Articolul Trupa de teatru a Liceului de Arte, la un festival internațional derulat la Arad apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Festival de muzică lăutărească autentică apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Încep înscrierile pentru Concursul Internațional de arte vizuale „Brâncuși. Motive și Simboluri” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul S-au trezit cu poliția la școală, de ziua lor apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Participanții seminarului au fost elevi din clasa a X-a care au asistat la o lecție de istorie interactivă despre personalitatea lui Tudor Vladimirescu și ce a însemnat pentru țara noastră. Informațiile dobândite în urma discuțiilor cu lectorul seminarului, Adrian Tudor, au incitat curiozitatea elevilor prezenți și le-au stârnit sentimente de mândrie şi preţuire faţă de înaintași şi jertfele lor. ,,Atât elevii prezenți, cât și alți elevi din clasele a IX-a – a XII-a sunt invitați să participe la concursul online de eseuri ,,200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu”: https://www.facebook.com/events/296461002097982?ref=newsfeed”, au transmis reprezentanții Asociația pentru Democrație Educație Respect (ADER) Târgu-Jiu.
Este de reamintit faptul că Asociația pentru Democrație Educație Respect implementează proiectul ,,200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu”, finanțat prin programul Start ONG, lansat de Kaufland Romania și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Scopul proiectului este promovarea valorilor patriotice în rândul liceenilor prin metode non-formale. Principalele obiective urmărite prin implementarea proiectului sunt: creșterea interesului elevilor pentru istoria românilor, respectarea și promovarea valorilor naționale; cultivarea imaginației și creativității elevilor în același timp cu stimularea sentimentului de prețuire a trecutului glorios al poporului român și de mândrie patriotică. Beneficiari direcți ai proiectului sunt minim 150 de elevi din clasele a IX-a – a XII-a de la liceele din municipiul Târgu-Jiu. Astfel, până pe 15 iunie 2021, vor avea loc două activități destinate liceenilor: Concurs de eseuri online cu tematica „200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu” – cele mai bune eseuri vor fi publicate într-un volum cu ISBN, Editura Thoth; Seminar interactiv desfășurat în sălile de curs ale liceelor. Start ONG este un program lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educație, sănătate, mediu, social și cultura. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/de inițiativă.
Izabella Molnar

Articolul Seminar despre revoluția lui Tudor Vladimirescu pentru elevii Liceului de Arte Târgu-Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Atelierul de creație ,,Drumul muzelor” a implicat elevi de clasa a XII-a de la specializarea ,,Arte vizuale” din cadrul Liceului de Arte ,,Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu. În cadrul acestui atelier, elevii au creat, din carton și alte materiale perisabile, un fel de costume, reprezentând interpretări proprii ale operelor lui Constantin Brâncuși, ale simbolurilor folosite de acesta în opera sa.
,,Ideea este să familiarizăm acești copii, tineri artiști, pentru că vorbim despre elevi ai Liceului de Arte, copii care vor să urmeze această cale și care sunt deja în plină formare artistică, cu opera lui Brâncuși, să le dăm posibilitatea să înțeleagă de unde a pornit Brâncuși, de unde au pornit rădăcinile lui artistice. Cel mai bine le înțeleg lucrând ei înșiși, reinterpretându-le, trecându-le prin filtrul lor propriu și realizând altfel de lucrări, realizând altfel de obiecte, niște obiecte în care ei să înțeleagă de fapt drumul creației lui Brâncuși.
Din această cauză ne-am gândit să îi expunem și să îi ducem în locurile pe unde Brâncuși a trecut, să recreeze cumva un drum artistic și afectiv al marelui sculptor gorjean.
Vor merge în locurile în care Brâncuși a fost și fizic, la operele pe care le-a lăsat la Târgu-Jiu, la Casa Gănescu, acolo unde a locuit o perioadă, atâta timp cât a lucrat la Ansamblul de la Târgu-Jiu; vor merge și la Cula din Parcul Central. Într-o altă zi vom merge inclusiv la Casa-memorială de la Hobița, Peștișani”, a declarat Dorina Cioplea-Văduva, muzeograf în cadrul Secției de Artă a Muzeului Județean Gorj și coordonatorul acestui atelier.
,,Acest atelier este legat de săptămâna Brâncuși sau luna Brâncuși, de aceste evenimente care se întâmplă în oraș. Ne-am gândit să implicăm și elevii liceului și am reușit să organizăm alături de muzeu acest eveniment. Am ales să implicăm o clasă de a XII-a deoarece sunt mult mai în regulă, știu să lucreze, să macheteze, să deseneze, au concept; sunt foarte aproape de examenul pentru facultate și cred că lucrurile o să meargă mult mai repede pentru acest workshop. S-au dovedit destul de creativi.
Nu au mai lucrat niciodată creație vestimentară, nu au mers pe design, dar cu elementele lui Brâncuși au mai lucrat; știu să facă sinteză, analiză, compoziție”, a precizat Cătălin Negrea, profesor la Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu. Printre elevii care au participat la acest atelier s-a numărat și Selena Coandă. ,,Mi s-a părut o ocazie unică pentru a înțelege operele lui Brâncuși și a intra în acea sferă, în sfera artei. Am pornit de la Coloana Infinitului și am avut o idee în care am prezentat viața care tinde spre infinit și posibilitatea ca, în timp, făcând lucruri inovatoare, cum a făcut și Brâncuși, să rămână o amprentă unică în viață”, a spus aceasta. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Județean Gorj, în parteneriat cu Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu.
R.L.

Articolul Elevi de la Liceul de Arte, pe ,,drumul muzelor brâncușiene” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Acreditare ARACIP
În calitate de coordonator al C.E.A.C. între anii 2012-2020 nu găsesc nicio logică prin care să se reducă o clasă de a IX-a, de la nivelul Liceului de Arte ,,Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, în anul școlar 2021-2022, oricare ar fi această clasă, conform criteriilor de performanță pe care această unitate de învățământ le îndeplinește. În urma vizitei externe a ARACIP din 2014, conform Legii 87/2006, Legea calității educației, instituția noastră a primit calificativul foarte bine. De atunci, rapoartele interne anuale demonstrează progres în fiecare an școlar. Îndeplinim standardele de calitate pentru a ne putea continua activitatea în condiții normale, cu toate cele trei clase, care înseamnă trei specialități unice la nivelul județului Gorj, acreditate de A.R.A.C.I.P., respectiv: muzică, arte vizuale și artă dramatică. Pe domeniul Capacitate Instituțională au fost făcute dotări substanțiale, pe domeniul Eficacitate Educațională, deținem numeroase premii la concursuri și olimpiade școlare, atât la nivel național, cât și internațional. De asemenea, anual am avut o promovabilitate la bacalaureat, cuprinsă între 75-90 % și chiar peste 90% uneori. Suntem cunoscuți și apreciați atât în țară, cât și în străinătate și prin absolvenții noștri, dintre care o parte au fost olimpici, dar enumăr doar câțiva: Maria Bugă, profesor drd. de pian la Liceul de Arte din Timișoara; Magda Costescu, studentă la pian, la Academia de Muzică ,,Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca; Anisia Staicu, studentă la pian la Univ. de Vest Timișoara; Nicolae Vezure, profesor de pian în Germania; Gabriela Constantin, violonistă și Cristina Lăcătușu, naistă, absolvente ale UNMB; Dragoș Mutulescu, absolvent al specializării muzică Marea Britanie); Cristina Stăniloiu predă canto în Moscova); Elvira Bolovan și Sandra Bărănescu, studente la canto clasic în București, respectiv, Cluj; Irina Cioclei și Ileana Bîțu studiază pianul la București/Craiova; Anca Tămîși studiază muzica la Univ. de Vest, Timișoara; Constantin Lătărețu, un nume consacrat al folclorului gorjean; Valentin Sanfira cântăreț de muzică populară și prezentator de emisiuni tv; numeroși absolvenți ai acestui liceu fac parte din Ansamblul ,,Doina Gorjului”, printre care și violonistul și dirijorul Aurel Blondea. Fabian Florescu, Cristian Bololoi și Andreea Cosacu, studiază arhitectura în țară; Angela Zambolo și Iuliana Pagnejer studiază artele în Anglia, respectiv Paris. Adelina Popescu, Univ. de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu”, București; Octavian Grancea și Ciprian Ciobanu, Arte și Design, Timișoara; Bianca Gherghinoiu, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj Napoca; Gabriela Grozavu, University of Arts, London; Ovidiu Mircescu, Middlesex University of London; Diana Apetrei, Coventry University International; Nicu Cîlcioi, Arhitectură Timișoara etc. Mulți dintre actualii profesori de muzică sunt absolvenții școlii și liceului acestuia. La fel putem spune și despre profesorii de la arte vizuale. Mulți dintre tinerii actori ai Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” sunt absolvenții acestui liceu. Este vorba de o piață a muncii mereu deschisă și în care absolvenții acestui liceu și-au făcut loc. Deci, corpul profesoral al acestei instituții și-a dus la îndeplinire sarcinile și a atins finalitățile educației! Pe domeniul Managementul Calității, Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității a monitorizat permanent activitățile școlii și am urmărit îndeaproape progresul realizat anual, prin îmbunătățirea periodică a activităților. În urma interpretării chestionarelor aplicate atât beneficiarilor direcți (elevii), cât și indirecți (părinți, profesori), a rezultat că serviciile de la nivelul unității școlare sunt apreciate. Cu toate acestea, există unități școlare la nivelul județului Gorj, cu promovabilitate zero sau foarte scăzută, care încă funcționează și consumă bani de la buget. Iar în perioada pandemiei s-a realizat o economie consistentă la utilități, la nivelul unităților școlare.

Care ar fi efectele desființării unei clase?
La Liceul de Arte ,,Constantin Brăiloiu”, o școală cu un efectiv mic de elevi, prin dispariția unei clase vor fi afectate și normele didactice ale profesorilor de cultură generală. Ce se va întâmpla cu profesorii titulari care vor rămâne, chiar și numai cu o oră, două sub norma didactică? Vor alerga între școli pentru a-și completa norma didactică? Vor pierde timp și nervi pe la I.S.J. cu dosare și solicitări de completare a normei? Vor intra în restrângere și vor rămâne pe drumuri? Există și varianta cea mai neagră, de a nu-și găsi ore în completare la alte școli. Merită acești oameni așa ceva? Evident, se va crea o întreagă angrenare de forțe negative, timp și energie pierdute. Ceea ce nu contribuie deloc la crearea unei stări de fericire… Este una să iei o clasă, două, de la o școală cu peste 1000-1500 de elevi, și alta să iei o clasă cu o specializare unică pe județ, dintr-o instituție cu 500 elevi. Este nu numai inechitabil să se frângă aripile micilor artiști, care nu vor mai putea să se dezvolte armonios, învățând și practicând o meserie prin talentul hărăzit din naștere, ci și incredibil cât de ușor se poate distruge ceea ce personalități de valoare gorjene, cu verticalitate și spirit puternic au creat în peste 60 de ani. Și toate acestea, se întâmplă în ciuda faptului că actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a solicitat reducerea numărului de elevi la clasă și nu reducerea numărului de clase! Acest liceu are nevoie de toate aceste trei clase, pentru a funcționa în parametri normali! O soluție ar fi reducerea numărului de elevi din aceste clase, dar, în niciun caz, reducerea unei clase!
Mai vrem performanță, competență, progres?
prof. Eugenia-Liliana Ștefănescu

Articolul Artele gorjenești în pericol! Stop desființării unei clase! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Bibliografie
– Vezi „Cântece ale mortului din Gorj – Chants du mort”; versiunea franceză de Ilarie Voronca şi Jacques Lassaigne; în Secolul XX, nr. 282-283 (6-7)/1984, pp. 105-115
– Ion Popescu-Brădiceni: Ritualul morţii şi înmormântării în Gorj (I); Editura C.J.C.P.C.T. Gorj, Târgu-Jiu, 2011
– Ion Popescu-Brădiceni: Ritualul morţii şi înmormântării în Gorj (II. Arhaicitate şi universalitate sub semnul recuperării şi interpretării); Ed. C.J.C.P.C.T. Gorj, Târgu-Jiu, 2012
– Ion Popescu-Brădiceni: Ritualul morţii şi înmormântării în Gorj (III. A fi (a nu fi) etnolog şi antropolog); Ed. C.J.C.P.T. Gorj, Târgu-Jiu, 2013
– Ion Popescu-Brădiceni: Ritualul morţii şi înmormântării în Gorj (IV. Dalbul de pribeag); Ed. C.J.C.P.C.T. Gorj, Târgu-Jiu, 2014
– Marin Preda: Moromeţii (I+II); pref. de Eugen Simion; curriculum vitae de Nicolae Bârna; Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 2000
– Constantin Noica: Devenirea întru fiinţă. (I. Încercare asupra filozofiei tradiţionale; II. Tratat de ontologie); Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică; Bucureşti, 1981.
– Ion Popescu-Brădiceni: Floarea Vieţii; Editura Napoca-Star; Cluj-Napoca, 2015, cu o prefaţă de Lucian Gruia şi cu o postfaţă de Ladislau Daradici
– John R. Searle: Realitatea ca proiect social; trad. de Andreea Deciu; pref. de Monica Spiridon; Ed. Polirom, Iaşi, 2000
– Nicolae Panea: Antropologie a tradiţiilor. Tradiţia populară şi mecanismele de reglare a mentalităţii; Edit. Omniscop, Craiova, 1995
– François Laplantine: Descrierea etnografică; trad. de Elisabeta Stănciulescu şi Gina Grosu; pref. de Elisabeta Stănciulescu, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
– Constanţa Buzea: Netrăitele; Ed. Vinea, Bucureşti, 2004
– Mircea Eliade: Sacrul şi profanul; trad. de Brânduşa Prepliceanu; Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995
– Zaharia Stancu: Jocul cu moartea/ Pădurea nebună; Editura Minerva, Bucureşti, 1977
– Romulus Vulcănescu: Mitologie română; Ed. Academiei R.S. România, Bucureşti, 1987, pp. 343-347
– Vezi şi comentariul lui Mihai Coman, la episodul tăierii copacului din „Moromeţii”, dar mai cu seamă interpretarea din perspectiva viziunii mitice a povestitorului Marin Preda a nuvelei „Înainte de moarte”, unde hermeneutul aplicat identifică valori arhaice. Citez concluzia: „Toată nuvela „Înainte de moarte”, simplă şi stranie în acelaşi timp, se construieşte prin jocul dintre spus (epic) şi presupus (mitic). Fiecare termen narativ se oglindeşte într-un alter-ego simbolic, care îl redimensionează poetic, prelungindu-se cu o umbră de înţelesuri ascuns.” (Mihai Coman: Izvoare mitice; Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1980, pp. 257-268).
–Matei Georgescu: Ipostaze ale morţii într-un timp al dorinţei. Încercare de antropologie psihanalitică; Edit. Paideia, Bucureşti, 2003
Un eseu în nouă transversalii de Ion Popescu-Brădiceni

Articolul Cântecele mortului din Gorj într-o interpretare hermeneutică recuperatoare apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Proiectul, inițiat de inspectorul școlar Cristinel Gârdu și coordonat la nivelul unității școlare de prof.Eugenia Liliana Ștefănescu a atras elevi atât de la nivel primar, cât și de gimnaziu și liceu, de la secțiile de muzică, artă plastică și teatru. Marți, la evenimentul de la Liceul de Arte a fost prezent și inspectorul școlar Cristinel Gârdu.Pentru elevi s-au interpretat piese care au încântat publicul, o parte a elevilor, arătându-se cunoscători ai melodiilor unice ale compozitorului. ,,Întotdeauna revin cu mare și real drag la Târgu-Jiu și mă motivează, în special, prietenii mei de suflet Lili și Ciprian. Am fanii numeroși în municipiu care adoră muzica mea de aceea și revin cu drag aici. Mulți dintre spectatori mi-au spus că resimt efectul pozitiv al muzicii, în suflete. Un elev mi-a spus, marți, că muzica mea este una inteligentă, lucru care m-a încântat”, a declarat Gheorghe Iovu.

Muzică pentru liniştea celor care au nevoie de eliberare de stres şi de alinare
Gheorghe Iovu este primul şi singurul meloterapeut atestat din România. Din 1997, participă la congrese şi conferinţe pe teme spirituale, în ţară şi în străinătate. A fost bucuros să vadă că vienezii şi nemţii îl consideră magician al sunetelor, după concertele susţinute în Austria şi Germania. Încă nu are ucenici, deşi s-au arătat mai mulţi interesaţi să înveţe de la el.
„Ca să formezi ucenici trebuie să stai lângă ei, ori eu încă sunt mult timp plecat la concerte şi conferinţe”, mai spune el. Gheorghe Iovu a auzit chemarea muzicii devreme. „Îmi plăcea muzica atât de mult încât şi la cinema mergeam pentru coloana sonoră a filmelor, nu pentru acţiune”, spune el. Din această cauză, a văzut câteva filme de zeci de ori. A făcut un curs de chitară şi canto, iar din 1969, compune. A început cu piese pentru chitară, piese pentru suflet.
A.STOICA

Articolul Proiectul ,,Petale de suflet” continuă – Meloterapeutul Iovu a încântat elevii Liceului de Arte ,,Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Astăzi, vernisajul expoziției ,,Absolventul” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Noi evenimente susţinute de Liceul de Arte apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Rezultatele obținute la etapele naționale ale olimpiadelor profilului vocațional-artistic apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Pledoarii de specialist
Omul Florin Tantan este îndrăgostit de cultură şi face parte dintre aceia care sfinţesc locul. Nu folclorul este specialitatea domniei sale, aşa cum mărturiseşte, ci ţesăturile. Cu toate acestea, s-a adresat Comisiei de cultură a Consiliului Local al oraşului Tismana pe o filă şi jumătate, primind sprijin moral şi material şi deci undă verde iniţiativei sale. Sprijinul material se referă la premii: Premiul I – în valoare de 2.500 de lei şi un Premiu special de 500 de lei. A nu se înţelege că deplasările Tismana-Târgu Jiu şi retur, numeroase de altfel, i le decontează cineva. Le plăteşte din propriul buzunar ca şi pe o parte dintre colaboratori. „Având în vedere trecutul impresionant al localităţii noastre în materie de lăutari, alături de un tezaur naţional inestimabil de folclor, aşa cum reiese şi din scrierile şi descrierile marilor culegători de folclor autentic, etnomuzicologi valoroşi ai ţării dintre care amintim câţiva: savantul Constantin Brăiloiu, Emilia Comişel, Tiberiu Alexandru şi mulţi alţii, ne revine nobila datorie de a evoca şi de a readuce spre cunoaşterea celor mai mulţi dintre noi acest folclor autentic, într-un festival de rapsozi şi tarafuri”. Întărindu-şi pledoaria către Comisia de cultură a Consiliului Local cu o cugetare profund a marelui Nicolae Iorga: „Un popor care nu îţi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”.

Puţină istorie locală
Specialiştii susţin că cea mai bogată zonă din Gorj, din punct de vedere muzical, este cea a teritoriului Tismanei. La începutul sec. al XX-lea, cei mai vestiţi lăutari au fost vioriştii Grigore Murgu(1889-1947) şi Ion Pleşa zis Rugină(1882-1947). Ei au cântat împreună toată viaţa, alături de ei avându-l pe basistul Gheorghe Manghera-Costree: Cântecul „La Tismana-ntr-o grădină” era cunoscut de toţi sub denumirea „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”. Alte tarafuri vestite din Tismana au mai fost: Victor Tantan zis Pala. Viorist de primă mână, având alături pe cântăreţele Jenica Tantan şi Chiva Tantan, aceasta din urmă fiind prima care şi-a acompaniat cântecele cu chitara, taraful lui Nicolae Cazacu, viorist primaş de mare talent şi virtuozitate care, din păcate, a murit pe front în Ungaria. Mai târziu, tradiţia a continuat și în anii ’70 când Tismana se mândrea cu viorişti de excepţie ca Falcoe zis Mitică Chibrit, fraţii Gheorghiţă şi Tică Geagu, Iosif Motorga, Costel Buzner, dar şi secundaşii Grigore Stricafer zis Dore, Vasile Bisericosu, Gicu Pleşa, Sile Tantan, Mitică Buzner la braci, Nicolae Geagu zis Zară, Georgică Motorga, Ion Trohonel la bas şi mulţi alţii.

Cine a fost Geagu Cătăroiu?
Desigur, informaţiile de bază mi le-a oferit tot inimosul de Florin Tantan. Care-a fost surprins că eu, fiind născut mai demult, am avut bucuria de a-l cunoaşte şi admira. Petre Geagu, pe numele lui adevărat, s-a născut la 21 aprilie 1903 şi avea să devină mai târziu cel mai vestit rapsod al locului, adăugându-i-se la nume şi Cătăroiu. Dar Petre Geagu zis Cătăroiu mai era supranumit şi „Baladistul Gorjului”, care a cântat cu taraful Murgu-Rugină atât în Gorj, cât şi în Bucureşti la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Marile interprete de muzică populară Maria Lătăreţu şi Maria Tănase i-au apreciat repertoriul şi au cules cântece de la el, cântând împreună în Bucureşti, în turnee sau la concertele orchestrei „Taraful Gorjului”. De asemenea, menestrelul Tudor Gheorghe a fost foarte impresionat de el atunci când l-a şi vizitat şi a cules câteva cântece, cel mai renumit fiind „Marie, Marie”.
Ion Predoșanu

Articolul Eveniment artistic – Festivalul de muzică lăutărească “Geagu Cătăroiu”, Tismana, 25 mai 2017, prima ediţie apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Sesiune de comunicări științifice ”Constantin Brăiloiu”
Desfășurată tot în cadrul zilelor liceului nostru, miercuri, 16 decembrie, sesiunea de comunicări științifice ”Constantin Brăiloiu” a urmărit să împrospăteze și să consolideze cunoștințele elevilor referitoare la ”patronul spiritual” al liceului ”Constantin Brăiloiu”, după care Liceul de Arte din Târgu-Jiu a primit această titulatură. Constantin Brăiloiu este cel care a pus bazele etnomuzicologiei românești și care, alături de Emilia Comișel și alți importanți membri ai echipei de cercetare, au făcut primele înregistrări pe bandă magnetică ale pieselor culese din folclor aici, pe meleaguri gorjenești.
Elevii au prezentat referate și au avut loc dezbateri pe această temă, aceștia arătându-se foarte interesați de acest subiect și dornici de a pune multe întrebări despre Constantin Brăiloiu.
Într-o manieră modernă și atractivă, elevii claselor a XI-a A (muzică) și a XI-a B (arte vizuale), sub îndrumarea doamnelor profesoare, Delia Gîrcu și Aurelia-Carmen Savu au realizat videoclipuri și prezentări în Power Point, legate de viața și activitatea lui Constantin Brăiloiu. S-a lucrat pe grupe, dezvoltându-se spiritul de echipă.
Activitatea a fost organizată de doamnele profesoare Eva Bistreanu și Carmen-Guran Lupulescu. Alături le-a fost și doamna profesor dr. Mihaela-Sanda Popescu, care, în calitate de profesor de muzică și bun cunoscător al vieții și activității lui Constantin Brăiloiu a prezentat elevilor metoda Brăiloiu, de culegere a folclorului pe banda magnetică.
S-a dovedit a fi o activitate pe cât de instructivă, pe atât de plăcută, educativă, care a ridicat nivelul cunoașterii celor prezenți și a facilitat schimbul de opinii.

Corala gorjeană 2015
Ne-am obișnuit ca în fiecare iarnă să răsune corurile Gorjului! Și la ediția din acest an, desfășurată la Colegiul Național ”Spiru Haret” din Târgu-Jiu, marți, 15 decembrie, formațiile participante ale Liceului de Arte ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu au obținut rezultate frumoase: corul ”Prichindel” al claselor I-IV, profesor dirijor, Carmen Ciupag, Premiul I; corul ”Clopoțel”, profesor dirijor, Iulia Dumitrescu, Premiul III și Grupul ”Gorjencele”, profesor dirijor, Nicoleta Lăcătușu, Premiul I.
Eugenia-Liliana Ștefănescu

Articolul Sesiunea de iarnă a parteneriatului româno-sârb la Liceul de Arte apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În prima zi, la Runcu, a fost evocată împlinirea a 85 de ani de la realizarea celor dintâi cercetări de folclor din Gorj, fiind vorba și de prima înregistrare de cântece gorjeneşti, pe fonograf, de către etno-muzicologul Constantin Brăiloiu, membru al echipei de cercetare sociologică ce s-a aflat în această comună, între anii 1932-1936 și care a fost coordonată de către Profesorul Dimitrie Gusti, întemeietorul și mentorul Școlii monografice de la București, iar în cea de-a doua zi, în sala de consiliu de la Primăria Arcani, a fost omagiat prestigiosul dascăl, cercetător al folclorului de pe Valea Jaleșului și animator cultural, Grigore Pupăză, de la a cărui naştere s-au împlinit 100 de ani și care este considerat întemeietorul primului muzeu sătesc din Gorj.

“Există un adevărat «spirit Brăiloiu» pentru creatorul etno-muzicologiei din țara noastră”
Așadar, sâmbătă, 26 septembrie 2015, Primăria Runcu a fost gazda deschiderii simpozionului, asigurându-se condiții minunate prin strădania d-nei secretar Camelia Vlăduț, mai ales că prin alocuțiunile lor, cei prezenți au pornit de la premisa că “există un adevărat «spirit Brăiloiu», deoarece creatorul etno-muzicologiei din țara noastră, cu adânci rădăcini în familia boierului Cornea Brăiloiu, așa cum avea să precizeze d-l Ion Cepoi, chiar în urmă cu 85 de ani s-a aflat în această zonă extrem de bogată a culturii populare românești”, iar ecoul acestui simpozion și anvergura problemelor dezbătute, așa cum avea să accentueze domnia sa, a făcut ca însăși titulatura manifestării să se adapteze cerințelor moderne și să se treacă de la «Satul românesc – sat tradițional» la «Satul românesc – sat european»! La rândul său, domnul profesor Viorel Gârbaciu a reiterat faptul că etno-muzicologul Constantin Brăiloiu este un adevărat deschizător de drumuri într-un domeniu de o mare importanță în privința cunoașterii poporului nostru, fiind un precursor care a pus bazele muzicii țărănești de taraf din Gorj. În cuvântul său, domnul profesor univ. dr. Ion Mocioi a pornit de la faptul că Brăiloiu “a fost un pic gorjean prin străbunicii lui”, dar va rămâne în istorie prin faptul că a dezvoltat metodologia elaborată a folclorului muzical din țara noastră, dovedindu-se un mare savant, dar și «un mare boier», cu toate că a murit sărac, fiind primul cercetător care în 1937 a folosit fonograful electric! Va trebui să ne gândim la un simpozion anual «Constantin Brăiloiu», a propus d-l Mocioi, pornindu-se de la ideea că în viziunea lui Brăiloiu, însăși muzica pe care o numim cultă își află originea în muzica religioasă, iar nu întâmplător, marele teoretician al structuralismului etnologic, Claude Lévi Strauss, îl considera pe Brăiloiu, unul dintre cei mai inteligenți oameni pe care i-a întâlnit vreodată! Domnul profesor Zenovie Cârlugea ne-a spus că în adâncul său, cultura populară este expresia sacralității satului românesc, iar Părintele preot Ion Popescu a punctat faptul că “esența educației constă în cultul eroilor și al sfinților”, în pofida faptului că azi ne întristează drama destrămării familiei! Organizatorii simpozionului au prezentat în final seria nouă nr.27, din septembrie 2015 a Revistei «Crinul Satelor» și ca un fapt deosebit, a fost apreciată editarea primei hărți culturale a județului Gorj!

“E o mare cinste pentru locuitorii Jaleșului și pentru familia mea, că azi sărbătorim acest minunat eveniment”
Duminică, 27 septembrie 2015, sala de consiliu a Primăriei Arcani s-a dovedit gazda ospitalieră a unui amplu moment evocator «Profesor Grigore Pupăză», pe care îl putem considera un moment fascinant și emoționant prin alocuțiunile celor care au avut ceva de spus, dar în același timp, un «remember» patetic și destăinuitor, prin prestația distinsă a moderatorului de simpozion, nimeni altul decât profesorul Dan Pupăză, fiul celui omagiat. Cu acest prilej, domnia sa avea să spună: “E o mare cinste pentru locuitorii Jaleșului și pentru familia mea, că azi sărbătorim acest minunat eveniment! De fapt, «povestea» întâlnirii noastre de astăzi, începe cu mulți ani în urmă, de la discuția cu doi oameni de inițiativă, dar imboldul care mi-a fost transmis e de la prietenul meu, Ion Popescu-Brădiceni, de aceea, calea timpului care «înoată» pe Jaleș, sperăm să ne însoțească și în viitor! Să știți că în timpul războiului, tatăl meu a luat o bucată de pământ din Basarabia, pe care am păstrat-o zeci de ani în bibliotecă, iar apoi a sădit-o la noi în grădină”! De altfel, se poate spune că alocuțiunile celor aflați în sală și recitările de poezii au constituit momente de adevărată revelație a spiritului creator și al comuniunii de idealuri și aspirații ale celor prezenți! După ce d-l profesor Ion Cepoi a subliniat că scopul simpozionului este acela de a cunoaște mai bine oamenii și locurile pe care aceștia le-au înnobilat cu mintea lor sclipitoare, cu toate că uneori suntem în situația să deplângem starea precară a satului românesc, d-l prof. Viorel Gârbaciu a ținut să amintească faptul că: “E bine să ne cunoaștem și să ne cinstim înaintașii, pentru că numai oglindindu-ne în imaginea lor și în faptele lor, noi putem să mergem mai departe! Profesorul Dan Pupăză s-a străduit și chiar s-a jertfit pentru a scoate la lumină împlinirile tatălui său, motiv pentru care noi sărbătorim, azi, o personalitate de prim rang a culturii gorjene”! După ce prof. Eugen Velican a precizat că “Grigore Pupăză a fost un profesor cu vocație de cercetător”, prof. Ion Priescu a apreciat că “Giurică Pupăză a împletit cinstirea locurilor natale, cu propria lui viață, iar prin aceasta, el a rămas «acasă», aspect pe care l-a întărit și d-l col. Dumitru Dănău, care a considerat că “Grigore Pupăză este un «giuvaer» deosebit într-un șirag de briliante, un «stejar» în solul bogat al Văii Jaleșului”!

“Grigore Pupăză este o strălucită expresie a spiritului gorjean și a sufletului
românesc, iar prin aceasta, el se dovedește o «paradigmă» a speranței”
Cu glasul său de stentor care convinge prin timbrul vocal și prin profunzimea argumentului, d-l prof univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni a accentuat ideea că “Grigore Pupăză este o strălucită expresie a spiritului gorjean și a sufletului românesc, iar prin aceasta, el se dovedește o «paradigmă» a speranței”, așa cum de altfel avea să menționeze și fostul «ministru al culturii din Gorj», lector univ. dr. Ion Sanda, în opinia căruia “Grigore Pupăză a fost un dascăl care a strălucit la catedră, ca și în inimile oamenilor”!
Merită amintită și aprecierea doctorului Doru Fometescu, cel care adresându-se moderatorului simpozionului, profesorul Dan Pupăză, i-a spus tranșant: “Sunteți un vizionar, ca și tatăl dumneavoastră, ceea ce ne dovedește că întotdeauna cultura vine din adâncuri, că ea înseamnă o conlucrare între artă, știință și religie”! Printre spusele celor de pe urmă vorbitori, am reținut alocuțiunea viceprimarului Dan Coiculescu, o intervenție plină de vervă și de accente sacramentale, cu aspecte de fapte pitorești și pe alocuri inedite, cel care a precizat că în urma inițierii la nivelul comunei a unui «studiu» despre populație, s-a constatat că “ne aflăm pe primul loc în țară în privința numărului de intelectuali raportat la numărul de locuitori, iar aceste lucruri cred că radiază de la vechii intelectuali, printre care și d-l Grigore Pupăză, de la care am păstrat cuvintele pe care ni le-a spus, atunci când ne-a întâlnit pe mai mulți copii în stradă: «Să nu uitați niciodată că în viață, cea mai grea haină e prostia, de aceea, să învățați carte»!(sic!!). În partea consacrată concluziilor simpozionului de la Arcani, inspiratul și destonicul moderator al manifestării, prof. Dan Pupăză a ținut să amintească semnificația lansării cărților: «Dascălii, averea României» şi «Contribuţii la monografia folclorică a Văii Jaleşului», semnate de Grigore Pupăză și apărute la Editura CJCPCT Gorj, ceea ce înseamnă, în opinia domniei sale, că întotdeauna: “Comunicarea cu înaintașii noștri se realizează prin ceea ce ne-au lăsat moștenire, iar pentru la anul, promit că voi prezenta o carte despre tensiunile prin care a trecut tatăl meu, Grigore Pupăză, mai ales că tensiunile sunt obstacole care ne marchează viața! Cred că pentru ziua de astăzi, văzându-ne de acolo, de sus, din cer, tatăl meu se bucură”, a încheiat cu glasul domol și cu ochii ușor înrourați, profesorul Dan Pupăză!
Profesor, Vasile GOGONEA

Articolul Simpozionul «Satul românesc – sat european» apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.