Cei doi oamenii ai legii au ajuns la timp în locuința unei femei cu probleme de sănătate, care plecase de acasă, lăsând o oală pe aragazul pornit. ,,Noaptea de 18 spre 19 noiembrie i-a prins pe cei doi agenți din cadrul Biroului de Ordine Publică în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Polițiștii se aflau la intersecția străzilor Victoria cu Luncilor, în jurul orei 02.00, când au observat o femeie care privea dezorientată în reflexia geamului unei clădiri. Ploua. Polițiștii au intrat în vorbă cu femeia, doamna Sanda, care prezenta o ușoară hipotermie, iar aceasta le-a spus că o așteaptă pe colega ei să termine serviciul și să plece împreună. Însă un lucru tot nu era cert…<<Unde lucrează colega dumneavoastră?>>. <<Aici, în clădirea aceasta!>>. Polițiștii au verificat imobilul. Se putea observa că acea clădire este părăsită de mulți ani. Avea luminile stinse și ușile încuiate. Așa că s-au oferit să o ducă pe doamna Sanda acasă. Întrucât femeia nu își mai amintea adresa unde locuiește, polițiștii au ajutat-o să o identifice. Când au pătruns în interior, colegii noștri au găsit cuptorul aprins, aragazul pornit, iar pe el o oală care fumega. Ionuț și Marian au oprit focul, au aerisit încăperea și au asigurat zona, prevenind o tragedie. De asemenea, au analizat bine situația și au ajuns la concluzia că femeia nu poate rămâne singură în casă. Au solicitat sprijin Ambulanței pentru a o transporta la spital și au identificat aparținătorii acesteia, comunicându-le cele întâmplate. Pentru doamna Sanda, sigur a fost o noapte lungă, însă pentru colegii noștri a fost o clipă care a salvat o viață. Felicitări, Ionuț și Marian!”, este mesajul postat de reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, pe pagina de Facebook a instituției. Fiica femeii a transmis un mesaj, în semn de apreciere, pentru cei doi polițiști: ,,Vă mulțumesc pentru ajutorul din noaptea trecută acordat mamei mele. Aceasta demonstrează că omenia există mai presus de datoria pe care o impune serviciul. Cu mult respect , Georgiana!”.
L.F.

Articolul Doi polițiști din Târgu-Jiu, eroii care au prevenit o tragedie apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Rasovița și Arcani 1916
Scrisoare către preşedintele Asociaţiei ,,Jaleşul”, dr. Gârdu Gheorghe, de la Traian Lepri

Mult stimate domnule doctor,
În ziua de 10 octombrie 1979 când pornea de la dumneavoastră scrisoarea către mine, nu mă găseam în ţară ci într-o excursie în URSS, din care am revenit azi 19 noiembrie 1979.
Aşa că întârzierea mea în a vă răspunde este justificată.
Sunt fratele cel mai mic al lui Puiu Lepri. Numele său real este Romulus Lepri. Puiu fiind alintare.
Tatăl meu a avut trei fii: Romulus – ofiţer de infanterie după patru ani de medicină umană, Remus- ofiţer de marină militară şi eu Traian.
Numele date tuturor sunt romane, aşa cum dorea şi a făcut tatăl meu şi al nostru al celor trei fraţi.
Romulus Puiu Lepri despre care cereţi informaţii a căzut în luptele de la Rasoviţa la 14 octombrie 1916. Comuna este şi acum pendinte de judeţul Gorj. Îmi scrieţi că aţi găsit actul de deces al acestuia, tatăl meu până în momentul morţii în 11 noiembrie 1932 nu a intrat în posesia.
Sunt total de acord ca articolul semnat de George Murgulescu – aşa cum îmi relata şi tatăl meu, că Puiu a murit imediat, ciuruit de gloanţele mitralierii aflată în clopotniţa bisericii, deci era inoportună transportarea sa la un spital.Într-adevăr în anul 1931 tatăl meu, odată cu terminarea monumentului Eroilor Mehedinţeni, la al cărui proiect lucrase în calitatea sa de arhitect, a reuşit să obţină deshumarea şi transportul osemintelor, atât ale lui Puiu de la Arcani, cât şi ale lui Remus – mort la 11 noiembrie 1916 la Arsachi lângă Giurgiu- la mausoleul monumentului eroilor. A fost cea din urmă satisfacţie a sa.
Fotografia pe care v-o remit am făcut-o în anul 1975, ca urmare a scrisorii din 1 decembrie 1974 din Rasoviţa a unui inimos învăţător pensionar, Sasu I. Rucsandra, care se lupta pentru ridicarea unei troiţe – remiţându-i în faţa gestului de pietate fotografia cerută. Poate vă interesează mai puţin sau poate să aibă ecou la dumneavoastră cele ce vi le relatez în continuare.
În anul 1920 municipalitateaTurnu Severin a ţinut să imortalizeze memoria eroilor mehedinţeni atribuind unor străzi numele celor căzuţi: Locotenent Matei Vasilescu, Locotenent Nicu Cemăianu, Căpitan Puiu Lepri.
În anul 1960 o dispoziţie, de undeva mai sus, cerea a nu se mai da nume de persoane unor străzi ci nume de flori, localităţi etc. Numele străzii s-a schimbat în 1 decembrie, iar după 16 luni în Păltiniş – care nume nu are nicio contingenţă cu istoria oraşului. Timp de 19 ani am intervenit mereu oriunde credeam că voi găsi audienţă spre a salva de la a doua moarte memoria fratelui meu.
Am pornit din nou la ofensivă în anul 1976 când a apărut volumul ,,Sate de moşneni dinValea Jaleşului”, editura Scrisul românesc, Craiova, în care volum la fila 124 se scria despre moartea lui Puiu Lepri.
Tot în anul 1976 a mai apărut în Editura Militară, Bucureşti, volumul ,,Pe aici nu se trece”, în care la fila 101, sub titlul ,,Fraţii” se descria moartea ambilor mei fraţi.
Bazat pe cele două scrieri în care – situaţie curioasă – din toţi eroii mehedinţeni nu se scria decât despre Puiu Lepri, am scris din nou la Consiliul de Stat, care a dispus la Consiliul Popular Judeţean Mehedinţi să se facă memoriu şi propunere în sensul cererii mele. Şi acum începe: cu scrisoarea 5203 din 20 decembrie 1978 mi se face cunoscut de Consiliul Popular Judeţean Mehedinţi că s-a avizat schimbarea numelui străzii Păltiniş în numele anterior – Puiu Lepri în şedinţa din 9 noiembrie 1978 a Comisiei Centrale de Denumiri de pe lângă Consiliului pentru problemele Consiliilor Populare.
La 19 aprilie 1979 primesc de la acelaşi emitent scrisoarea 4300 comunicarea că nu s-a avizat schimbarea numelui străzii în cauză. Vă remit spre ilustrare, în copie, ambele scrisori.
La 23 aprilie 1979, revoltat, am cerut la Consiliul de Stat, scriind pentru tov. Ştefan Voitec, clarificarea jocului de mai sus. Nu mi s-a răspuns personal, dar Consiliul Popular Judeţean Mehedinţi a primit indicaţia refacerii memoriului şi propunerii în sensul nenumăratelor mele cereri.
Consiliul Popular Judeţean Mehedinţi a refăcut lucrarea aşa cum a primit modelul de la Consiliul de Stat şi la 20 august 1979 memoriul şi propunerea semnată de primul secretar al PCR Mehedinţi a plecat prin curier special la Consiliul pentru Problemele Consiliilor Populare. Şi de atunci tăcere. Nu ştiu dacă nu abuzez de bunăvoinţa dumneavoastră, stimate domnule doctor, rugându-vă, fiind dumneavoastră în Bucureşti, să aflaţi fie la Consiliul pentru Problemele Consiliilor Populare, fie la Consiliul de Stat la tovarăşul Ştefan Voitec, stadiul acestor repetate intervenţii ale mele, de care mă ocup cu încăpăţânare de 19 ani – şi să-mi scrieţi în acest sens.
Perenitatea neamului românesc, cultul pentru eroii şi martirii săi vă aşează şi pe dumneavoastră domnule doctor în rândul idealiştilor îndrăgostiţi de gloria şi sfinţenia celor ce prin jertfa fizică şi morală au pus cărămizi la temelia permanenţei româneşti, şi pentru aceasta vă stimez şi în acelaşi timp vă mulţumesc anticipat pentru cele două rugăminţi din cuprinsul scrisorii mele.
Vă doresc multă sănătate şi să duceţi la bun sfârşit lucrarea ce v-aţi propus.
Cu deosebit respect,
Lepri Traian, Inspector la Banca Naţională Drobeta Turnu-Severin

Domnule preşedinte, onorat auditoriu
Din cuvântarea la Simpozionul de la Arcani, 1996
Bunăvoinţa dumneavoastră de a mă invita la o adunare de asemenea grad mă face să amintesc locuitorilor de suflet din Rasoviţa şi Arcani momentul în care legăturile noastre de suflet au început şi anume la 1 decembrie 1974 când domnul învăţător Sasu I. Rucsanda solicită prin socrul meu, folcloristul preot Dumitrescu Bistriţa să trimit o fotografie a fratelui meu Lepri Romulus, căzut vitejeşte pe frontul de luptă de la Rasoviţa la 14 octombrie 1916.
Au urmat, apoi, ca o revelaţie din alte vremi şi alte tărâmuri, insistentele scrisori de la domnul dr. Gârdu. O intuiţie în această legătură de suflet, peste ani, m-a făcut să păstrez toate scrisorile venite de la acest distins doctor. Şi acum şi aici îi mulţumesc acestuia pentru ajutorul şi intervenţia sa la Consiliul de Stat, personal pe lângă Ştefan Voitec, care în final a dus la atribuirea în Drobeta Turnu-Severin a numelui fratelui meu unei străzi. În mod special ştiu că invitaţia mea azi, aici, o datorez domnului dr. Gârdu. Am ales ca obiect al comunicării mele o scrisoare a domnului general Dragalina, fiul eroului Dragalina, căzut pe plaiurile Gorjului, judeţ ce a dat ţării amintiri a unor chipuri de eroi legendari.
Prin antiteză, am ales acest subiect spre a evidenţia dezgustul, dezamăgirea fiului unui mare erou, uitat, ignorat în scurgerea anilor, în comparaţie cu dumneavoastră, cei din Rasoviţa, Arcani, în clipa întâlnirii cu eternitatea a fratelui meu ca şi a generalului Dragalina, care aţi păstrat o legătură de suflet între locul şi oamenii care prin jertfa lor au dat valoare de simbol omeniei locuitorilor din aceste locuri istorice. În încheiere alerg cu gândul la aforismele marelui N. Iorga ,,Cel ce şi-a făcut datoria” acum nimeni nu ar fi fost în stare s-o facă şi care a pregătit şi pe alţii…”. (Din volumul ,,Gânduri şi sfaturi ale unui om ca oricare altul”.)
Şi mai ales la Carlyle din volumul ,,Eroii”: „Cultul eroilor e o veşnică piatră unghiulară de la care trebuie să înceapă o zidire nouă.”
Dumneavoastră cei din Arcani şi Rasoviţa aţi consolidat piatra unghiulară, aţi înălţat pentru timpul de 80 de ani scurşi dovedind temeiuri de înalt patriotism. Fapta, acţiunea dumneavoastră este numai şi numai PATRIOTISM. Vă mulţumesc cu recunoştinţă şi mult, mult respect.
(Va urma)
Gr. Pupăză

Articolul In memoriam – Eroii de la Rasovița (II) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Album de Artă, în format A3, cu 500 de monumente ale Eroilor Neamului Românesc realizat de renumitul fotograf bucureștean Nicolae (Nae) Riglea apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cu peste o lună în urmă, pe 11 iulie 2017, la Drobeta-Turnu Severin a avut loc comemorarea celor zece eroi din grupul ,,Victor Popescu” care au fost uciși de autoritățile germane de ocupație. Festivitățile de comemorare au pus în evidență dorința urmașilor celor uciși și a iubitorilor de istorie de a se înălța acolo un monument dedicat jertfei celor zece eroi. La festivități au participat oficiali din județul Mehedinți, primarii din comunele cărora sunt eroii, istorici din Oltenia, militari și cetățeni iubitori de istorie. Unul dintre primarii care a participat la comemorare a fost Bilea Gheorghe, care a depus o coroană din partea consiliului local și a adus mesajul locuitorilor comunei Bolboși de prețuire a eroilor ce s-au jertfit la Turnu Severin, dar și în bătăliile din anii 1916-1917. Comuna Bolboși a dat un greu tribut de sânge în Războiul pentru Întregire Națională. De asemenea, populația din Bolboși a sprijinit activ lupta dusă de detașamentul lui Victor Popescu împotriva ocupației Puterilor Centrale. Documentele de arhivă au reținut numele multor locuitori din Bolboși care au strâns arme și alimente pentru grupul ,,Victor Popescu”, au dat informații prețioase despre spionii germanilor și despre mișcările trupelor germane care doreau prinderea detașamentului de partizani. Informațiile date de aceștia au dus la prinderea și executarea unuia dintre cei mai periculoși spioni ai germanilor, călugărul Toma Aftanghel. După executarea acestuia de către grupul lui Victor Popescu, autoritățile de ocupație au trecut la arestarea celor bănuiți că ar fi colaborat cu partizanii. Astfel, au fost arestați Elena George Giosu, Vasile Ciortan, Ion Norocea (avea doar 17 ani), notarul Ion Brăescu” primarul Ion Vîlceanu ș.a. Cei închiși au fost supuși unor tratamente barbare (li s-au smuls unghiile, au fost bătuți sălbatic, au fost însemnați cu baionetele, li s-a dat foc la bunuri etc.).
La 8 iulie 1917, Tribunalul german de război va da sentința pentru zece dintre cei arestați în dosarul ,,grupul Victor Popescu”. Sentința de condamnare se va pune în aplicare în noaptea de 10 spre 11 iulie 1917, când, în apropierea cazărmii, cei zece martiri vor fi împușcați. A doua zi, pentru a intimida și mai mult populația, pe străzi au fost puse afișe cu rezultatul sentinței Consiliului de Război al Comandaturei de Etapă nr. 22:
Comandatura de Etapă 22
Turnu-Severin la 11 iulie 1917 Încunoștințare
Încunoștințare
Prin sentința Consiliului de Război a Comandaturei de Etapă Nr. 22 din 8 iulie 1917, au fost osândiți la moarte pentru trădare în timp de război:
1. Notarul Constantin Cojocaru din Negomiru,
2. Moșierul Mihai Cernăianu din Horăști,
3. Învățătorul Nicolae Popescu din Covrigi,
4. Plugarul Stancu Croitoru din Grozești,
5. Plugarul Tudor Ungureanu din Grozești,
6. Plugarul Nicolae Marcu din Dragotești,
7. Plugarul Ilie Giumanca din Grozești,
8. Plugarul Ion Norocea din Bolboși,
9. Primarul Petre Vâlceanu din Bolboși,
10. Notarul Ion Brăescu din Bolboși.
Această sentință a fost confirmată de Dl. Comandant pe ziua de 10 iulie 1917
Sentința a fost astăzi executată.
(ss) Von Kusenberg
Rittmeister și comandant
Acum, la 100 de ani de la acele tragice evenimente, la inițiativa domnilor Mitroiu Nicu(urmaș al eroului Constantin Cojocaru) și Cauc Dumitru, s-a așezat o placă memorială și s-a constituit un comitet de inițiativă care are ca scop ridicarea la Turnu Severin a unui monument dedicate celor zece martiri. La aproape o lună de la acel eveniment, autoritățile publice din Bolboși au demarat acțiunile de comemorare locală a celor trei eroi din grupul ,,Victor Popescu”. În ziua de 13 august au convocat o ședință extraordinară a consiliului local unde au propus acordarea titlului de cetățeni de onoare post-mortem a celor trei eroi din grupul ,,Victor Popescu”: primarul Ion Vîlceanu, notarul Ion Brăescu și Ion Norocea. La acest moment de înaltă rezonanță istorică, alături de consilierii locali, au fost prezenți directorul școlii și un număr semnificativ de cetățeni. Participând la această manifestare, am fost surprins plăcut să constat cât de doritori sunt cetățenii din Bolboși de cunoașterea trecutului istoric al localității. Consiliul local a aprobat proiectul inițiat de primarul Bilea Gheorghe și s-au declarat de acord să susțină financiar ridicarea monumentului celor zece de la Turnu Severin. De asemenea, au fost făcute și alte propuneri privind Centenarul Marii Uniri.
Un al moment important s-a derulat în ziua de 15 august 2017, când, cu ocazia hramului bisericii din satul Bolboși, în prezența unui public numeros, s-a făcut un praznic de pomenire a eroilor căzuți pentru Întregire Națională și a celor trei martiri din Bolboși răpuși de gloanțele germane în iulie 1917 la Bolboși.
Centenarul Unității Naționale va aduce cu siguranță și alte manifestări cu rezonanță patriotică în comuna Bolboși, care a dat județului și țării mulți oameni de seamă.
Prof. dr. Dumitru Cauc

Articolul În comuna Bolboși eroii nu se uită apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Troița a fost executată de călugări în atelierele Sfintei Mănăstiri Cozia, din lemn de stejar, iar de o parte și de alta a troiței s-au montat 2 plăci din granit în care sunt scrise cu litere de aur, numele strămoșilor moșnenilor și a următoarelor persoane care au luptat pentru redobândirea obștei după anul 2000, acțiunea încheindu-se in decembrie 2009, după cum urmează:

-Avocat Bogdan Ioan Tudor Todoran

-Ing. Dumitru Misăilescu Panu – decedat în anul 2012

Comitetul AD-HOC

-Ganea Constantin – președinte

-Alexoiu Paraschiva – vicepreședinte

-Marcea Grigore – secretar – decedat în anul 2014

Pe cealaltă placă sunt scrise 24 de nume ale eroilor moșneni colibășeni care și-au jertfit viața pentru apărarea pământului strămoșesc în Primul și cel de-al Doilea Război Mondial.

Locul în munte unde a fost montată troița și cele 2 plăci de granit a fost betonat, îngrădit cu pridvor de lemn, a fost montată o masă și 2 băncuțe și peste toate acestea a fost construit un acoperiș, ca persoanele care ajung acolo în drumeție, la cota peste 1400 m în munți, să poată să facă un popas pentru reculegere, odihnă, să se adăpostească de vremea rea etc. Ceremonia de sfințire a troiței și a plăcilor memoriale a avut loc sâmbătă în prezența conducerii obștei: Neicuși Constantin – președinte, Alexoiu Paraschiva – vicepreședinte, Marcea Ion – secretar, Ganea Mircea și Ganea Constantin – membrii, la împlinirea a 11 ani de la începerea demersurilor de recuperare a obștei de către comitetul ad-hoc și cele 2 persoane enumerate mai sus.

Un rol hotărâtor în câștigarea obștei l-a avut domnul avocat Bogdan Ioan Tudor Todoran, care este în continuare avocatul obștei și îi mulțumim și pe această cale, iar în prezent este și Președintele Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România ” NOSTRA SILVA”. La acest  eveniment au participat peste 40 de moșneni, arendașii golului alpin și părintele paroh  Rotaru Terente Cristinel, care a oficiat slujba de sfințire, începând cu orele 13.00.

Întreaga lucrare a fost efectuată pe costurile Obștei Moșnenilor Colibășeni, lucrare care va dăinui peste timp și a fost executată de o firmă din Târgu-Cărbunești cu sprijinul nemijlocit acordat de cenzorul obștei, domnul Gărăiacu Constantin.

După oficierea slujbei de sfințire a monumentului a luat cuvântul președintele obștei, domnul Neicusi Constantin al cărui efort este de apreciat, care a spus cum s-au desfășurat lucrările pe parcursul mai multor zile  și a mulțumit lui Dumnezeu pentru vremea frumoasă din acele zile și moșnenilor prezenți la acest înălțător eveniment închinat înaintașilor noștri.

Tot cu această ocazie s-a făcut și un parastas de pomenire în memoria celor decedați. La finalul evenimentului a avut loc o masă câmpenească cu produse tradiționale zonei montane, la iarba verde într-un cadru mirific al  munților Turcinuri, masă asigurată prin grija celor 2 arendași ai golului alpin, domnul Valentin Băiesu și Vasile Turbăceanu.

Transportul moșnenilor s-a efectuat gratuit cu autocarul, suma fiind achitată de obște până la Întorsura Vidruței, jud. Vâlcea, pe DN 67A Voineasa – Obârșia Lotrului, iar atât urcarea,  cât și coborârea din munte  s-a făcut cu mașini 4×4, drumul fiind foarte accidentat, mașini ale obștei, moșnenilor și arendașilor.

Pe timpul deplasării s-a efectuat un popas de cca 30 de minute pentru vizitarea Mănăstiri Cozia de către moșneni.

Recunoștință eternă strămoșilor noștri moșneni colibășeni și cinste celor care au continuat lupta pentru redobândirea obștei și au ridicat această troiță și plăcile în memoria acestora, iar noi urmașii lor să luptăm în continuare pentru existența obștei și dăinuirea acesteia peste timp, deoarece sunt mulți care au râvnit și râvnesc în continuare la ea, dovadă fiind procesele care au fost și încă sunt pe rolul instanțelor judecătorești.
Ion Marcea

Articolul Cinstirea Eroilor Moșneni Colibășeni din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul File de istorie – Eroii de la Brădiceni apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cătălin Măruţă, realizatorul emisiunii “La Măruţă”, spune că aceste zile i s-au părut unele dificile chiar şi pentru a dormi ori a zâmbi. Gorjeanul a fost chiar alături de mai multe ori de un tânăr care se află cu arsuri grave la un spital din Capitală: “Am 37 de ani, dar zilele astea m-am simţit de 107 ani. Totul a părut mai greu sau chiar imposibil zilele astea, să dorm, să mă ridic din pat dimineaţa, să zâmbesc. Tragedia din «Colectiv» a arătat ce înseamnă cu adevărat reţea socială: fiecare persoană care s-a aflat acolo în acea seară, fie că era în club, fie că a fost unul din martori sau salvatori, cunoştea sute de persoane care, la rândul lor, cunoşteau alte sute. Altfel s-a propagat durere în toată ţara, ca un impuls magnetic. Toţi cei pe care îi cunosc sunt la fel de şocaţi, îndureraţi şi furioşi din cauză că au murit în chinuri tineri nevinovaţi, că alţii se zbat pe paturi de spital, că cei care îi iubesc nu mai au lacrimi de vărsat de atâta disperare. Am fost la un spital de câteva ori, rugat de o mamă, ca să aduc un zâmbet unui rănit. Am fost surprins de cerere, dar am mers fără ezitare şi, dacă nu simţeam pe pielea mea, nu aş fi crezut că există atâta durere pe lume. Să stai la căpătâiul unei fiinţe dragi desfigurate de flăcări, să nu ştii dacă va trăi sau să îţi imaginezi viaţa lui după asemenea experienţă… Nu s-au inventat cuvinte că să descrie asemenea sentimente. Am plecat de acolo amorţit, simţindu-mă vinovat că nu pot prelua măcar o părticică din ce simt acei oameni, dărâmaţi pur şi simplu de supărare. De fapt, de când s-a întâmplat tragedia, cred că toţi am resimţit semnele acestei depresii naţionale. Simt nevoia şi eu să îmi cer scuze pentru că nu ştiu dacă, în locul lor, aş fi avut şi eu curaj şi putere să mă întorc în flăcări ca să salvez alte vieţi. Când ştiu că un copil de 15 ani a făcut asta, îmi vine să îngenunchez în fata familiei lui. Dumnezeule, ce suflete! (…) Dumnezeu să ne ajute pe toţi!”, a scris Cătălin Măruţă pe contul său de Facebook.
Izabella Molnar

Articolul Cătălin Măruţă, pe patul de spital alături de o victimă din Colectiv apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.