drăghescu, Mihaela Văcariu, Gabriela Tâlvescu, Liliana Arapu și Gheorghe Cîrjă, contribuind astfel la păstrarea și promovarea identității culturale locale.<br />
Directorul Casei de Cultură, Florin Tantan, a subliniat importanța acestei manifestări, evidențiind faptul că târgul de primăvară de la Tismana reunește tradiții care aduc comunitatea împreună, de la piața de semințe și ceramica meșteșugărească, până la sărbătoarea păstrăvului și spectacolele folclorice.<br />
Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Tismana, Consiliul Județean Gorj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, iar accesul publicului este gratuit.<br />
Organizatorii îi invită pe toți cei dornici să redescopere tradițiile și autenticitatea locului să participe la această sărbătoare de suflet, dedicată comunității și valorilor locale.<br />
<em><strong>Izabella Molnar</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/balci-de-buna-vestire-la-tismana-traditii-produse-locale-si-spectacole-folclorice/">Bâlci de Buna Vestire la Tismana: tradiții, produse locale și spectacole folclorice</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/balci-de-buna-vestire-la-tismana-traditii-produse-locale-si-spectacole-folclorice/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Hram cu muzică și voie bună, la Scoarța,  de Buna Vestire</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/hram-cu-muzica-si-voie-buna-la-scoarta-de-buna-vestire/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/hram-cu-muzica-si-voie-buna-la-scoarta-de-buna-vestire/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Izabella Molnar]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Mar 2026 22:17:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Ciortea]]></category>
		<category><![CDATA[Aurel Dobre]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[hora satului]]></category>
		<category><![CDATA[Leo Pobirci]]></category>
		<category><![CDATA[mihai stefan]]></category>
		<category><![CDATA[primaria scoarta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=394580</guid>

					<description><![CDATA[<p>Reprezentanții Primăria Comunei Scoarța au anunțat organizarea unui eveniment dedicat sărbătorii de Buna Vestire, care va avea loc pe 25 martie 2026. Manifestarea, intitulată „Hora Satului – Hram de Buna Vestire”, se va desfășura începând cu ora 19:00, la Școala Generală din satul Copăcioasa, unde localnicii sunt invitați să participe la o seară de muzică [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/hram-cu-muzica-si-voie-buna-la-scoarta-de-buna-vestire/">Hram cu muzică și voie bună, la Scoarța,  de Buna Vestire</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Reprezentanții Primăria Comunei Scoarța au anunțat organizarea unui eveniment dedicat sărbătorii de Buna Vestire, care va avea loc pe 25 martie 2026. Manifestarea, intitulată „Hora Satului – Hram de Buna Vestire”, se va desfășura începând cu ora 19:00, la Școala Generală din satul Copăcioasa, unde localnicii sunt invitați să participe la o seară de muzică și tradiție.<br />
Pe scenă vor urca mai mulți artiști și instrumentiști, printre care Mihai Ștefan și Andreea Alexandra Ciortea, alături de instrumentiștii Leo Pobirci și Aurel Dobre. Evenimentul este organizat de Mihai Ștefan, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Scoarța, dar și cu sprijinul Poliția Scoarța.<br />
Organizatorii îi invită pe toți cei care doresc să petreacă într-o atmosferă autentic românească să participe la această sărbătoare a comunității.<br />
<em><strong>I.M.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/hram-cu-muzica-si-voie-buna-la-scoarta-de-buna-vestire/">Hram cu muzică și voie bună, la Scoarța,  de Buna Vestire</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/hram-cu-muzica-si-voie-buna-la-scoarta-de-buna-vestire/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Maica Domnului este «Sfânta Sfintelor» şi «poarta cerului» &#8211; «Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!»</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/maica-domnului-este-sfanta-sfintelor-si-poarta-cerului-bucura-te-cea-plina-de-dar-domnul-este-cu-tine-binecuvantata-esti-tu-intre-femei/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/maica-domnului-este-sfanta-sfintelor-si-poarta-cerului-bucura-te-cea-plina-de-dar-domnul-este-cu-tine-binecuvantata-esti-tu-intre-femei/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2025 22:19:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Domnul Hristos]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Maica Domnului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=356373</guid>

					<description><![CDATA[<p>Buna Vestire sau «Blagoveştenia» este prima şi cea mai veche Sărbătoare a Maicii Domnului şi este prăznuită de către Biserica dreptmăritoare în ziua de 25 martie, reprezentând praznicul în amintirea zilei in care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare Maria că va naşte pe Iisus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/maica-domnului-este-sfanta-sfintelor-si-poarta-cerului-bucura-te-cea-plina-de-dar-domnul-este-cu-tine-binecuvantata-esti-tu-intre-femei/">Maica Domnului este «Sfânta Sfintelor» şi «poarta cerului» &#8211; «Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!»</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Buna Vestire sau «Blagoveştenia» este prima şi cea mai veche Sărbătoare a Maicii Domnului şi este prăznuită de către Biserica dreptmăritoare în ziua de 25 martie, reprezentând praznicul în amintirea zilei in care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare Maria că va naşte pe Iisus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a fost aleasă de către Dumnezeu Tatăl, ca din sânul ei de crin imaculat să Se nască Fiul şi Cuvântul Împăratului ceresc, pentru că Mântuitorul acestei lumi nu Se putea naşte ca om decât din pântecele unei Fecioare Preacurate, neprihănite de păcate omeneşti şi de patimi trupeşti, iar Cel Ce S-a născut din Fecioară Preacurată nu era şi nu putea fi decât Un «Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat». Tocmai acest lucru ne ajută să ne hrănim sufletul cu puterea credinţei şi să ne luminăm omeneasca minte cu lumina înţelegerii celor dumnezeieşti spre a trăi învăţătura creştină în viaţa de zi cu zi! Din credinţa aceasta, Preacurata Fecioară Maria are cinstirea cea dintâi şi cea mai înaltă, iar, pentru desăvârşita sfinţenie a vieţii ei, pentru crinul sânului ei de Maică a Domnului Hristos, pentru desăvârşita ei ascultare, smerenie si iubire de Dumnezeu şi de oameni, Preasfânta Fecioară Maria este mai presus de toţi sfinţii şi decât toţi îngerii, «mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii»!</p>
<p><strong>,,Că mi-a făcut mie mărire (slavă) Cel Puternic, sfânt fie Numele Lui”!</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-356375" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Buna_Vestire2.jpg" alt="" width="400" height="335" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Buna_Vestire2.jpg 400w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Buna_Vestire2-287x240.jpg 287w" sizes="auto, (max-width: 400px) 100vw, 400px" />Maica Domnului este «Sfânta Sfintelor», este «poarta cerului» şi «scara» prin care Fiul lui Dumnezeu S-a coborât la noi şi totodată este «casa Domnului» cea plină de slavă, «uşa» cea încuiată prin care a trecut Domnul! De aceea, între creştinii dreptmăritori, cinstirea Sfintei Fecioare este cea dintâi, după cea a lui Dumnezeu. Dacă vom reda episodul întâlnirii dintre Preasfânta Fecioară Maria şi Sfânta Elisabeta, cele două Sfinte Femei, plimbându-se noaptea la lumina lunii, vorbind în psalmi şi în imne duhovniceşti, au observat că nu mai aveau umbră, pentru că aceasta era anulată de lumina pe care o purtau în pântecele lor, care strălucea radiind din cei doi fii. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos şi Sfântul Ioan Botezătorul radiau din fiinţa lor lumină, astfel încât cele două mame erau şi ele pline de lumină. Expresia «fără umbră» nu este întru totul nouă, pentru că şi Sfinţii Părinţi în unele texte o numesc pe Maica Domnului «Floarea fără umbră», pentru a conferi o aură de credinţă, de evlavie şi de înţelegere teologică a Tainei Bunei Vestiri, ca un moment crucial în istoria umanităţii. Cinstirea aceasta deosebită, preacinstirea, preavenerarea sau hiperdulia divină i-o vădeşte mai întâi Arhanghelul Gavriil, când i-a zis: «Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!» (Luca 1:28). Aşadar, cinstirea aceasta deosebită i-o arată Sf. Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul, când i-a grăit: «Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău! Şi de unde aceasta pentru mine, ca să vină la mine Maica Domnului meu?&#8230; Fericită este aceea ce a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul» (Luca 1:42). Cinstirea aceasta deosebită o prevesteşte şi o recunoaşte însăşi, Maica Domnului, când a răspuns Elisabetei: «&#8230; Iată de acum mă vor ferici toate neamurile. Că mi-a făcut mie mărire (slavă) Cel Puternic, sfânt fie Numele Lui» (Luca 1:48-49). Nu în ultimul rând, cinstirea aceasta deosebită i-o aduce Biserica întreagă, toată creştinătatea în nenumăratele rugăciuni şi cântări, în sărbătorile închinate Sfintei Fecioare la toate slujbele din cursul anului, îndată după Fiul ei şi Dumnezeul nostru. În vederea mântuirii şi a restaurării întregii creaţii, Dumnezeu avea nevoie şi de voinţa liberă şi conlucrarea omului, pentru că întruparea Fiului lui Dumnezeu în propria Sa creaţie avea nevoie de consimţământul liber al Fecioarei Maria. Aşadar îngerul lui Dumnezeu se arată copilei din Nazaretul Galileii, într-o rază de lumină şi rosteşte o salutare care pe ea o tulbură, pentru că e vestea unui trimis al lui Dumnezeu adresată unei fiinţe umile, însă în cuvinte emoţionante, mai ales că primul sentiment al Fecioarei, după salutul îngerului, este acela de tulburare. Nu îndrăzneşte să răspundă, ci numai se întreabă în sinea ei: ce fel de închinare va fi aceasta (?), pentru că apoi îngerul îi vesteşte că va zămisli şi va naşte un Fiu, mai presus de firea omenească!</p>
<p><strong>«Cinste Maicii Domnului și slavă Sfinților! Amin».</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-356376" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Bunavestire-3.jpg" alt="" width="660" height="440" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Bunavestire-3.jpg 660w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Bunavestire-3-320x213.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2025/03/Bunavestire-3-630x420.jpg 630w" sizes="auto, (max-width: 660px) 100vw, 660px" />Momentul Bunei Vestiri este şi punctul de întâlnire al umanităţii cu divinitatea, fiindcă omul se poate întâlni cu Dumnezeu, poate dialoga cu El şi Îl poate iubi, pe când celelalte fiinţe create se supun legilor cauzale. Am putea spune că Taina Bunei Vestiri este naşterea din nou a lumii, plinirea rânduielii dumnezeieşti. Cel care S-a născut din Tată fără de mamă acum Se naşte din mamă fără de tată şi face din umila fiinţă a Feciorei Maria, cea mai fericită femeie de pe pământ, în pofida faptului că a fost şi a rămas până astăzi cea mai neînţeleasă fiinţă! De aceea, Preacurata Maică a Domnului, care a suferit la piciorul crucii, care la Răstignirea fiului ei a auzit loviturile de ciocan care străpungeau cu piroane mâinile Lui străpungându-i inima, este fiinţa cea mai aproape de oameni, după Dumnezeu, Icoana sufleului nostru, care cunoaşte cel mai bine ceea ce înseamnă suferinţa omenească şi se apleacă mereu cu iubire şi cu milă asupra ei. În dumnezeiasca ei suferinţă, Maica Domnului dovedeşte că de la Naşterea din Betleem până la Răstignirea de pe Golgota, empatizează şi retrăieşte adânca ei legătură cu oamenii care suferă! Chiar atunci când ne simţim uitaţi de Dumnezeu, când avem acel sentiment aşa de vinovat, dar uneori aşa de omenesc, o chemăm în ajutor pe Maica Domnului, pentru că ne-o simţim aproape, fiindcă ea face parte din neamul omenesc şi pe ea a ales-o Dumnezeu ca să Se întrupeze, să devină Om ca noi, luând asupră-Şi păcatele noastre. Şi o purtăm în rugăciunile noastre, pentru că ea este prin excelenţă rugătoarea noastră de taină de-a lungul secolelor şi se va ruga până la sfârşitul acestei lumi! Când va şedea de-a dreapta tronului de judecată al Fiului ei, în faţa căruia noi toţi, întreaga omenire, vom sta cu genunchii tremurând, căci, Doamne, cine se va socoti vrednic să stea drept înaintea judecăţii lui Dumnezeu, Maica Domnului va interveni şi atunci spre milostivirea noastră! Aşadar, la Praznicul Bunei Vestiri, să avem încredere în mijlocirile Maicii Domnului la Dreapta Judecată, pentru că Maica Domnului va interveni pentru a-i salva pe cei care din slăbiciunea trupului omenesc au păcătuit, păstrându-şi totuşi credinţa în Hristos şi în mijlocirile Preacuratei Sale Maici. În încheiere, să rostim această rugăciune minunată: ,,Ferește-mă, Doamne, de tot răul. Ferește-mă de o alegere greșită! Ferește-mă de minciuni, de răutate, de desfrâu! Să nu mă-nșele frumusețea cea degrab trecătoare, ci să caut mai ales frumusețea sufletească. Să nu mă orbească dragostea pătimașă, nici să nu mă biruie patimile și poftele. Tu știi, Doamne, nepriceperea si slăbiciunea minții mele! Vino în ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Dăruiește-mi înțelepciune și răbdare! O, grea este crucea răbdării, și greu îmi este să nu fiu covârșit de ea. Dar în Tine îmi pun nădejdea. Slavă Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt! Cinste Maicii Domnului și slavă Sfinților! Amin!”.<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/maica-domnului-este-sfanta-sfintelor-si-poarta-cerului-bucura-te-cea-plina-de-dar-domnul-este-cu-tine-binecuvantata-esti-tu-intre-femei/">Maica Domnului este «Sfânta Sfintelor» şi «poarta cerului» &#8211; «Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine! Binecuvântată eşti tu între femei!»</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/maica-domnului-este-sfanta-sfintelor-si-poarta-cerului-bucura-te-cea-plina-de-dar-domnul-este-cu-tine-binecuvantata-esti-tu-intre-femei/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Învăţătura Preotului de mir &#8211; ,,Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria”!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-cel-care-ai-trimis-totodata-si-pe-gavriil-arhanghelul-tau-spre-a-binevesti-zamislirea-ta-cea-fara-de-samanta-sfintei-fecioare-maria/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-cel-care-ai-trimis-totodata-si-pe-gavriil-arhanghelul-tau-spre-a-binevesti-zamislirea-ta-cea-fara-de-samanta-sfintei-fecioare-maria/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2025 22:15:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Arhanghelul Gabriel]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Maica Domnului]]></category>
		<category><![CDATA[postul mare]]></category>
		<category><![CDATA[sfanta scriptura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=356358</guid>

					<description><![CDATA[<p>Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, în timpul Postului Învierii Domnului, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă o atenţie deosebită, pentru că este o sărbătoare creștină celebrată în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-cel-care-ai-trimis-totodata-si-pe-gavriil-arhanghelul-tau-spre-a-binevesti-zamislirea-ta-cea-fara-de-samanta-sfintei-fecioare-maria/">Învăţătura Preotului de mir &#8211; ,,Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, în timpul Postului Învierii Domnului, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă o atenţie deosebită, pentru că este o sărbătoare creștină celebrată în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Astfel, Buna Vestire făcută Mariei marchează «plinirea timpului», adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor Naşterii lui Iisus Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu şi încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu. În tradiţia ortodoxă este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului şi confirmată în documente, pentru că prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Sfânta Scriptură! Data acestei sărbători a variat la început, deoarece, unii o prăznuiau în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar alţii pe 18 decembrie (dată păstrată până astăzi în ritul galican şi în cel mozarab tot pentru o sărbătoare închinată Maicii Domnului). În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea), pe când la Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, iar, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni, Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie. Buna Vestire este o sărbătoare foarte iubită, datorită evlaviei pe care credincioşii o au către Maica Domnului şi vine ca o oază de întărire trupească şi sufletească pentru vremea Postului Mare, pentru că în această zi avem aşa numita «dezlegare la peşte», ca o sărbătoare a bucuriei, care anunţă începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici Paşte“, spunea un cunoscut părinte. Bucuria anunţată de Înger cuprinde astăzi comunităţile credincioşilor şi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinţă şi speranţă: „Cele ce nu sunt cu putinţă oamenilor sunt cu putinţă la Dumnezeu!”. În fine, cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea, care îl înfăţişează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ţine deja pe Prunc în braţe. Aici, ca şi în alte reprezentări iconografice din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reţinerea firească a artiştilor creştini de a nu asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare, îngerii sunt înfăţişaţi cu aripi, semnul apartenenţei la ordinea cerească. O altă interesantă reprezentare a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, şi se găseşte pe arcul Basilicii «Santa Maria Maggiore» din Roma, în care imaginea o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripaţi purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este şi dreptul Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina. Încheiem cu o altă reprezentare veche ilustrată în miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea) care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră ortodoxă! În această zi binecuvântată, să rostim aeastă rugăciune sfântă: „Doamne, Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel Care ai binevoit ca Fiul Tău Cel Unul-Născut să Se întrupeze dintr-o femeie neispitită de nuntă şi să Se facă om pentru a noastră mântuire, Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria, mai înainte de veci rânduită drept locaş al acestei Taine înfricoşătoare, dinainte-cunoscută Ţie şi Cuvântului Celui dimpreună-veşnic cu Tine! Tu însuţi, pentru rugăciunile ei si ale tuturor Sfinţilor Tăi, binevesteşte sufletelor noastre prin Harul Tău iertarea păcatelor şi bucuria cea de neînstrăinat! Binecuvântează poporul Tău cu pace, dă-ne să cunoaştem calea pe care, păşind, vom plăcea bunătăţii Tale, şi ne călăuzeşte spre a Ta Împărăţie cerească. Cu îndurările Hristosului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de-Viaţă-făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.”<br />
<em><strong>Preot Paroh, Gheorghe OPROIU, Parohia Brătuia, comuna Dăneşti</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-cel-care-ai-trimis-totodata-si-pe-gavriil-arhanghelul-tau-spre-a-binevesti-zamislirea-ta-cea-fara-de-samanta-sfintei-fecioare-maria/">Învăţătura Preotului de mir &#8211; ,,Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria”!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/invatatura-preotului-de-mir-cel-care-ai-trimis-totodata-si-pe-gavriil-arhanghelul-tau-spre-a-binevesti-zamislirea-ta-cea-fara-de-samanta-sfintei-fecioare-maria/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ca la noi, la nimeni &#8211; Bătălia pentru blana ursului din pădure!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-batalia-pentru-blana-ursului-din-padure/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-batalia-pentru-blana-ursului-din-padure/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2025 22:09:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Peșchir]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Călin Georgescu]]></category>
		<category><![CDATA[Catalin Predoiu]]></category>
		<category><![CDATA[George Simion]]></category>
		<category><![CDATA[kelemen hunor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.gorjeanul.ro/?p=356341</guid>

					<description><![CDATA[<p>Motto: „Înainte de a vorbi, ascultă. Înainte de a reacționa, gândește. Înainte de a cheltui, câștigă. Înainte de a critica, așteaptă. Înainte de a te ruga, iartă. Înainte de a te opri, încearcă.” &#8211; Ernest Hemingway Astăzi, marți, 25 martie este Buna Vestire sau Ziua Cucului, o zi cu dezlegare la pește. Buna Vestire, celebrată [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-batalia-pentru-blana-ursului-din-padure/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Bătălia pentru blana ursului din pădure!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Motto:</strong><em> „Înainte de a vorbi, ascultă. Înainte de a reacționa, gândește. Înainte de a cheltui, câștigă. Înainte de a critica, așteaptă. Înainte de a te ruga, iartă. Înainte de a te opri, încearcă.”</em> &#8211; <em><strong>Ernest Hemingway</strong></em></p>
<p>Astăzi, marți, 25 martie este Buna Vestire sau Ziua Cucului, o zi cu dezlegare la pește. Buna Vestire, celebrată pe 25 martie 2025, este o zi plină de lumină, speranță și spiritualitate.<br />
<strong>PROTESTE PENTRU ELIBERAREA LUI BOGDAN PEȘCHIR.</strong> Care se află în Arestul Central al Poliției Capitalei, fiind arestat preventiv pentru 30 de zile. Bogdan Peșchir este finanțatorul fostului candidat la trecutele alegeri prezidențiale, cele din 24 noiembrie 2024, Călin Georgescu. Alegeri prezidențiale anulate de către Curtea Constituțională a României (CCR) tocmai pentru acuzația ce i s-a adus finanțatorului Bogdan Peșchir, care-i acuzat de coruperea alegătorilor, cu o sumă ce depășește un milion de euro!<br />
Culmea este că un protestatar a intrat în curtea Arestului Central al Poliției din București, urcând într-un copac, în semn de protest pentru reținerea lui Bogdan Peșchir în arestul preventiv pentru 30 de zile. Prin apropiere, luni, s-au mai strâns vreo 20 de susținători ai lui Bogdan Peșchir, cum spuneam, finanțatorul lui Călin Georgescu.<br />
<strong>PLÂNGERI PENALE LA ADRESA LUI GEORGE SIMION, LIDERUL ALIANȚEI PENTRU UNIREA ROMÂNILOR (AUR)</strong> Liderul AUR, George Simion, nu-i prima oară când este acuzat de falsificarea listelor de semnături pe care le prezintă în preajma diverselor alegeri. De data aceasta, ambele acuzații sunt depuse la Parchetul General. Prima îi aparține Rectorului SNSPA, prof. univ.dr. Remus Pricopie, care aduce argumente că este practic imposibil ca o persoană să strângă 200.000 de semnături în 48 de ore. Iar George Simion a prezentat o listă cu 600.000 de semnături. Dacă nu era timp efectiv ca în 48 de ore să fie strânse 200.000 de semnături, vă dați seama că în cazul celor presupuse 600.000 de semnături situația e și mai gogonată. O altă plângere penală îi aparține unui voluntar care s-a prezentat personal la Parchetul General să depună plângerea penală, pe motiv că trei parlamentari ai AUR l-au determinat să transcrie pe listele de semnături și datele unor morți!<br />
<strong>HAOS ÎN TABĂRA SUVERANIȘTILOR.</strong> Doi candidați care se pretind a fi suveraniști – George Simion și Victor Ponta – se acuză reciproc, după modelul berbecilor de genul „Ba tu! Ba tu!”, că ei ar fi urmașii sau moștenitorii „defunctului” candidat Călin Georgescu. Și fiecare dintre cei doi se pretinde a fi urmașul lui Călin Georgescu, pricină pentru care se bat precum chiorii pe „moștenirea” voturilor lui Călin Georgescu. De parcă această „moștenire” a voturilor ar putea fi încărcată în niște saci, precum cartofii!<br />
<strong>ȘEDINȚA COALIȚIEI DE GUVERNĂMÂNT.</strong> A început luni, la ora 15:00, cu participarea președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a președintelui interimar al Partidului Național Liberal, Cătălin Predoiu, și a candidatului unic al coaliției Crin Antonescu, în care s-a dezbătut problema pregătirii alegerilor prezidențiale din 4 și 18 mai 2025. Există acuze că principalele partide de la guvernare – PSD și PNL – nu ar fi suficient de bine conectate la pregătirea viitoarelor alegeri prezidențiale. Majoritatea criticilor vin dinspre social-democrați, care spun că „ar fi un dezastru dacă nu câștigăm prezidențialele”. Lucru pe care l-a afirmat și Kelemen Hunor, președintele UDMR, care-a avertizat: „Dacă pierdem alegerile, adio coaliție!”<br />
<em><strong>ION PREDOȘANU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-batalia-pentru-blana-ursului-din-padure/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Bătălia pentru blana ursului din pădure!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-batalia-pentru-blana-ursului-din-padure/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ca la noi, la nimeni &#8211; Bună treabă, rea tocmeală, între PSD și PNL!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-treaba-rea-tocmeala-intre-psd-si-pnl/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-treaba-rea-tocmeala-intre-psd-si-pnl/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Mar 2024 22:00:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[Alin Nica]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Despina Tudor]]></category>
		<category><![CDATA[PSD]]></category>
		<category><![CDATA[Viorica Dancila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=328967</guid>

					<description><![CDATA[<p>Motto: „Bună țară, rea tocmeală, mama ei de rânduială!” Vistian Goia, din TRIBUNA MAGAZINE Aproape că nu există zi, de la Dumnezeu lăsată, să nu avem măcar un scandal între principalele partide politice ale României, Partidul Social Democrat și pretinsul Partid Național Liberal. Așa a fost și luni, în prima zi a săptămânii, însemnată cu [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-treaba-rea-tocmeala-intre-psd-si-pnl/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Bună treabă, rea tocmeală, între PSD și PNL!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Motto:</strong><em> „Bună țară, rea tocmeală, mama ei de rânduială!”</em><br />
Vistian Goia, din TRIBUNA MAGAZINE</p>
<p>Aproape că nu există zi, de la Dumnezeu lăsată, să nu avem măcar un scandal între principalele partide politice ale României, Partidul Social Democrat și pretinsul Partid Național Liberal. Așa a fost și luni, în prima zi a săptămânii, însemnată cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, numită și Buna Vestire.<br />
<strong>NU TOȚI COPIII SUNT ASEMENEA PĂRINȚILOR.</strong> Mi-am zis că și liberalii sunt oameni, unii dintre ei chiar respectabili. Dar o întâmplare petrecută mai anii trecuți mi-a creat o anumită aversiune și neîncredere în câțiva ce se pretind liberali, adică democrați de la care aveam și încă am pretenția să se manifeste în societate cu un minim bun-simț. Pe scurt, ca să nu mă lungesc prea tare, mă aflam într-o obișnuită vizită prietenească la o distinsă doamnă – Despina Tudor, de loc din Bustuchinii Gorjului, intelectuală ce a fost, la viața ei care acum a depășit vârsta de 90 de ani, fiind deci la senectute, inclusiv redactor șef al Editurii Științifice. Despina Tudor este autoarea mai multor cărți, printre care și a unui Dicționar mitologic. Ca un gest frumos, au sosit să vadă ce-i mai face mama, unul dintre cei doi feciori ai domniei sale, unul care-i inginer și presupus liberal. Din vorbă-n vorbă, inginerul Tudor, apropiat de editură, m-a întrebat ce părere am despre doamna Viorica Dăncilă, ingineră de petrol și gaze, domnia sa &#8211; pe atunci prim-ministru al României. Evident, din partea PSD. Iar eu, sincer, am zis că am o părere bună. Atât mi-a fost!<br />
<strong>VORBE URÂTE, VORBE GRELE!</strong> Ei bine, dar mai degrabă rău, din acel moment, pretinsul liberal Tudor – fiul cel mare al doamnei Despina – a pornit să-mi împroaște o droaie de vorbe murdare, jignitoare, ce nu se pot scrie pe hârtie. Eu nu aveam de ce să-mi cer scuze, comportându-mă civilizat. Chiar am vrut să-mi iau ”La revedere” de la doamna Despina, surprinsă și ea, dar luat de toartă de soția sa a plecat pretinsul liberal, cu spoială de inginer, Tudor! De atunci nu am mai vizitat-o pe distinsa doamnă Despina Tudor, ca să evit o nedorită întâlnire cu acel spurcat la gură. Trag nădejde că nu sunt la fel ca el toți liberalii.<br />
<strong>SCANDAL ÎN COALIȚIA PSD-PNL!</strong> Cică niște lideri ai pretinsului PNL nu vor liste comune la alegerile locale, ci doar la alegerile europarlamentare. Liberalii mai sunt nemulțumiți că niște primari de-ai lor trec cu arme și bagaje la PSD. Bun, dar ce vină are PSD? Mai sunt și situații, ca la Iași, unde PSD nu-l susține pe controversatul Costel Alexe, cel cu mai multe dosare penale, căci PSD își susține propriul candidat. La fel și la județul Prahova, unde actualul președinte al Consiliului Județean, Iulian Dumitrescu, ce-i drept vechi liberal, este indezirabil pentru PSD, fiind urmărit penal de către DNA! Bătaia pe ciolan se petrece și în alte județe sau în alte capitale de județ, precum Bacău, Brașov și Timișoara.<br />
<strong>ȘEDINȚA SECRETĂ A COALIȚIEI.</strong> N-a fost una scurtă, cea de luni durând vreo două ore și jumătate. S-au discutat listele comune ale PSD și PNL pentru alegerile europarlamentare.<br />
<strong>RATEUL RAMONA CHIRIAC.</strong> Nu se știe cine a avut năstrușnica idee să pună cap de listă o persoană independentă. Și a fost desemnată numita Ramona Chiriac, reprezentanta Comisiei Europene în România. Deci o individă care nu reprezenta România! Dar i s-a propus să se înscrie în PSD, ca să poată candida la europarlamentare. A refuzat, dar a cerut că-i fie asigurat un post de comisar european, ceea ce nimeni nu-i putea garanta. Mai ales că o negociere pentru această demnitate înaltă se negociază după alegerile europarlamentare din 9 iunie. La care madam Ramona Chiriac nu avea cum să participe dacă nu se înscria în partidul care-a propus-o!<br />
Și dă-i și luptă pentru locul unu pe lista comună a europarlamentarelor. Următorul pe listă era Mihai Tudose (PSD), dar locul era râvnit și de „Nomber One”-ul lui Klaus Iohannis, cetățeanul Rareș Bogdan. Până la urmă, a câștigat locul unu pe listă Mihai Tudose, iar PNL-ul a mai cerut, pentru cedarea lor, încă un loc eligibil pe lista comună PSD-PNL la alegerile europarlamentare.<br />
Nu se știe precis, căci va mai avea loc o ședință a Coaliției săptămâna viitoare, când se va definitiva lista și, se pare, că tot PSD-ului îi va reveni și un post de comisar european, fără a se ști pe ce domeniu!<br />
<em><strong>ION PREDOȘANU</strong></em></p>
<p><strong>P.S. DUPĂ FORMAREA ȘI VOTAREA COALIȚIEI, MULȚI VITEJI SE ARATĂ!</strong> Mai sunt și alți cârcotași în PNL, de genul lui Alin Nica, de la CJ Timiș, care acum s-a trezit că-i împotriva Coaliției PSD-PNL. Deși, la votul din BPN-ul PNL, 138 de voturi au fost pentru formarea Coaliției, iar împotrivă numai 38! <em><strong>(Ion Predoșanu)</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-treaba-rea-tocmeala-intre-psd-si-pnl/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Bună treabă, rea tocmeală, între PSD și PNL!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-treaba-rea-tocmeala-intre-psd-si-pnl/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Educaţia…şi Lecţia de viaţă! &#8211; Cu Mântuitorul Iisus Hristos, despre Buna Vestire! &#8211; ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28).</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/educatiasi-lectia-de-viata-cu-mantuitorul-iisus-hristos-despre-buna-vestire-bucura-te-ceea-ce-esti-plina-de-har-domnul-este-cu-tine-luca-1-28/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/educatiasi-lectia-de-viata-cu-mantuitorul-iisus-hristos-despre-buna-vestire-bucura-te-ceea-ce-esti-plina-de-har-domnul-este-cu-tine-luca-1-28/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 24 Mar 2024 22:00:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[duminica ortodoxiei]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[fecioara maria]]></category>
		<category><![CDATA[Iisus Hristos]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=328891</guid>

					<description><![CDATA[<p>Când vorbim despre «Buna Vestire» sau care mai este numită şi «Anunțarea» sau cum este menţionată în tradiția ortodoxă cu titlul «Blagoveștenia», iar, în popor fiind numită şi «Ziua Cucului», reprezintă o mare sărbătoare a Ortodoxiei, din data de 25 martie a fiecărui an, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, în amintirea momentului în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/educatiasi-lectia-de-viata-cu-mantuitorul-iisus-hristos-despre-buna-vestire-bucura-te-ceea-ce-esti-plina-de-har-domnul-este-cu-tine-luca-1-28/">Educaţia…şi Lecţia de viaţă! &#8211; Cu Mântuitorul Iisus Hristos, despre Buna Vestire! &#8211; ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28).</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Când vorbim despre «Buna Vestire» sau care mai este numită şi «Anunțarea» sau cum este menţionată în tradiția ortodoxă cu titlul «Blagoveștenia», iar, în popor fiind numită şi «Ziua Cucului», reprezintă o mare sărbătoare a Ortodoxiei, din data de 25 martie a fiecărui an, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gavriil a anunțat-o pe Fecioara Maria că-L va naște pe Iisus din Nazaret, Fiul Lui Dumnezeu! Astfel, Arhanghelul Gavriil i s-a aratat Maicii Domnului spunându-i: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28). Atunci, Maica Domnului s-a arătat nedumerită la auzul acestor cuvinte şi a întrebat, ce înseamnă această «Anunţare», după care Arhanghelul i-a răspuns: ,,Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui &#8211; Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema, şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său şi, împărăţia Lui nu va avea sfârşit” (Luca 1, 30-33). Iar, Fecioara Maria a zis: ,,Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: ,,Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri! Că la Dumnezeu, nimic nu este cu neputinţă!” (Luca 1, 34-37). Atunci, Fecioara Maria a răspuns: ,,Iată, roaba Domnului! Fie, mie, după cuvântul tău!”. (Luca 1, 38). Şi rostind aceste cuvinte, Fiul şi Cuvântul Lui Dumnezeu S-a zămislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a făcut nevăzut. În acest fel, Iisus Hristos S-a zămislit ca Fiu al Omului, fără a pierde cumva calitatea de Fiu al lui Dumnezeu! Şi pentru că suntem la o zi după «Duminica Ortodoxiei», cuvântul «Ortodoxie» se traduce şi «dreapta credință» sau «dreapta slăvire», pentru că Ortodoxia înseamnă «a crede drept», dar, nu în ceva, ci în Cineva, în Dumnezeu cel adevărat, mai ales că Ortodoxia este legătura vie a omului cu Iisus Hristos, care ne duce la Dumnezeu Tatăl şi la viața veșnică, deoarece spune Mântuitorul Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine!” (Ioan 14, 6). Aşadar, credința şi vieţuirea în Mântuitorul nostru Iisus Hristos este calea adevărată care ne duce la viața cea veșnică. În fine, «Duminica Ortodoxiei» este și o aducere-aminte de credința strămoșilor noștri, care este credința Sfinților Apostoli, a Sfinților Părinți și a martirilor, pentru că ea ţine şi de felul cum înaintașii noștri au trăit și au apărat credința adevărată. «Duminica Ortodoxiei» este şi un moment de reflecție și de conștientizare a îndatoririlor care ne revin și nouă, vieţuitorilor în drapta credinţă, de a păstra tezaurul credinței moștenit de la strămoși și de a-l transmite generațiilor viitoare, pentru a ne face datoria față de Dumnezeu și față de înaintașii noștri. În această zi de mare sărbătoare, a sta de vorbă cu Mântuitorul Iisus Hristos este un privilegiu deosebit şi o dovadă a faptului că Buna Vestire încununează momentul sublim în care îngerul lui Dumnezeu i se arată Fecioarei din Nazaretul Galileii, într-o rază de lumină albă şi îi dă o veste care pe ea o tulbură, adresată de către trimisul Lui Dumnezeu, unei fiinţe credincioase şi smerite, dar, spus în cuvinte revelatoare!</p>
<p><strong>,,Pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte”!</strong><br />
-V.G.: Doamne, cu ceva timp în urmă, vorbeam despre Naşterea Ta minunată, iar, astăzi, vorbim despre Taina «Bunei Vestiri», cea care nu poate fi pătrunsă, nici ea, de către mintea omenească, cea stăpânită, aşa cum spuneam, de o raţionalitate a filosofiei îndoielii omului («dubito»), dar, care înseamnă un veşnic început de mântuire pentru firea omenească, mai ales că ea constituie, după Facerea de către Dumnezeu a lumii, cel mai important moment, înţeles ca un veşnic început al mântuirii!<br />
<img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-328895" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2024/03/Cred-Doamne.jpg" alt="" width="585" height="801" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2024/03/Cred-Doamne.jpg 585w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2024/03/Cred-Doamne-175x240.jpg 175w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2024/03/Cred-Doamne-307x420.jpg 307w" sizes="auto, (max-width: 585px) 100vw, 585px" />-IISUS: ,,Ţi-am spus şi data trecută, nu crezi că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun, Eu, nu le spun de la Mine, ci Tatăl, care locuiește în Mine, El face aceste lucrări ale Lui”! (Ioan 14-10)<br />
-V.G.: Doamne, Iisuse, cum îi vezi pe cei care nesocotesc dreapta credinţă?<br />
-IISUS: ,,Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard”!<br />
-V.G.: Vestea pe care o aduce astăzi îngerul Gavriil este spre Slava Tatălui ceresc?<br />
-IISUS: ,,Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai Mei”!<br />
-V.G.: Ce trebuie să avem în vedere, când vorbim despre iubirea de Dumnezeu?<br />
-IISUS: ,,Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea”!<br />
-V.G.: Vrem să Te iubim, Doamne, dar, ne copleşesc fricile şi grijile vieţii cotidiene!<br />
-IISUS: ,,Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui”!<br />
-V.G.: Doamne, noi Te-am ales pe Tine, pentru că Eşti Calea, Adevărul şi Viaţa!<br />
-IISUS: ,,Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu”!<br />
-V.G.: Doamne, vrem să fim propovăduitorii Vestirii Naşterii Tale, de ce ne priveşte lumea cu suspiciune şi cu neîncredere?<br />
-IISUS: ,,Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte”!<br />
-V.G.: Ce trebuie să facem prin gestul de milostenie în vremea Postului Mare?<br />
-IISUS: ,,Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta”!<br />
-V.G.: Deci, trebuie…<br />
-IISUS: ,,Ca milostenia ta să fie într-ascuns și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”!<br />
-V.G.: Doamne, lumea de azi e aşa de controversată, că nu ştim ce să mai zicem!<br />
-IISUS: ,,Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi”!<br />
-V.G.: Ce sfat ne dai în această sfântă zi a Bunei Vestiri?<br />
-IISUS: „Dacă eu mă preamăresc pe mine, mărirea mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă preamărește, El, despre care voi spuneți «Este Dumnezeul nostru». Dar voi nu l-ați cunoscut; însă eu îl cunosc și, dacă aș spune că nu-l cunosc, aș fi asemenea vouă, un mincinos. Însă, îl cunosc și păstrez cuvântul lui. Abraham, părintele vostru, s-a bucurat că va vedea ziua mea. A văzut-o și s-a umplut de bucurie”!<br />
<em><strong>Profesor dr. Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/educatiasi-lectia-de-viata-cu-mantuitorul-iisus-hristos-despre-buna-vestire-bucura-te-ceea-ce-esti-plina-de-har-domnul-este-cu-tine-luca-1-28/">Educaţia…şi Lecţia de viaţă! &#8211; Cu Mântuitorul Iisus Hristos, despre Buna Vestire! &#8211; ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28).</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/educatiasi-lectia-de-viata-cu-mantuitorul-iisus-hristos-despre-buna-vestire-bucura-te-ceea-ce-esti-plina-de-har-domnul-este-cu-tine-luca-1-28/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Porțiile de păstrăv împărțite la Tismana, suplimentate cu 100!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/portiile-de-pastrav-impartite-la-tismana-suplimentate-cu-100/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/portiile-de-pastrav-impartite-la-tismana-suplimentate-cu-100/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Mar 2023 21:00:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Realitatea Gorjeana]]></category>
		<category><![CDATA[balci anual]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[porții de păstrăv]]></category>
		<category><![CDATA[Spectacol de muzica populara]]></category>
		<category><![CDATA[suplimentare portii]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=306105</guid>

					<description><![CDATA[<p>Au fost mai multe porții de păstrăv decât anunțaseră autoritățile locale din Tismana că urmau să fie oferite gratis celor care au dorit să mănânce acest fel tradițional de mâncare, cu ocazia bâlciului anual de Buna Vestire organizat aici de sute de ani. Este un bâlci în care oamenii vin să își cumpere semințe pentru [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/portiile-de-pastrav-impartite-la-tismana-suplimentate-cu-100/">Porțiile de păstrăv împărțite la Tismana, suplimentate cu 100!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Au fost mai multe porții de păstrăv decât anunțaseră autoritățile locale din Tismana că urmau să fie oferite gratis celor care au dorit să mănânce acest fel tradițional de mâncare, cu ocazia bâlciului anual de Buna Vestire organizat aici de sute de ani. Este un bâlci în care oamenii vin să își cumpere semințe pentru a le folosi în grădini, își iau răsaduri și puieți de pomi fructiferi, obiceiul fiind unul secular.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-306110" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-2-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>De câțiva ani participanții la bâlci pot mânca gratuit o porție de păstrăv cu mămăliguță, peștele provenind de la păstrăvăriile din localitate. Inițial fuseseră anunțate 600 de porții, dar, când au văzut cât puhoi de lume a fost prezentă sâmbătă în oraș, autoritățile locale au decis să suplimenteze numărul acestora. Peștele a fost pregătit ca în fiecare an de angajați ai primăriei, care, pentru o zi, devin bucătarii întregii comunități. Unul dintre aceștia, Ioniță Văduva, a mărturisit că tigăile au început să sfârâie pe foc încă de la 8 dimineața, deși păstrăvul și mămăliguța urmau să fie consumate la ora 13.00, după spectacolul de muzică populară organizat în apropiere. „De la ora 8.00 am început treaba. E mult de lucru, mai ales că avem de făcut 700 de porții, nu 600, cum se știa inițial. E multă lume și așa cred că va fi suficient pentru toată lumea. Domnul primar a decis să pregătim o cantitate mai mare pentru ca toată lumea să fie mulțumită. E vreme frumoasă, e sâmbătă, e sărbătoare și vin mulți oameni”, a spus acesta. Și așa a și fost. Străzile principale din localitate au fost pline cu mașini parcate de cei care au venit la bâlciul tradițional de la zeci de kilometri, nu doar din oraș.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-306111" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-3-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>La momentul împărțirii porțiilor de păstrăv, la coadă erau peste 100 de oameni. „Ni se face poftă până ajungem noi acolo. Cred că trece o oră, dar sigur prindem și noi că am auzit că sunt 600 de porții. Înainte am fost la spectacolul de muzică populară și acum așteptăm aici că mergem un păstrăv pe o zi așa frumoasă”, a spus unul dintre cei așezați la coadă. Mesele amenajate de primărie pentru servirea în condiții decente a păstrăvului au fost repede ocupate. Oamenii și-au pus farfuriile cu mâncare inclusiv pe tomberoanele de gunoi, nepăsându-le că riscă să se îmbolnăvească.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-306112" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-4-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>„N-am mai prins loc la masă și ne-am pus aici. E tomberon, dar ce contează, important este să avem unde să punem farfuria ca să putem scoate oasele din pește”, a spus o localnică. Cei care s-au așezat la masă au fost și mai fericiți. „Doar sărbătorile ne-au mai rămas și nouă ca motiv de bucurie și atunci am decis să venim aici, să vedem ce se organizează și dacă tot s-a dat peștele gratis am stat și noi la coadă pentru o porție. E foarte bun. E o atenție frumoasă din partea primăriei.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-306113" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2023/03/Pastrav-Tismana-5-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Avem ceva pregătit și acasă, dar e macrou. Păstrăvul e mult mai bun, dar și mai scump, așa că aici mâncăm păstrăv, iar acasă, dacă ne mai place, trecem pe macrou”, a spus un bărbat.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/portiile-de-pastrav-impartite-la-tismana-suplimentate-cu-100/">Porțiile de păstrăv împărțite la Tismana, suplimentate cu 100!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/portiile-de-pastrav-impartite-la-tismana-suplimentate-cu-100/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Doar florile iubirii, care mereu răsar!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/doar-florile-iubirii-care-mereu-rasar/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/doar-florile-iubirii-care-mereu-rasar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 23 Mar 2023 22:00:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[icoana mamei]]></category>
		<category><![CDATA[Vasile Gogonea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=305956</guid>

					<description><![CDATA[<p>A fost să fie, mamă, acea «Bună Vestire» Când ai urcat la ceruri pe scara unei stele, De-atunci, pe bolta nopţii mai caut cu uimire Doar chipul de mamă, din visurile mele! Aş căuta cuvântul şi vocea ta curată Care-n pridvorul casei, mă cheamă lângă tine, Dar, când suspină zorii din vremea depărtată Şi lacrimile [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/doar-florile-iubirii-care-mereu-rasar/">Doar florile iubirii, care mereu răsar!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A fost să fie, mamă, acea «Bună Vestire»<br />
Când ai urcat la ceruri pe scara unei stele,<br />
De-atunci, pe bolta nopţii mai caut cu uimire<br />
Doar chipul de mamă, din visurile mele!</p>
<p>Aş căuta cuvântul şi vocea ta curată<br />
Care-n pridvorul casei, mă cheamă lângă tine,<br />
Dar, când suspină zorii din vremea depărtată<br />
Şi lacrimile mele se-nvăluie-n suspine!</p>
<p>Anul două mii unu, l-am încrustat în lemn,<br />
Pentru a scrie dorul în câteva cuvinte,<br />
Icoana ta din casă e pentru mine-un semn<br />
Că mi-ai sădit în suflet să cred în cele sfinte!</p>
<p>Atât cât mi-o da Domnul, icoana să mă poarte<br />
Peste a vremii cale ce poartă sfântul har,<br />
Ţie îţi dărui, mamă, de dincolo de moarte<br />
Doar florile iubirii care mereu răsar!</p>
<p>Mereu revine, mamă, acea «Bună Vestire»<br />
Ca o poveste tristă sau ca o veste mare,<br />
Te port mereu în suflet, ca pe o amintire<br />
În care eşti icoană, mereu spre închinare!<br />
<em><strong>Vasile Gogonea</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/doar-florile-iubirii-care-mereu-rasar/">Doar florile iubirii, care mereu răsar!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/doar-florile-iubirii-care-mereu-rasar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reflecţii la BUNA VESTIRE &#8211; Cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/reflectii-la-buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/reflectii-la-buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Mar 2022 22:00:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Arhanghelul Gavriil]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin cel Mare]]></category>
		<category><![CDATA[parohia stramba jiu]]></category>
		<category><![CDATA[Preot Antonie Făinişi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=285496</guid>

					<description><![CDATA[<p>Astăzi, de Buna Vestire, avem o sărbătoare creștină celebrată în fiecare an la data de 25 martie în consemnarea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/reflectii-la-buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/">Reflecţii la BUNA VESTIRE &#8211; Cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astăzi, de Buna Vestire, avem o sărbătoare creștină celebrată în fiecare an la data de 25 martie în consemnarea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos, deoarece Fecioara Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu şi încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.<br />
Tradiția ortodoxă suține că Buna Vestire a avut loc în Nazaret, dar locațiile exacte diferă. În tradiția catolică locul este marcat de Bazilica Bunei Vestiri , iar în tradiția ortodoxă de biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri.<br />
Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Biblie. Data acestei sărbători a variat la început: unii o prăznuiau în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar alţii pe 18 decembrie (dată păstrată până astăzi în ritul galican şi în cel mozarab tot pentru o sărbătoare închinată Maicii Domnului). În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2022/03/25mar-buna-vestire.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-285499" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2022/03/25mar-buna-vestire.jpg" alt="" width="453" height="439" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2022/03/25mar-buna-vestire.jpg 453w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2022/03/25mar-buna-vestire-248x240.jpg 248w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2022/03/25mar-buna-vestire-433x420.jpg 433w" sizes="auto, (max-width: 453px) 100vw, 453px" /></a>Buna Vestire este o sărbătoare foarte aşteptată, datorită evlaviei pe care credincioşii o au către Maica Domnului şi vine ca o oază de întărire trupească şi sufletească pentru vremea Postului Mare, pentru că în această zi avem aşa numita „dezlegare la peşte“. Ea este o sărbătoare a bucuriei, care anunţă începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici Paşte“, spunea un cunoscut părinte. Bucuria anunţată de Înger cuprinde astăzi comunităţile credincioşilor şi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinţă şi speranţă: „Cele ce nu sunt cu putinţă oamenilor sunt cu putinţă la Dumnezeu“. Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea. Aceasta îl înfăţişează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ţine deja pe Prunc în braţe. Aici, ca şi în alte reprezentări iconografice din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reţinerea firească a artiştilor creştini de a nu îl asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare îngerii sunt înfăţişaţi cu aripi, semnul apartenenţei la ordinea cerească. O reprezentare veche a sărbătorii este miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea) care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră.<br />
Dacă vorbim despre tradiții și superstiții la români, să spunem că legat de ziua de Blagovestenie – Ziua Cucului, s-au dezvoltat o serie de credințe, obiceiuri și practici aflate sub semnul „prezicerii” norocului, a rodului pomilor fructiferi, a vremii şi altele! Astfel, o mărturie a unui țăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români”, specifica: „Blagovestenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cam de la Buna Vestire până la Sf. Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre”. Toți oamenii satului așteaptă să audă cucul cântând însă îndeplinirea a trei condiții: să aibă banii la ei, să nu fie flămânzi și să nu fie supărați!<br />
<em><strong>Preot Antonie FĂINIŞI, Parohia Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/reflectii-la-buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/">Reflecţii la BUNA VESTIRE &#8211; Cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/reflectii-la-buna-vestire-cea-mai-veche-sarbatoare-a-maicii-domnului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ca la noi, la nimeni &#8211; Buna Vestire – imediat după deciziile NATO, de la Bruxelles!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-vestire-imediat-dupa-deciziile-nato-de-la-bruxelles/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-vestire-imediat-dupa-deciziile-nato-de-la-bruxelles/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Mar 2022 22:00:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Joe Biden]]></category>
		<category><![CDATA[Klaus Werner Iohannis]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Ciucă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=285514</guid>

					<description><![CDATA[<p>Motto: „&#8230;războiul este masacrul oamenilor care nu se cunosc, în avantajul oamenilor care se cunosc dar care nu se vor masacra” &#8211; Paul Valery Cum astăzi, întreaga creștinătate sărbătorește Buna Vestire, ne permitem să preluăm câteva informații de pe Wikipedia despre importanța acestei zile. În tradiția ortodoxă, mai este numită Blagoveștenie, fiind o sărbătoare creștină [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-vestire-imediat-dupa-deciziile-nato-de-la-bruxelles/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Buna Vestire – imediat după deciziile NATO, de la Bruxelles!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Motto:</strong> <em>„&#8230;războiul este masacrul oamenilor care nu se cunosc, în avantajul oamenilor care se cunosc dar care nu se vor masacra”</em> &#8211; Paul Valery</p>
<p>Cum astăzi, întreaga creștinătate sărbătorește Buna Vestire, ne permitem să preluăm câteva informații de pe Wikipedia despre importanța acestei zile. În tradiția ortodoxă, mai este numită Blagoveștenie, fiind o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie, în amintirea momentului când Arhanghelul Gavriil îi vestește Fecioarei Maria că-l va naște pe Iisus din Nazaret.<br />
Cei mai mulți creștini țin această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, cum spuneam, cu nouă luni înainte de Crăciun, când este sărbătorită Nașterea lui Iisus (Crăciunul, din latină, incarnatione). Conform Evangheliei după Luca 1:26, Buna Vestire a avut loc în a șasea lună” a sarcinii Elisabetei, mama lui Ioan Botezătorul.<br />
Atât tradiția catolică, cât și cea ortodoxă localizează Buna Vestire în Nazaret, dar locul exact diferă. În tradiția catolică punctul de referință este marcat de Bazilica Bunei Vestiri, iar în tradiția ortodoxă de biserica grecească a Bunei Vestiri.<br />
Buna Vestire reprezintă o temă fundamentală în arta creștină în general, mai ales în arta mariană a bisericii catolice, în special în timpul Evului Mediu și al Renașterii.<br />
Ziua de miercuri a fost una extrem de importantă prin cele trei evenimente majore ce au avut loc la Bruxelles. Și, conform unor surse, la toate s-au luat decizii majore pentru sprijinirea Ucrainei în eroicul ei efort de a respinge cumplitul invadator &#8211; Armata Roșie a Federației Ruse, trimisă să distrugă orașe ucrainene pe care le-a transformat în cenușă, omorând civili și pe mulți luându-i prizonieri spre a-i deporta!<br />
Oricum, Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la cele trei importante reuniuni a dat greutate măsurilor luate pentru înăsprirea sancțiunilor economice și finaciar-bancare împotriva Federației Ruse, cundusă de „Criminalul”(după cum la caracterizat președintele Biden!) Vladimir Putin.<br />
Teroarea declanșată de Putin, numit ba Micul Stalin sau chiar Hitler!, nu i-a înspăimântat pe vitejii și luptătorii eroi ai Uicrainei, care fac față fioroasei Armate a lui Putin.<br />
În acest context sumbru, cu siguranță, România a primit vești bune și încurajări de la Bruxelles. Mai precis, prin deciziile summitului NATO, summitului G7 și al reuniunii Consiliului Europei, la ultimul participând și Preș. Klaus Werner Iohannis, dar și Prim-ministrul Nicolae Ciucă. Iar premierul a acordat și un interviu publicației americane Time, în care se confirmă „Legăturile strânse ale lui Ciucă cu armata americană și care s-au dovedit a fi „inestimabile.”<br />
România este membru NATO din 2004, aderând la Uniunea Europeană trei ani mai târziu, iar țara noastră primește mii de trupe din partea țărilor membre ale alianței, inclusiv din SUA, Franța, Belgia și Portugalia. Pe lângă faptul că are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, mai mare decât a oricărui stat NATO, România are o graniță maritimă de facto cu Rusia, de la anexarea Peninsulei Crimeea, în 2004.<br />
Ca atare, rolul României a crescut în ceea ce privește apărarea colectivă a regiunii Mării Negre a Flancului Estic al NATO și a întregului spațiu euro-atlantic, relatează publicația americană Time.<br />
<em><strong>ION PREDOȘANU</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-vestire-imediat-dupa-deciziile-nato-de-la-bruxelles/">Ca la noi, la nimeni &#8211; Buna Vestire – imediat după deciziile NATO, de la Bruxelles!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/editorial/ca-la-noi-la-nimeni-buna-vestire-imediat-dupa-deciziile-nato-de-la-bruxelles/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Familia şi împlinirea poruncii iubirii”, în Parohia Drăgoieni, judeţul Gorj</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/familia-si-implinirea-poruncii-iubirii-in-parohia-dragoieni-judetul-gorj/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/familia-si-implinirea-poruncii-iubirii-in-parohia-dragoieni-judetul-gorj/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Mar 2021 22:00:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Părinte Irineu]]></category>
		<category><![CDATA[Parohia Drăgoieni]]></category>
		<category><![CDATA[Sfinta Liturghii]]></category>
		<category><![CDATA[Stoenoiu Constantin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=259417</guid>

					<description><![CDATA[<p>Parohia Drăgoieni din municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, a organizat în această perioadă o serie de activităţi catehetice, filantropice şi cultural – artistice, în cadrul Proiectului „Biserica – familia românilor de pretutindeni”, iniţiat de Patriarhia Română. Proiectul este implementat în Arhiepiscopia Craiovei cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Părintele Stoenoiu Constantin, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/familia-si-implinirea-poruncii-iubirii-in-parohia-dragoieni-judetul-gorj/">„Familia şi împlinirea poruncii iubirii”, în Parohia Drăgoieni, judeţul Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Parohia Drăgoieni din municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, a organizat în această perioadă o serie de activităţi catehetice, filantropice şi cultural – artistice, în cadrul Proiectului „Biserica – familia românilor de pretutindeni”, iniţiat de Patriarhia Română. Proiectul este implementat în Arhiepiscopia Craiovei cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.<br />
Părintele Stoenoiu Constantin, preot paroh la Biserica „Sfânta Treime” din Târgu Jiu, povesteşte că a ales un titlu reprezentativ pentru activităţile desfăşurate în Parohie, <a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-259421" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-3-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>„Familia şi împlinirea poruncii iubirii”. Proiectul a reunit aproximativ 20 de copii cu vârste cuprinse între 7 &#8211; 16 ani, care la sfârşitul săptămânii trecute au fost implicaţi într-un atelier de pictură şi desen icoane şi imagini sugestive pentru tema aleasă, Familia. „Copiii au fost foarte încântaţi de activitatea desfăşurată, au participat cu dragoste la acest atelier şi îşi doresc în continuare să ia parte la astfel de proiecte folositoare. La finalul activităţii practice am organizat la biserică o expoziţie cu lucrările lor, foarte apreciate de cei prezenţi. Tot în cadrul acestei întâlniri am purtat discuţii despre importanţa familiei şi despre Sfintele Taine, a fost o cateheză urmată de un dialog pe această temă”, a relatat părintele Stoenoiu Constantin.<br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-259422" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4.jpg" alt="" width="800" height="600" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4.jpg 800w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2021/03/biserica-dragoieni-4-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" /></a>Părintele a precizat totodată faptul că, în cadrul acestui proiect, a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru familiile şi bătrânii cu posibilităţi reduse, din Parohie.<br />
Astfel, joi, 25 martie, în ziua sărbătorii Buna Vestire, după slujba Sfintei Liturghii, părintele va dărui bătrânilor şi familiilor cu mai mulţi copii pachete cu alimente neperisabile şi produse sanitare.<br />
<em><strong>C.P.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/familia-si-implinirea-poruncii-iubirii-in-parohia-dragoieni-judetul-gorj/">„Familia şi împlinirea poruncii iubirii”, în Parohia Drăgoieni, judeţul Gorj</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/familia-si-implinirea-poruncii-iubirii-in-parohia-dragoieni-judetul-gorj/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Clacă, la Biserica Pișteștii din Deal! Satul, în straie de sărbătoare, la Scoarța!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/claca-la-biserica-pistestii-din-deal-satul-in-straie-de-sarbatoare-la-scoarta/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/claca-la-biserica-pistestii-din-deal-satul-in-straie-de-sarbatoare-la-scoarta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Anamaria Stoica]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Mar 2019 22:00:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Arimia Petre]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica Pișteștii din Deal]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[cadre didactice]]></category>
		<category><![CDATA[ion stamatoiu]]></category>
		<category><![CDATA[Parohiei Budieni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=196224</guid>

					<description><![CDATA[<p>Tinerii Parohiei Budieni au participat, duminică și luni, la activități dedicate satului românesc, activități derulate în cadrul concursului catehetic ,,Hristos sufletul satului meu”, derulat la nivelul Patriarhiei Române. La acest concurs, Parohia Budieni a participat cu proiectul denumit ,,Parte a satului meu”. Pe data de 24 martie, tinerii s-au întâlnit la o clacă, chiar la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/claca-la-biserica-pistestii-din-deal-satul-in-straie-de-sarbatoare-la-scoarta/">Clacă, la Biserica Pișteștii din Deal! Satul, în straie de sărbătoare, la Scoarța!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Tinerii Parohiei Budieni au participat, duminică și luni, la activități dedicate satului românesc, activități derulate în cadrul concursului catehetic ,,Hristos sufletul satului meu”, derulat la nivelul Patriarhiei Române. La acest concurs, Parohia Budieni a participat cu proiectul denumit ,,Parte a satului meu”.</p>
<p>Pe data de 24 martie, tinerii s-au întâlnit la o clacă, chiar la biserica din Pișteștii din Deal. Locul de întâlnire a fost stabilit lângă bisericuța veche ce datează din secolul al XVI-lea. <a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-196226" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9.jpg" alt="" width="2048" height="1152" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-320x180.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-768x432.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-1024x576.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-696x392.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-1068x601.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-9-747x420.jpg 747w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" /></a>Tinerii au fost împreună cu bătranii satului de la care au și învățat despre cum se realizau porturile tradiționale, făcutul pâinii dar și despre importanța comuniunii dintre oameni, bucuria și legătura strânsă care s-a format între oamenii satului. Au fost prezentate aici obiecte vechi pe care oamenii satului încă le țin cu sfințenie. Oamenii și-au adus aminte de vremurile trecute și de bucuria pe care o aveau în satul vechi.<br />
La finalul prezentării, copiii și invitații au fost serviți cu suc și gogoși de post, fiecare plecând cu bucuria, dar și cu dorința de a se revedea cu cei cunoscuți în astfel de momente de comuniune.</p>
<p><strong>Sărbătoare în comunitate</strong><br />
<a href="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-196227" src="https://gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7.jpg" alt="" width="2048" height="1536" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7.jpg 2048w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-320x240.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-768x576.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-1024x768.jpg 1024w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-80x60.jpg 80w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-265x198.jpg 265w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-696x522.jpg 696w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-1068x801.jpg 1068w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2019/03/claca-7-560x420.jpg 560w" sizes="auto, (max-width: 2048px) 100vw, 2048px" /></a>Pe data de 25 martie, în ziua de Buna Vestire, după Sfânta Liturghie, a avut loc întâlnirea dintre generații, tinerii de la nivelul comunei Scoarța, conduși de profesorul Cosmin Dragomirescu, îmbracați în portul tradițional au încântat audiența cu o serie de cântece patriotice și despre sat, au prezentat costumele și au finalizat cu un dans popular românesc. De asemenea, a fost prezentată activitatea unuia dintre cei mai reprezentativi profesori ai comunității Director Pr. Arimia Petre, care a fost 40 de ani profesor al comunității, moment în care a primit și o diplomă de onoare pentru activitatea depusă, moment de emoție deoarece mulți din cei prezenți, inclusiv primarul comunei, Ion Stamatoiu a fost elevul dânsului.<br />
În continuare au fost prezentate eseuri despre satul românesc și poezii. La final, tinerii și cei prezenți au fost serviți cu pește, mămăligă caldă și cu prăjituri.<br />
La eveniment au participat autoritățile locale, elevi, dar și cadre didactice.<br />
<strong>A.S.</strong></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/claca-la-biserica-pistestii-din-deal-satul-in-straie-de-sarbatoare-la-scoarta/">Clacă, la Biserica Pișteștii din Deal! Satul, în straie de sărbătoare, la Scoarța!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/claca-la-biserica-pistestii-din-deal-satul-in-straie-de-sarbatoare-la-scoarta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dispărut de acasă, găsit de Buna Vestire!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/disparut-de-acasa-gasit-de-buna-vestire/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/disparut-de-acasa-gasit-de-buna-vestire/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Gelu Ionescu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Mar 2019 22:00:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[anchetă]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[Caracal]]></category>
		<category><![CDATA[Catalin Gugu]]></category>
		<category><![CDATA[Elena Gugu]]></category>
		<category><![CDATA[Farcasesti]]></category>
		<category><![CDATA[fiu gasit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://gorjeanul.ro/?p=196212</guid>

					<description><![CDATA[<p>Veste nesperată primită, ieri după-amiază, de părinții băiatului de 15 ani din Fărcășești, dispărut de acasă încă de joia trecută. Chiar de Buna Vestire aceștia au aflat că fiul lor a fost descoperit de către polițiști tocmai în zona orașului Caracal. După zile întregi de căutări, de suspans și de nopți nedormite, părinții au putut [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/disparut-de-acasa-gasit-de-buna-vestire/">Dispărut de acasă, găsit de Buna Vestire!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Veste nesperată primită, ieri după-amiază, de părinții băiatului de 15 ani din Fărcășești, dispărut de acasă încă de joia trecută. Chiar de Buna Vestire aceștia au aflat că fiul lor a fost descoperit de către polițiști tocmai în zona orașului Caracal. După zile întregi de căutări, de suspans și de nopți nedormite, părinții au putut răsufla ușurați. Până atunci au periat pădurile și dealurile din zona comunei Fărcășești, dar și pe cele de la Negomir, acolo unde cineva spusese că l-ar fi văzut pe Cătălin. Părinții au fost puși pe piste false încă de vineri, când au anunțat dispariția. Au fost trimiși ba la Plopșoru, ba la Turceni pe motiv că ar fi fost zărit pe acolo. În realitate, nimeni nu le-a văzut băiatul. În tot acest timp părinții au scotocit pădurile chiar și singuri, fără alți voluntari, deși în alte zone din localitate au fost voluntari veniți să îl caute pe Cătălin. Inclusiv, colegii de clasă ai acestuia s-au mobilizat, duminică, pentru a-i da de urmă, iar prin comună au lipit circa 100 de fotografii ale sale, în speranța că cineva îi va reține figura și îl va recunoaște mai repede. Primarul localității, Constantin Drăgoescu, a mobilizat și el voluntari din comună, iar căutările au continuat inclusiv ieri, până să se afle vestea de la Caracal. „Am fost solicitați încă de vineri de dimineață să participăm la căutări. Sâmbătă, am organizat cu oamenii din comună o căutare în pădurea dinspre Negomir. Am ieșit până jos la Borăscu, spre Turceni. Nu am găsit însă nimic. Vom continua căutările pentru că nimeni nu știe nimic despre acest băiat. Nu se poate să fi dispărut așa pur și simplu”, spunea, ieri, primarul. În cele din urmă părinții au primit vestea că băiatul lor este deja la sute de kilometri distanță de casă. De dimineață, mama și tatăl lui Cătălin au mers singuri prin pădure pe unde credeau că s-ar fi putut rătăci acesta. Au bătut din poartă-n poartă pe la Negomir în speranța că descoperă pe cineva care să le ofere un indiciu. Mama ne-a dezvăluit că două palme pe care i le-ar fi dat băiatului au generat cel mai probabil situația de acum. La școală Cătălin nu obținuse o notă bună la simularea de la matematică, asta în contextul în care vrea să urmeze cursurile liceului militar din Craiova, dar mare parte din timp și-o dedică fotbalului și …telefonului mobil. „A venit de la școală, mi-a povestit despre notele luate, despre o excursie la Sibiu. L-am felicitat și m-a întrebat dacă îl las în excursie. I-am spus că mai discutăm despre asta. A mers să mănânce, și-a luat telefonul cu el și i-am spus să mă ajute apoi la treabă. A venit în casă și a spus că nu mă va ajuta. I-am cerut să lase telefonul pe masă și apoi poate să iasă afară. A scos cartela din telefon și mi-a adresat niște cuvinte nepotrivite. L-am certat și i-am dat două palme. Mi-a spus că îmi va arăta el mie și de atunci a plecat. Era doar într-un tricou negru cu înscrisuri albe pe piept. Era încălțat cu papuci. Niciodată nu mi-a făcut astfel de probleme. La școală avea note foarte bune, nu făcea probleme niciodată. Nu știu ce s-a întâmplat cu el. A avut un moment de rătăcire. Îl aștept acasă și îl asigur că nu îi face nimeni nimic. Să vină acasă, acesta este mesajul meu. Important este să îl știu în viață și sănătos”, a spus Elena Gugu, mama băiatului. Dispariția lui Cătălin i-a uimit și pe dascălii săi, care spun că acesta avea note foarte bune la școală. „Era un copil bun, cu rezultate foarte bune, dar ceva se pare că nu mergea în dedesubturile lui. Un copil cu un psihic bun nu pleacă de acasă după o discuție contradictorie cu mama lui. Familia și-a dat mereu interesul, poarte chiar prea insistent, pentru rezultatele lui școlare. Poate și asta l-a obosit, dar orice părinte își dorește un copil cu note bune. El urma să plece la liceul militar. Acum are o rătăcire pentru noi toți și de aceea inclusiv colegii lui de clasă au fost voluntari la căutări”, a declarat directoarea Liliana Bugă. Aseară părinții urmau să se întâlnească cu Cătălin și să discute cu el despre cele întâmplate. Azi cu toții vor avea de dat explicații și reprezentanților Direcției Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj, instituția deschizând o anchetă în acest caz după ce s-a autosesizat de plecarea voluntară de la domiciliu a minorului. Cel mai probabil băiatul va primi consiliere psihologică și va fi ajutat să treacă peste cele întâmplate pentru a-și putea vedea în continuare de examenele pe care le are de susținut în această vară.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/disparut-de-acasa-gasit-de-buna-vestire/">Dispărut de acasă, găsit de Buna Vestire!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/disparut-de-acasa-gasit-de-buna-vestire/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reținuți după furt din biserică</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/retinuti-dupa-furt-din-biserica-2/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/retinuti-dupa-furt-din-biserica-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Loredana Fîciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Nov 2018 22:00:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Featured]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[cadelnite]]></category>
		<category><![CDATA[cununii]]></category>
		<category><![CDATA[furt calificat]]></category>
		<category><![CDATA[lumanari]]></category>
		<category><![CDATA[tineri retinuti]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=183223</guid>

					<description><![CDATA[<p>Doi tineri, în vârstă de 17 și 19 ani, ambii din orașul Tismana, au fost reținuți, duminică, pentru furt calificat. Aceștia sunt acuzați că în noaptea de 1 spre 2 noiembrie ar fi intrat, fără drept, într-o biserică cu hramul “Buna Vestire”, din localitate, iar din interior ar fi sustras mai multe bunuri, între care [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/retinuti-dupa-furt-din-biserica-2/">Reținuți după furt din biserică</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Doi tineri, în vârstă de 17 și 19 ani, ambii din orașul Tismana, au fost reținuți, duminică, pentru furt calificat. Aceștia sunt acuzați că în noaptea de 1 spre 2 noiembrie ar fi intrat, fără drept, într-o biserică cu hramul “Buna Vestire”, din localitate, iar din interior ar fi sustras mai multe bunuri, între care lumânări, două cădelnițe și două cununii. ”Polițiștii au efectuat cercetări pentru identificarea prejudiciului cauzat, fiind recuperate o cununie și o cădelniță, verificările continuând, în vederea găsirii tuturor bunurilor”, a declarat Miruna Prejbeanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Unul dintre suspecți, minorul, încă este elev.</p>
<p><strong>A dispărut și sticla cu vin</strong><br />
Marian Slivilescu, primarul orașului Tismana, a anunțat că va purta discuții cu profesorii. ”Unul dintre ei era crescut de către bunici, celălalt provine dintr-o familie care nu a creat probleme. Despre unul dintre ei nu a știut nimeni că este un copil problemă, până acum. Nu am amănunte deocamdată, aștept să văd de la Poliție și în același timp să stau de vorbă și cu cei de la școală, să vedem care sunt problemele pe care le-au ridicat din punct de vedere educațional acești tineri. Celălalt nu mai este la școală. A fura dintr-o biserică este <img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-183225" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2018/11/politist_catuse_ofiter_98488900.jpg" alt="" width="670" height="473" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2018/11/politist_catuse_ofiter_98488900.jpg 670w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2018/11/politist_catuse_ofiter_98488900-320x226.jpg 320w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2018/11/politist_catuse_ofiter_98488900-100x70.jpg 100w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2018/11/politist_catuse_ofiter_98488900-595x420.jpg 595w" sizes="auto, (max-width: 670px) 100vw, 670px" />un lucru rar întâlnit și printre rău-făcători, printre hoți. În general, biserica este un spațiu în care se intră cu smerenie, cu frică de Dumnezeu, se pare că le lipsește total acestor tineri acest sentiment. Am avut tineri care au furat din școală, aparatură, calculatoare, dar în biserică nu. Eu bănuiesc că este pe fondul consumului de alcool, pentru că inclusiv faptul că ajungi noaptea într-un lăcaș de cult și mai ales în mijlocul unui cimitir este o acțiune care arată că nu au prea fost în toate facultățile lor mintale în momentul respectiv. Au forțat ușa. Am aflat de la preot că ușa a fost distrusă, tâmplarul a spus că nu se mai poate repara. A fost anunțată Poliția. Au dispărut lumânări, obiecte de cult religios, unele au fost găsite aruncate, s-a luat inclusiv sticla cu vin. Ne pare rău că astfel de comportamente apar la tineri”, a declarat Marian Slivilescu, pentru Gorjeanul. După acest furt, preotul a fost nevoit să schimbe ușa bisericii.<br />
<em><strong>L.F.</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/retinuti-dupa-furt-din-biserica-2/">Reținuți după furt din biserică</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/retinuti-dupa-furt-din-biserica-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Lumina, şi Adevărul, şi Viaţa  &#8211; Dumnezeu a luat asupra Sa, chiar firea atinsă de păcat a omului!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/lumina-si-adevarul-si-viata-dumnezeu-a-luat-asupra-sa-chiar-firea-atinsa-de-pacat-a-omului/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/lumina-si-adevarul-si-viata-dumnezeu-a-luat-asupra-sa-chiar-firea-atinsa-de-pacat-a-omului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Mar 2018 22:00:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[duhul sfant]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[Ioan Botezătorul]]></category>
		<category><![CDATA[ziua cucului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=165018</guid>

					<description><![CDATA[<p>În Duminica a cincea din Postul Paştilor (Buna Vestire); Ap. Evrei 9, 11-14; Ev. Marcu 10, 35-45; a Praznicului: Luca 1, 24-38), vom vedea că Dumnezeu, din Iubirea negrăită faţă de cea mai înaltă, mai desăvârşită şi mai sublimă Creaţie a Sa, doreşte să nu lase neamul omenesc în căderea cea pecetluită de neascultare şi [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/lumina-si-adevarul-si-viata-dumnezeu-a-luat-asupra-sa-chiar-firea-atinsa-de-pacat-a-omului/">Lumina, şi Adevărul, şi Viaţa  &#8211; Dumnezeu a luat asupra Sa, chiar firea atinsă de păcat a omului!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În Duminica a cincea din Postul Paştilor (Buna Vestire); Ap. Evrei 9, 11-14; Ev. Marcu 10, 35-45; a Praznicului: Luca 1, 24-38), vom vedea că Dumnezeu, din Iubirea negrăită faţă de cea mai înaltă, mai desăvârşită şi mai sublimă Creaţie a Sa, doreşte să nu lase neamul omenesc în căderea cea pecetluită de neascultare şi purcede la un nou început, luând asupra Sa firea cea atinsă de păcat a omului, pentru a o reașeza întru cele rânduite de El, mai ales că Buna Vestire, prăznuită în acest an în Sfânta zi de Duminică, 25 martie 2018, de către Biserica Ortodoxă, în Postul Mare, un post aspru de pocăință, praznicul acesta constituie cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului, fiindcă cinstește ziua în care Sfântul Arhanghel Gavriil a binevestit Fecioarei Maria că-L va naște pe Fiul Lui Dumnezeu.</p>
<p><strong>«Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus»</strong><br />
Buna Vestire sau «Blagoveştenia», pe care o avem în Postul Paştelui, constituie sărbătoarea zilei în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte, deoarece sărbătoarea este considerată un praznic împărătesc. Să reamintim că o sărbătoare a «Vestirii Naşterii Domnului» se ţinea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie, marcând momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii săi muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie): «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus» (Luca 1, 28-32). E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni. Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de «Ziua Cucului» sau «Blagoveştenia». Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit. În multe zone din ţară, deci, şi la noi în Gorj, ca şi în întreaga zonă a Olteniei, se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare.<br />
Să precizăm că dincolo de supracinstirea ce i se cuvine datorită lucrării mai presus de fire ce s-a săvârşit prin ea, trebuie să evidenţiem şi faptul că Fecioara Maria a fost o persoană cu totul deosebită între semenii săi, care prin alesele ei calităţi a fost socotită vrednică de Harul de a da trup Fiului Lui Dumnezeu. Gândind la marea taină care s-a lucrat prin Fecioară şi la frumuseţea sufletului ei, Sfântul Grigorie Palama rosteşte următoarele cuvinte de laudă: «Fiindcă niciunul dintre oameni nu s-a aflat primitor de Dumnezeu cum trebuia, la urmă de tot a făcut pe Pururea Fecioara Maria ca pe un palat împărătesc… A fost aşezată între Dumnezeu şi oameni şi L-a făcut pe Dumnezeu Fiul oamenilor, iar pe oameni fiii lui Dumnezeu… Astfel, toate darurile câte erau răspândite în toţi sfinţii din veacuri, toate vredniciile câte le-au primit toţi prietenii lui Dumnezeu la un loc, atât oamenii, cât şi îngerii, toate acestea le-a adunat Fecioara în sine şi singură le avea pe toate», ceea ce denotă că atât zămislirea, cât şi Naşterea care a urmat, ne spun Evangheliile că s-au întâmplat «la plinirea vremii» celei sorocite: «Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu l-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, ca pe cei de sub Lege să-i răscumpere…» (Gal. 4, 4-5). Aşadar, precum a fost Zămislirea, aşa a fost şi Naşterea, adică, mai presus de fire, căci născându-L pe Fiul lui Dumnezeu, fecioria Maicii Domnului a rămas nestricată, rămânând pururea fecioară şi fiind singura dintre femei care a unit în sine fecioria şi naşterea.</p>
<p><strong>«Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri»</strong><br />
Să precizăm că îngerul Gavriil fusese mai întâi trimis de Dumnezeu la Zaharia în Templul de la Ierusalim, pentru a-i vesti zămislirea lui Ioan Botezătorul, o zămislire miraculoasă, deoarece Zaharia şi Elisabeta, părinţii Sfântului Ioan Botezătorul, erau în vârstă şi nu mai puteau da viaţă unui prunc, însă ea s-a petrecut după legea firii, deoarece la puţin timp după aceea, Elisabeta rămâne însărcinată, însă «cinci luni s-a tăinuit pe sine» (Luca 1, 11-25), pentru că îi era ruşine de vârsta sa. Şi tocmai «în cea de-a şasea lună» a sarcinii Elisabetei, Gavriil este trimis din nou de Dumnezeu, de data aceasta la Fecioara Maria. Aceasta este mărturia precisă a faptului că Ioan Botezătorul este Înaintemergătorul lui Hristos şi se va naşte cu 6 luni înaintea Lui. Numărul 6 are o semnificaţie simbolică: este numărul Omului şi al căderii, al Omului care nu a voit să treacă de la cea de-a şasea la cea de-a şaptea zi, adică la unirea cu Dumnezeu. Ioan Botezătorul vesteşte pe Cel care va aduce omenirea de la ziua a şasea la ziua a şaptea, pe Hristos Domnul. Dar, această a şaptea zi, va fi cea a morţii Sale, fiindcă Omul a păcătuit, iar unirea cu Dumnezeu se va face în cea de-a opta zi, care este şi «cea dintâi» zi, una şi veşnică, ziua Învierii. Scena se petrece în Nazaretul Galileii, în conformitate cu o realitate istorică indiscutabilă, deoarece se confirmă «povestea» Fecioarei Maria, pe care o cunoaştem exclusiv din Protoevanghelia lui Iacov. Fecioara Maria venise la Templu, fiind dăruită Domnului de către părinţii săi, Ioachim şi Ana, încă de la vârsta de trei ani. Aici avea să se pregătească pentru lucrarea sa «dumnezeiască», în rugăciune, în citirea Scripturii şi asceză, «hrănită de mâna unui înger», iar de la vârsta de 12 ani, avea să fie încredinţată unui om în vârstă şi văduv, dreptul Iosif, care «o luă la sine». Ceea ce se dovedeşte cu adevărat surprinzător este faptul că acest eveniment capital s-a petrecut în Galileea, la Nazaret, întrucât toate marile evenimente din viaţa Mântuitorului Hristos s-au petrecut în Iudeea, care, cu Ierusalimul şi templul său, simbolizează Împărăţia lui Dumnezeu, deoarece Iisus Hristos este Împărat şi Preot. Pentru Evanghelia Duminicii acesteia, să înţelegem că îngerul Gavriil este un serafim, un înger din prima ceată îngerească, dintre cei pe care Apocalipsa îi numeşte «cei şapte îngeri care stau dinaintea feţei lui Dumnezeu», deci, el este un mesager al Domnului şi vorbeşte în numele lui Dumnezeu. Atunci când Preabinecuvântata Fecioara Maria l-a întrebat pe Arhanghel: Cum va fi aceasta, cum va întocmi Dumnezeu trup în ea, Arhanghelul a răspuns: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri». Deci, numai Duhul Sfânt ne poate aduce în Împărtăşire vie cu Împărăţia lui Hristos, care nu stă în cuvânt, ci în putere, adică, în puterea Duhului. Atrage Duhul, ca să fii pus, ca o piatră vie (I Petr. 2, 5), undeva în clădirea duhovnicească a templului Bisericii lui Hristos, deci, fă-te locuinţă a Duhului, ca Duhul să te cuprindă în locuinţa lui Dumnezeu, care este Biserica! Iar, faptul că există pe pământ Sfânta Biserică şi că noi înşine facem parte din mădularele vii ale Bisericii celei Uneia, Sfinte, Soborniceşti şi Apostoleşti, credem că un asemenea lucru trebuie să ne stăpânească în toată vremea vieţii noastre, înlăturându-le pe toate celelalte ale vieţii pământeşti.</p>
<p><strong>Buna Vestire este o zi aducătoare de veste minunată</strong><br />
În concluzie, fiind vorba despre acest praznic de Buna Vestire, în care avem dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie în această zi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii. De asemenea, vorbim despre ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă. Buna Vestire este o zi aducătoare de veste minunată, fiindcă această sărbătoare a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire, are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice, pentru că în popor există credinţa că aşa cum este vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta, se pot efectua nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi, pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi. Se mai spune că femeile strâng apa provenită din neaua topită, pentru a fi folosită în practicile de medicină şi în cosmetică.<br />
<em><strong>Profesor, Vasile GOGONEA</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/lumina-si-adevarul-si-viata-dumnezeu-a-luat-asupra-sa-chiar-firea-atinsa-de-pacat-a-omului/">Lumina, şi Adevărul, şi Viaţa  &#8211; Dumnezeu a luat asupra Sa, chiar firea atinsă de păcat a omului!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/lumina-si-adevarul-si-viata-dumnezeu-a-luat-asupra-sa-chiar-firea-atinsa-de-pacat-a-omului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>“Buna Vestire”, zi de credință și de bilanț în filiala “Toleranța” Strâmba Jiu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 03 Apr 2017 21:00:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Realitatea Gorjeana]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru urezeanu]]></category>
		<category><![CDATA[antonie fainisi]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[casa parohiala biserica stramba jiu]]></category>
		<category><![CDATA[cristina cilibiu]]></category>
		<category><![CDATA[geta stirban]]></category>
		<category><![CDATA[liga pensionarilor]]></category>
		<category><![CDATA[lucian margineanu]]></category>
		<category><![CDATA[masa calda]]></category>
		<category><![CDATA[petre radulescu]]></category>
		<category><![CDATA[sedinta bilant]]></category>
		<category><![CDATA[toleranta stramba jiu]]></category>
		<category><![CDATA[turceni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=136265</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ziua de “Bunavestire”, Casa Parohială a Bisericii de Parohie din Strâmba-Jiu, din Orașul Turceni, s-a dovedit o gazdă cu suflet cald și nobil, unde părintele Antonie Făiniși i-a întâmpinat pe membrii filialei “Ligii Pensionarilor” cu o masă caldă, cu proiectarea pe ecran a unor imagini minunate, cu aspecte din viața pensionarilor și a comunității [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/">“Buna Vestire”, zi de credință și de bilanț în filiala “Toleranța” Strâmba Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În ziua de “Bunavestire”, Casa Parohială a Bisericii de Parohie din Strâmba-Jiu, din Orașul Turceni, s-a dovedit o gazdă cu suflet cald și nobil, unde părintele Antonie Făiniși i-a întâmpinat pe membrii filialei “Ligii Pensionarilor” cu o masă caldă, cu proiectarea pe ecran a unor imagini minunate, cu aspecte din viața pensionarilor și a comunității locale, cu o muzică adecvată pentru perioada postului și pentru viața liniștită a vârstnicilor.<br />
Au participat, material și spiritual, la desfășurarea adunării, reprezentanții administrației publice locale, primarul localității, d-na Cristina Cilibiu și viceprimarul Lucian Mărgineanu, iar din partea “Ligii Pensionarilor” Gorj a fost prezentă o delegație în frunte cu domnul președinte Petre Rădulescu.<br />
Ca întotdeauna, la astfel de prilejuri minunate, au fost la datorie, pentru asigurarea plăcută a adunării, minunații tineri ai parohiei, împreună cu familiile Alexandru Urezeanu și Geta Știrban.</p>

<a href='https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/attachment/toleranta-1/'><img loading="lazy" decoding="async" width="300" height="200" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1-300x200.jpg" class="attachment-medium size-medium" alt="" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1-300x200.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1-465x309.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1-150x100.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-1.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px" /></a>
<a href='https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/attachment/toleranta-3/'><img loading="lazy" decoding="async" width="300" height="200" src="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3-300x200.jpg" class="attachment-medium size-medium" alt="" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3-300x200.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3-768x511.jpg 768w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3-465x309.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3-150x100.jpg 150w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/04/toleranta-3.jpg 800w" sizes="auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px" /></a>

<p>În planul bilanțului și al gândurilor de viitor, cei prezenți au ascultat darea de seamă și Proiectul de hotărâri, prezentate de către președintele filialei, prof. Petrică Popescu și secretarul filialei, Ștefan Negrilă, iar din toate punctele de vedere, putem spune că în această zi de mare sărbătoare creștinească, la Strâmba-Jiu a fost și o sărbătoare de inimă și de suflet, autoritățile locale, preotul parohiei noastre și toți oamenii de suflet participând cu satisfacția datoriei împlinite față de persoanele vârstnice.<br />
<em><strong>Prof. Petre Popescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/">“Buna Vestire”, zi de credință și de bilanț în filiala “Toleranța” Strâmba Jiu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/realitatea-gorjeana/buna-vestire-zi-de-credinta-si-de-bilant-in-filiala-toleranta-stramba-jiu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Sărbătoarea Păstrăvului la Tismana, cu vin adus de acasă de primar</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/sarbatoarea-pastravului-la-tismana-cu-vin-adus-de-acasa-de-primar/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/sarbatoarea-pastravului-la-tismana-cu-vin-adus-de-acasa-de-primar/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Mar 2014 22:01:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ansamblul artistic profesional doina gorjului]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[mamaliguta si peste]]></category>
		<category><![CDATA[portii gratuite]]></category>
		<category><![CDATA[razvan rotaru]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoarea pastravului]]></category>
		<category><![CDATA[targ de primavara]]></category>
		<category><![CDATA[Tismana]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<category><![CDATA[vinul primarului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=45552</guid>

					<description><![CDATA[<p>Primarul orașului Tismana a oferit ieri gratuit, cu ocazia zilei de Buna Vestire, aproape 700 de porții de mămăliguță cu pește și vin adus din gospodăria sa, autoritățile locale organizând a doua ediție a “Sărbătorii Păstrăvului”, în zonă existând mai multe păstrăvării. Edilul este printre puținii politicieni care nu se uită la damigeana goală atunci [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/sarbatoarea-pastravului-la-tismana-cu-vin-adus-de-acasa-de-primar/">Sărbătoarea Păstrăvului la Tismana, cu vin adus de acasă de primar</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Primarul orașului Tismana a oferit ieri gratuit, cu ocazia zilei de Buna Vestire, aproape 700 de porții de mămăliguță cu pește și vin adus din gospodăria sa, autoritățile locale organizând a doua ediție a “Sărbătorii Păstrăvului”, în zonă existând mai multe păstrăvării. Edilul este printre puținii politicieni care nu se uită la damigeana goală atunci când vine vorba de a-i face pe alții să se simtă bine, mai ales că în campania electorală de acum doi ani le-a promis alegătorilor săi un astfel de festival.</p>
<p>Marian Slivilescu spune că, la fel ca și anul trecut, la prima ediție a sărbătorii respective, a pus bani din buzunarul propriu împreună cu consilierii locali, pentru achiziționarea peștelui ce a fost împărțit gratis, iar vinul l-a adus de la el de acasă. “Dorim să îi facem pe oameni să se simtă bine, mai ales că tradiția spune că azi nu trebuie să fii supărat pe nimeni. Noi vrem să-i veselim pe oamenii care vin la această manifestare și dorim, cu această ocazie, să scoatem în evidență existența păstrăvăriilor din zona Tismana. Avem ape curate aici și tot mai mulți localnici sunt interesați în a accesa fonduri europene cu care să își realizeze astfel de ferme piscicole, lucru care pe noi ne bucură”, a precizat primarul orașului Tismana.<br />
<a href="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-45555" alt="slivilescu" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu.jpg" width="804" height="441" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu.jpg 804w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu-300x164.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu-465x255.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/slivilescu-150x82.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 804px) 100vw, 804px" /></a>Peste 1000 de persoane au participat ieri și la Târgul de Primăvară organizat în centrul localității, unde oameni din zonă vin și cumpără semințele pe care le vor folosi în perioada următoare în gospodăriile proprii. Tot aici a fost organizat și un spectacol de muzică populară susținut de artiști de la Ansamblul Profesionist Doina Gorjului, la manifestările organizate la Tismana nefiind prezent niciun politician de la nivelul județului Gorj. Anul trecut măcar deputatul Răzvan Rotaru putea fi văzut de alegătorii din colegiul său, dar, între timp, acesta a schimbat partidul, a ajuns nici el nu mai știe exact prin ce formațiune politică și, până își clarifică situația, nu prea mai este văzut în public, deși ieri ar fi avut o bună ocazie să se revadă cu cei care l-au ales.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/sarbatoarea-pastravului-la-tismana-cu-vin-adus-de-acasa-de-primar/">Sărbătoarea Păstrăvului la Tismana, cu vin adus de acasă de primar</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/sarbatoarea-pastravului-la-tismana-cu-vin-adus-de-acasa-de-primar/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tarabele cu peşte din Târgu-Jiu, luate cu asalt</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/tarabele-cu-peste-din-targu-jiu-luate-cu-asalt/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/tarabele-cu-peste-din-targu-jiu-luate-cu-asalt/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Mar 2014 22:01:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[aglomeratie]]></category>
		<category><![CDATA[buna vestire]]></category>
		<category><![CDATA[fitofag]]></category>
		<category><![CDATA[hering]]></category>
		<category><![CDATA[macrou]]></category>
		<category><![CDATA[pastrav]]></category>
		<category><![CDATA[piete]]></category>
		<category><![CDATA[preturi]]></category>
		<category><![CDATA[tarabe cu peste]]></category>
		<category><![CDATA[traditii]]></category>
		<category><![CDATA[ziua cucului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=45463</guid>

					<description><![CDATA[<p>Pieţele din Târgu-Jiu au fost luate cu asalt ieri de către gorjeni. Asta, deoarece pe 25 martie creştinii ortodocşi sărbătoresc “Buna Vestire”, zi în care potrivit tradiţiei se mănâncă peşte. Prin urmare comercianţii s-au pregătit din timp şi s-au aprovizionat cum se cuvine. Clienţii au avut la dispoziţie multe sortimente de peşte ca: macrou, fitofag, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/tarabele-cu-peste-din-targu-jiu-luate-cu-asalt/">Tarabele cu peşte din Târgu-Jiu, luate cu asalt</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pieţele din Târgu-Jiu au fost luate cu asalt ieri de către gorjeni. Asta, deoarece pe 25 martie creştinii ortodocşi sărbătoresc “Buna Vestire”, zi în care potrivit tradiţiei se mănâncă peşte. Prin urmare comercianţii s-au pregătit din timp şi s-au aprovizionat cum se cuvine.</p>
<p><a href="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-45465" alt="Picture3108" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108.jpg" width="804" height="532" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108.jpg 804w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108-300x198.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108-465x307.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3108-150x99.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 804px) 100vw, 804px" /></a>Clienţii au avut la dispoziţie multe sortimente de peşte ca: macrou, fitofag, păstrăv, hering, merluciu, somn sau hamsii proaspete. Oamenii au putut să alegă în funcţie de dimensiuni şi preferinţe.<br />
Pentru un kilogram de fitofag gorjenii au scos din buzunare 8,99 de lei pe kg, iar cei care au poftit la păstrăv viu au fost nevoiţi să scoată din buzunar 21 de lei pe kg. Cei care au dorit somn au plătit 17, 5 lei pe kg.<br />
<a href="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-45466" alt="Picture3113" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113.jpg" width="804" height="532" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113.jpg 804w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113-300x198.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113-465x307.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3113-150x99.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 804px) 100vw, 804px" /></a>În postul Paştelui, credincioşii pot profita de doar două dezlegări la peşte – de Bunavestire, pe 25 martie şi de Florii, în prima duminică înainte de Paşti.</p>
<p><strong><a href="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-45467" alt="Picture3124" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124.jpg" width="804" height="532" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124.jpg 804w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124-300x198.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124-465x307.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3124-150x99.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 804px) 100vw, 804px" /></a>Buna Vestire sau Ziua Cucului</strong><br />
Potrivit creştinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagoviştenie sau Ziua Cucului, cucul ocupând un loc central în cadrul acestei mult aşteptate sărbători. Cucul perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat erotic, anunţă sosirea efectivă a primăverii.<br />
Primul său cântec care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie sa fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Daca nu ar fi îndeplinite aceste condiţii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, era semn de rău augur, după cum indică şi versurile: “Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!”; mai mult, dacă cineva auzea cucul toată primăvara se credea că va muri în scurt timp.<br />
<em><strong>Andrada Bărăitaru</strong></em></p>
<p><strong><em><a href="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128.jpg"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignleft size-full wp-image-45468" alt="Picture3128" src="http://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128.jpg" width="804" height="532" srcset="https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128.jpg 804w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128-300x198.jpg 300w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128-465x307.jpg 465w, https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2014/03/Picture3128-150x99.jpg 150w" sizes="auto, (max-width: 804px) 100vw, 804px" /></a>Tradiţii de Buna Vestire</em></strong><br />
<em> Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.</em><br />
<em> În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mamăligă în apă, pentru că mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.</em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/tarabele-cu-peste-din-targu-jiu-luate-cu-asalt/">Tarabele cu peşte din Târgu-Jiu, luate cu asalt</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/tarabele-cu-peste-din-targu-jiu-luate-cu-asalt/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
