Competiția este structurată pe patru secțiuni: soliști vocali, soliști instrumentiști, formații de dansuri populare și port popular. La concurs sunt invitați participanți din toate județele României, iar pentru secțiunile destinate soliștilor vocali și instrumentiștilor pot concura tineri cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani.
Potrivit organizatorilor, înscrierea se face exclusiv online, prin transmiterea dosarului de participare, care trebuie să cuprindă fișa de înscriere completată, copia actului de identitate, iar în cazul minorilor și copia actului de identitate al părintelui sau reprezentantului legal. Soliștii trebuie să atașeze și partitura completă a piesei ritmate, precum și o înregistrare video cu cele două piese propuse în concurs, interpretate a cappella, material necesar pentru etapa de preselecție. Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 11 august 2026, ora 14:00, acestea urmând să fie transmise prin WhatsApp la numărul 0762 446 715. Preselecția va fi organizată doar pentru secțiunile soliști vocali și soliști instrumentiști, iar rezultatele vor fi anunțate pe 12 august. În schimb, formațiile de dansuri populare și concurenții înscriși la secțiunea Port popular vor fi admiși direct în competiție pe baza dosarului de înscriere.
Festivalul va recompensa cei mai valoroși participanți cu Trofeul Festivalului, premii pentru fiecare secțiune și distincții speciale pentru promovarea evenimentului, iar toți concurenții vor primi diplome de participare. Reprezentanții CJCPCT Gorj îi invită pe toți cei care prețuiesc cântecul, jocul și costumul popular românesc să participe la cele două zile dedicate tradiției și valorilor autentice, la Tismana, în 14 și 15 august.
Izabella Molnar

Articolul Au început înscrierile la Festivalul „La Tismana-ntr-o grădină” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Comuna Stejari a devenit luni, 20 iulie, capitala tradițiilor autentice românești, odată cu desfășurarea unei noi ediții a Festivalului-Concurs Național al Portului, Dansului și Cântecului Popular „La Stejarul din Răscruce”, eveniment care reunește anual tineri interpreți și instrumentiști din mai multe zone, într-o competiție dedicată promovării și păstrării valorilor folclorului românesc.
Printre marii câștigători ai ediției din acest an s-au numărat cursanții Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, care au impresionat juriul prin talent, profesionalism și nivelul ridicat al pregătirii artistice, reușind să urce de numeroase ori pe podium. Cea mai importantă distincție a competiției, Trofeul Festivalului, a fost câștigată de violonistul Victor Cidoiu, pregătit de profesorul Andrei Carcalicea, confirmând valoarea școlii gorjene și calitatea actului educațional oferit tinerilor artiști.
Rezultatele remarcabile au continuat și în cadrul secțiunii soliști instrumentiști. Bianca Birău, coordonată de prof. dr. Ștefan Popescu, a obținut Premiul I, în timp ce Denis Predescu, pregătit de același profesor, a fost recompensat cu Premiul al III-lea. Tot la această secțiune, Roberto Tănăsoiu, coordonat de Andrei Carcalicea, a primit Mențiune.
Și la secțiunea soliști vocali, reprezentanții Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” au avut o evoluție apreciată de juriu. Premiul I a fost câștigat de Iuliana Pătrulescu, coordonată de Raluca Elena Ghișe, cu acompaniamentul corepetitorului Laurențiu Lătărețu. Premiul al II-lea a revenit Teodorei Răducu, pregătită de Claudia Dascălu, cu sprijinul corepetitorului Daniel Lilea, dar și Andreei Ciortea, coordonată de Eugen Tița. Premiul al III-lea a fost obținut de Alessia Al Ioani, coordonată de Raluca Elena Ghișe, avându-l corepetitor pe Laurențiu Lătărețu, iar Andreea Mălacu, pregătită de Cristina Boian și acompaniată de corepetitorul Alin Pană, a fost recompensată cu Mențiune.
Reprezentanții Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” subliniază că rezultatele obținute reflectă talentul cursanților, seriozitatea pregătirii și implicarea profesorilor care îi îndrumă zi de zi. În spatele fiecărei apariții pe scenă se află ore de muncă, disciplină și pasiune pentru folclorul românesc, iar performanțele de la Stejari reprezintă încă o confirmare a valorii noii generații de artiști formați la Târgu Jiu.
Conducerea instituției a transmis felicitări tuturor cursanților pentru rezultatele obținute, profesorilor coordonatori pentru profesionalismul și dedicarea cu care formează noile generații de artiști, dar și părinților, care îi susțin permanent pe tineri în parcursul lor artistic. Seria premiilor obținute la Festivalul-Concurs Național „La Stejarul din Răscruce” reconfirmă prestigiul Școlii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” și rolul său esențial în promovarea și conservarea patrimoniului cultural tradițional românesc.
Izabella Molnar

Articolul Cursanții ȘPA Târgu Jiu au cucerit festivalul de la Stejari apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj, Consiliul Local şi Primăria Runcu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” şi Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu organizează ediţia a XIV-a a Festivalului-concurs de muzică populară oltenească ”Maria Apostol”.
Organizat la Runcu, într-o zonă cu bogate tradiţii etnofolclorice, festivalul îşi propune să contribuie la descoperirea şi promovarea celor mai valoroşi interpreţi de muzică populară, la stimularea interesului publicului pentru receptarea creaţiilor folclorice autentice, la valorificarea comorilor cântecului popular oltenesc.

Condiții de participare
Secţiunile Festivalului: Solişti vocali: 10-15 ani; Solişti vocali: 16-24 ani. Concursul este deschis tinerilor interpreţi din judeţele Olteniei cu vârsta între 10-24 ani. Fiecare judeţ are dreptul de a participa cu doi concurenţi, cu excepţia judeţului Gorj, unde numărul concurenților nu este limitat. Concurențiii vor prezenta în concurs două piese (una fără acompaniament – doină sau baladă şi o piesă ritmată). Piesele pot fi şi din repertoriul Mariei Apostol. Nu sunt admişi în concurs solişti vocali, angajaţi sau colaboratori ai unor orchestre profesioniste.
Acompaniamentul concurenţilor va fi asigurat de orchestra Ansamblului “Maria Lătăreţu” al Şcolii Populare de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu. Înscrierea în concurs se va face până la data de 9 mai 2025, inclusiv. fişa de înscriere şi copie după certificatul de naştere sau cartea de identitate vor fi trimise pe Whatsapp, la unul dintre numerele de telefon 0724.589018 sau 0765.883011. Concurenţii înscrişi sunt aşteptaţi în ziua de 12 mai, după ora 13.00, la Căminul Cultural Runcu, unde se vor desfăşura repetiţiile cu orchestra.

Premii în bani
Aprecierea concurenţilor va fi făcută de un juriu alcătuit din specialişti în folclor din afara județului. Jurizarea se va face ţinându-se seama de calitatea interpretării, autenticitatea şi valoarea artistică a pieselor, ţinuta scenică, frumuseţea şi originalitatea costumului popular. Juriul are dreptul de a redistribui premiile. Concurenţii care au câştigat premiul I sau trofeul festivalului la ediţiile precedente nu mai au dreptul de participare în concurs.
În cadrul ediției a XIV-a a Festivalului-concurs de muzică populară oltenească „Maria Apostol”, organizatorii pun la bătaie premii consistente, menite să recompenseze excelența artistică a tinerilor interpreți din întreaga regiune a Olteniei. Cel mai râvnit premiu este Trofeul Festivalului, în valoare de 3000 de lei, oferit de Consiliul Local și Primăria Runcu. Concurenții sunt împărțiți în două categorii de vârstă, iar pentru fiecare dintre acestea se vor acorda următoarele premii:
– Secțiunea soliști vocali 10–15 ani: Premiul I – 1300 lei, oferit de Consiliul Local și Primăria Runcu; Premiul II – 1000 lei, oferit de Consiliul Județean Gorj prin CJCPCT Gorj; Premiul III – 800 lei, oferit de CJCPCT Gorj; Două mențiuni – câte 400 lei fiecare, oferite de Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
– Secțiunea soliști vocali 16–24 ani: Premiul I – 1500 lei, oferit de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”; Premiul II – 1200 lei, oferit de CJCPCT Gorj; Premiul III – 1000 lei, oferit de CJCPCT Gorj; Două mențiuni – câte 500 lei fiecare, oferite de CJCPCT Gorj. Conform legislației fiscale în vigoare, premiile care depășesc suma de 600 lei sunt supuse impozitării la sursă, aplicându-se doar diferenței ce depășește această sumă. De asemenea, Consiliul Local și Primăria Runcu vor asigura cazarea și masa tuturor concurenților înscriși în competiție.
Izabella Molnar

Articolul Festivalul „Maria Apostol” aduce folclorul autentic în prim-plan, pe 12 mai apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cristina Boboacă întâlneşte Orientul Îndepărtat
Din anul 2007 frumoasa olteancă a descoperit și s-a regăsit în muzica Teresei Teng, o cântăreață taiwaneză, un superstar în toată Asia de Est, ce a cucerit inimile tuturor asiaticilor, prin iubirea sa necondiţionată pe care o oferea fanilor săi, considerându-şi admiratorii o mare familie. Tot de atunci, din respect pentru Teresa Teng, dispărută prematur, în anul 1995, Cristina Boboacă a adoptat numele de scenă Teresa Tina, iar recunoaşterea a venit din partea multor chinezi, japonezi şi asiatici, inclusiv din partea membrilor şi conducerii fan clubului Teresa Teng. Însuși compozitorul pieselor, atât de cunoscute ale Teresei Teng, Lin Huang Kun, a apreciat meritele şi talentul artistei românce, inițiind o colaborare cu Teresa Tina, cu scopul de a continua opera regretatei Teng. Muzica și scrisul sunt cele mai pure forme de exprimare. ,,Auzindu-i vocea caldă şi melodiile ale căror versuri îţi ating sufletul, am început să îmi doreasc tot mai mult să o descopăr pe marea doamnă a muzicii asiatice. Astfel am început să-i interpretez muzica divină şi, treptat, să conturez în minte ideea unei cărţi în care să creionez portretul cântăreţei. După o muncă asiduă şi multe sacrificii, volumul a fost lansat, în limbile română şi chineză. Cartea se numeşte ,,Pe cine căutați, doamnă?”, un omagiu adus Teresei Teng”, declara talentata artistă. Celebrul actor Jackie Chan a aflat despre cartea româncei și a ținut să o felicite personal.

Trei romane, confesiuni ale unui suflet sensibil dar puternic
Inspirată din propria viață, Teresa Tina continuă să aștearnă pe hârtie încă două cărți: ,,Din victimă în învingător” și ,,Îmi dau voie să mă iubești”. Romanele sunt o colecție de vibrații spirituale și învățături profunde, ce vor conduce cititorul într-o călătorie ce-i va schimba perspectiva asupra vieții. Romanul ,,Pe cine căutați doamnă?” șapte ani de plenitudine. Cartea relatează etapele parcurse de protagonista romanului, o tânăra abandonată de soț, dar nu și de destin, deoarece Dumnezeu îi trimte o alinare – recompensă, muzica și întâlnirea la nivel spiritual cu sufletul legendarei Teresa Teng cu care artista româncă își identifică emoții, sentimente și devine îngerul ei păzitor, ajutând-o să se regăsească. La vârsta de 18 ani tânăra fuge de acasă, în capitală, din cauza problemelor și a sărăciei. În fuga pentru supraviețuire, destinul îl scoate în cale pe Mr. Z ce își va pune amprenta asupra personalității, transformând-o, dintr-o adolescentă derutată, într-o femeie și o artistă fascinantă, cu care se căsătorește pentru șapte ani de zile, după care alege să dispară fără echivoc. Însărcinată în 9 luni, tânăra încearcă cu sacrificii aproape nepământești,să afle adevărul dispariției neașteptate a lui Mr. Z și pleacă la zeci de mii de kilometri, în orașul Tianjin, China, în căutarea acestuia. Reușește să-l găsească, iar el refuză să o mai recunoască, repetându-i la infinit: ,,Pe cine căutați doamnă?”
Reflecții așternute cu măiestrie de scriitoarea Maria Postu, despre cartea ,,Din victimă în învingător”. Romanul ,,Din victimă în învingător” este un roman-confesiune, scris la persoana întâi, al copilăriei, al pierderii inocenței și al luptei cu obstacolele exterioare și interioare, din perspectiva lucidă și amară a maturității. În cea de-a doua parte, devine un roman al unei iubiri pierdute, reconstituite din amintiri și un roman al încercărilor disperate ale protagonistei de a da un sens vieții sale, împletindu-și cariera artistică, aflată într-un declin provizoriu, cu reconstruirea icoanei marii artiste asiatice, Teresa Teng. Capitolele dedicate copilăriei pot fi comparate cu ,,De veghe în lanul de secară” a lui Sallinger sau cu unele române românești, ,,Muzici și faze” a lui Ovidiu Verdeș. Acest roman este o recuperare a unui trecut dureros, care nu trebuie uitat, dar și o lecție despre perseverență, răbdare, sacrificiu, iertare și mai ales, despre puterea vindecătoare și compensatoare a Iubirii, în toate ipostazele ei.

Viața continuă în romanul ,,Îmi dau voie să mă iubești”
Talentata scriitoare, Cristina Boboaca, descrie în paginile acestui roman, o poveste de dragoste, de emoție pură, exprimată prin pasaje de un lirism ce pare desuet.
Iubirea lor este însă plină de suișuri și coborâșuri, de neîncredere, de teamă, de dorința de a găsi perechea ideală, din partea protagonistei romanului, Angela, dar și de teama că nici acest bărbat nu se ridică la înălțimea încrederii pe care o caută. Treptat, între cei doi protagoniști se naște o relație de dragoste, la început respinsă și neacceptată de Angela, care refuză să mai fie dezamăgită și nefericită în dragoste. Povestea de dragoste este intensă, presărată cu scene de dragoste, impecabil construite, dar și cu confesiuni reciproce, în timpul cărora cei doi devin pacienți și terapeuți deopotrivă. Fiecare dintre ei ascunde traume adânci, din trecut, care îi împiedică să își trăiască iubirea în mod liber. Scriitoarea Cristina Boboacă reconstituie, cu o știință a detaliilor admirabilă, episoadele descrise în celetrei romane, din care poți învața să te prețuiești, să înveți despre tine că ești o ființă puternică și în situații în care crezi că ești la limita puterilor.
M.P.

Articolul Olteanca Boboacă Cristina alias Teresa Tina, un suflet între două continente apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Mihai Eminescu & George Enescu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Mihail si Gavril sunt cei mai cunoscuţi dintre arhangheli. Despre ei se spune că luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Asemenea lor, dar pe Pământ, jandarmii, cei ocrotiţi de Mihail şi Gavril, asigură respectarea legilor oamenilor.
Ziua de 8 noiembrie a început să fie celebrată în Biserică, drept sărbătoare a îngerilor, în secolul al V-lea, şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Despre îngeri, Biserica spune că sunt duhuri slujitoare, credincioase lui Dumnezeu şi trimise de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. Se spune că, la început, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit drept conducător pe Arhanghelul Mihail.
În folclorul românesc, se spune că Arhanghelii Mihail și Gavril sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte. Ei sunt asistenți la Judecata de apoi, ard păcatele lumești și purifică conștiințele oamenilor.

Peste 19.000 de sărbătoriţi, în Gorj
Nu mai puţin de 1.300.000 de români poartă numele Sfinţilor Mihail şi Gavril sau derivate ale acestora. Dintre aceştia, peste 19.000 locuiesc în Gorj. Potrivit unei informări transmise de Direcţia Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Gorj, la nivelul judeţului nostru, 19.894 cetăţeni îşi sărbătoresc, pe 8 noiembrie, onomastica. Astfel, 4.267 de gorjeni se numesc Mihai, 5.564 femei poartă numele de Mihaela, 3.604 de Gabriela, 4.651 Gabriel, 104 de persoane se numesc Gabi, 977 se numesc Mihail, 83 poartă numele de Gavril şi 474 se numesc Mihăiţă.
În tradiţia românească se crede că Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, dar şi că este un luptător înfocat împotriva diavolilor. Adesea se alătură Sfântului Ilie, când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte grindina cu tunul. Arhanghelul Mihail veghează bolnavii, la cap, când le este dat să moară, şi la picioare, dacă le este sortit să mai trăiască.
Tot în credințele populare, Sfântul Mihail este și protectorul Lunii și al Soarelui și se spune că ori de câte ori diavolii încearcă să le fure de pe cer (eclipse), nu ezită să se lupte cu ei. Pe 8 noiembrie, de ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril este bine să se aprindă o lumânare pentru a avea „lumina” pe cealaltă lume.
Minodora Sucea

Articolul Aproape 20.000 de gorjeni își sărbătoresc onomastica de Sfinții Mihail și Gavril apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Altfel spus, comparativ cu efortul muncii depuse, țăranul român nu se bucură de prea mare atenție (nici măcar mică) din partea statului, locuitorii de la sate, constituind și partea cea mai amărâtă a populației României, singurele lor speranțe îndreptându-se spre Bunul Dumnezeu și mediul natural care-i înconjoară. În schimb, dacă ”strădaniile” pentru modernizarea satului românesc nu a adus cine știe ce beneficii, apoi cu siguranță transformările și permutările de-a-valma (politice, economico-sociale, culturale, etc) din ultima jumătate de veac, au avut mai degrabă un impact negativ în lumea satelor, mai ales asupra zestrei tradițiilor și obiceiurilor noastre, folclorului și culturii populare, moștenite din moși-strămoși pe aceste meleaguri. Privesc cu nostalgie în urmă, reamintindu-mi de anii copilariei, când bunicii și părinții, fetele și băieții satelor noastre gorjenești, îmbrăcau și purtau cu demnitate și mândrie costumul popular strămoșesc, iar sărbătorile creștine, nedeile și hramurile, nunțile, botezurile, etc, însemnau momente unice și adevărate evenimente asupra cărora se revarsă bucuria și tot parfumul autenticului din portul, cântecul și jocul nostru popular. În plus fiecare zonă își avea specificul ei, retrăind parcă și acum momentele acelea, cu alaiuri, cu trăsuri și căruțe, cabriolete, s.a. încărcate cu fete și băieți cu familii, care mai de care, plecând de pe ulițele satelor spre localitățile cu nedei sau târguri, îmbrăcate la rându-le în straie de sărbătoare, totul petrecându-se cu cântec, joc și voie bună. După cum, românii își alină prin cântec și amarul, iar în vremurile de restriște îmbărbătarea și curajul, speranța întru perenitatea neamului și ființei naționale.
De altfel, este vorba de o întreagă filosofie populară, întâlnită deopotrivă și în arta meșteșugurilor și îndeletnicirilor, moștenită de la străbunii noștri, unele chiar din vremea traco-dacică, însuși marele nostru sculptor Constantin Brâncuși, dar și alti creatori sau oameni de artă și cultură inspirându-se în plămădirea operelor lor de referință, din izvorul nesecat al tradițiilor, obiceiurilor și îndeletnicirilor perpetue, pe banda timpului ale neamului nostru românesc. Și nu este deloc întâmplător ca bogăția și frumusețea folclorului și artei populare românești, stârnesc pretutindeni admirație și respect, existând mărturii că strămoșii noștri traco-daco-geți își exprimau prin viața lor spirituală și o imagine artistică de neegalat, vitejia și setea de libertate, dar și bucuria de a trăi și munci, exprimându-și adeseori voioșia prin datini și obiceiuri de nebănuit. Iar, satisfacția și bucuria noastră, a urmașilor, ar trebui să fie cu atât mai mari cu cât, viața culturală și spirituală a înaintașilor neamului românesc, este parte importantă, așezată la temelia artei și culturii universale, cu precădere ai grecilor antici și ai Romei imperiale. Din păcate, permanenta și continuitatea bogăției și frumuseții artei și folclorului românesc nu doar că și-au pierdut din importanta și preocuparea noastră cotidiană, dar sunt și grav poluate și vulgarizate, dispărând treptat, dar sigur esența, sensul și spiritul autentic românesc din cultura populară. Se încearcă chiar o izolare a creațiilor din zestrea satului nostru strămoșesc, un rol realmente distructiv avându-l în principal RTV-urile comerciale, în ale căror emisiuni, bunăoară, pe linii melodice vechi se compun texte noi, de regulă kitsch-uri, care nu au nicio legătură cu folclorul adevărat, venit de la “mama lui de acasă”, acesta confundându-se cu “ofurile” și incultura unor interpreți și a auditoriului lor de “inimă albastră”. Cât despre îmbrăcatul și portul costumului popular nici măcar o crâmpeie n-a mai rămas din tradiția noastră, a satului românesc, singurii purtători, la ocazii și evenimente culturale, coordonate de instituțiile de creație populară abilitate, fiind artiștii care compun ansamblurile profesioniste, ori formațiile de amatori ale cântecului și jocului popular românesc. Dar și aici, în dese cazuri, se simte alterarea autenticului și îndepărtarea vădită a interpretării scenice de sacralitatea cântecului și dansului nostru popular, poate cu oarece excepții venite din zone cu o încă mare încărcătură istorică- Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bucovina sau Gorjul “istoric și pitoresc”. Or acțiunile și manifestările organizate conjunctural cu astfel de competitori artistici nu înseamnă neapărat și păstrarea pe fond a tradițiilor din arta, portul și jocul popular, de aceea, dăinuirea prin reconstituire a acestora, trebuind a intra în obligația permanentă a instituțiilor de cultură și a specialiștilor în domeniu, din nefericire, ca valoare profesională, tot mai puțini, în a milita pentru conservarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor satului românesc, dar nu numai.
Iar, reconstituirea zestrei noastre populare, atât cât a mai rămas, dincolo de orice festivisme, unele banalizate, fără noimă și calitate cultural-artistică, a devenit în ultima vreme o necesitate de extremă urgență, întrucât ne-au invadat “facaturile” și stricăciunile în tot ceea ce înseamnă autenticul în cultura românească. Apoi, intoxicându-ne cu manelismul de tip oriental, cu jargonismele și sărbătorile occidentaliste de tip Halloween sau Valentine’s Day (Ziua Îndrăgostiților), renunțând atât de ușor la îndrăgitele noastre tradiții-Dragobetele, Sânzienele (Drăgaica),etc, moștenite din moși-strămoși, înseamnă, fără îndoială un adevărat blestem, care poate să ne ducă în acest complex și imprevizibil context universal, la pierderea identității noastre naționale. Deja am stâlcit limba română, plombând-o cu tot felul de exprimări luate anapoda din lumea largă, la care prind îngrijorător de mult tot felul de manifestări a la “golaniada” și “vulgariada”, neexistând nici o străbatere a instituțiilor statului abilitate, a stopa pe cât se poate din peisajul autohton cosmopolitismul de prost, venit de aiurea și care are un impact negativ în educația și comportamentul socio-cultural, în special la nivelul generației tinere. Iar stricăciunile acestea, apărute în existența poporului român, nu fac altceva decât să îngăduie degradarea spirituală și morală, și bineînțeles pierderea obiceiurilor și tradițiilor noastre strămoșești. Și e bine să ne reamintim cum marii noștri scriitori- Coșbuc, Creangă, Eminescu, Alecsandri, Sadoveanu, Blaga, Rebreanu, Caragiale, Arghezi, M.Preda, ș.a.m.d., nu doar că au apreciat într-un mod deosebit tezaurul creat de poporul român, dar au militat pentru păstrarea și promovarea acestuia, inclusiv și alături de muncă și talent, folosindu-l ca material lingvistic în marile lor capodopere literar-artistice (vezi, Luceafărul, Amintiri din copilărie, Nunta Zamfirei, Baltagul, Moromeții, Strunga, Ion etc) la care am mai adăuga și inegalabila baladă populară Miorița. Or, bogăția, diversitatea și frumusețea artei și folclorului românesc, nu reprezintă, până la urmă altceva, decât inteligența și puterea de creație a poporului nostru, de la începuturi și până în prezent, inegalabile în lume, de aceea obligația și grija noastră sfântă pentru conservarea, nu în ultimul rând prin reconstituire, acolo unde este cazul, a acestui inestimabil patrimoniu național.
Din păcate, România trece de peste un sfert de veac printr-o perioadă nefastă, actualul sistem politic- instituțional, neglijând nepermis, ba mai degrabă săpa distructiv la obârșia și temelia existenței de milenii ale neamului românesc. Iar, de aici zestrea noastră culturală, obiceiurile, tradițiile, arta și folclorul, moștenite, după cum spuneam, din vatra strămoșească, sunt la rându-le victime ale nepăsării, nemerniciei și crasei incompetenței a celor ce conduc și guvernează această țară de peste 25 de ani. De aici și de la ei pleacă toate necazurile în România de azi; economia națională furată și decapitată, bugetul statului secătuit de o întreagă mafie politico-administrativă, protejată de o justiție la fel de coruptă, ce controlează tot ce mișcă în țară, iar mârșeviile și slinoasele dispute și lupte interne pentru putere și privilegii nemăsurate, au aruncat de fiecare dată în derizoriu răspunderea pentru bunul mers al societății românești. În toate domeniile de activitate domnește un haos general, iar în sistemul culturii nu poate fi altfel, situația fiind la fel de disperată.
Mai exact în ministerul de resort și în multe din instituțiile subordonate acestuia zace ignoranța, indolența, activitatea rezumându-se la festivismele ocazionale, adesea fără conținut și adevăr despre cultura autentic- românească. Așijderea, după chip și asemănare, centrele de conservare, îndrumare și valorificare a tradițiilor noastre populare nu sunt nici ele puse într-un mod serios la treabă, făcându-se o muncă de mântuială, în vreme ce ne dispar, în speță, și specialiștii etno-folclorici de mare valoare. Pe de altă parte, este vorba de mărturiile despre trecutul istoric al poporului român, imortalizate și transmise din generație în generație prin cultura materială, creație a înaintașilor, dar care în zilele noastre sunt tot mai mult ignorate si neprotejate din aceleași motive de inconștiență și o proastă reabilitare și administrare a patrimoniului național. Și includem aici o serie de monumente istorice, de complexuri arheologice “in situ” (vezi, câteva; Sarmisegetuza și zona cetăților dacice din munții Orăștiei, dar nu numai, Roșia Montană și aria istorico- geografică a munților Apuseni, deopotrivă grav afectate și de retrocedările ilegale făcute după ‘89, sistemul de cetăți dacice și române din aria dobrogeano- pontică, așezămintele monahale din Bucovina sau cetățile medievale din Transilvania, abandonarea unor importante șantiere arheologice, ș.a.m.d). De asemenea, sunt neglijate și lăsate în paragină muzeele de arhitectură și artă populară(în aer liber), casele memoriale, culele boierești și multe alte vestigii și obiective comemorative, întâlnite pretutindeni în țară și care înseamnă sau evocă pagini de epopee din trecutul glorios de istorie și luptă a poporului nostru, pentru libertatea și perenitatea existenței sale pe aceste meleaguri.
Or, din păcate, cei ce conduc și guvernează de o bună perioadă de timp această țară, nu ne dovedesc a fi demni de trecutul, istoria și tradițiile neamului românesc. Iar să invoci de atâta amară de vreme lipsa de bani, este o altă mare gogomănie, refuzându-se cu rea intenție reconstituirea și protejarea acestui complex fenomen al culturii și artei noastre populare- o mărturie de-a -pururi și un permanent izvor de inspirație și creație.
Neoaș românească, respirând de fiecare dată din aburul vieții strămoșilor noștri. După cum, în conditiile actuale, când mizerabilii noștri politicieni au grija de a oferi, în principal, prin emisiunile de radio și televiziune, doar circ, demagogie și un noian de știri rele, tendențios aruncate în dezbaterea publică pentru zăpăcirea și deprimarea poporului, atunci singura șansă a fiecărui iubitor de neam, bogăție și cultură autentică, este de a ignora astfel de specimene, găsindu-și în schimb refugiul în spiritul și în încântătorul peisaj al patriei și al mirificului sat românesc, deopotrivă, după chipurile înaintașilor noștri, pe unde ne-au arătat a ne purta pașii și dragostea de țară. Bunăoară, prin dulcea Bucovina sau prin Maramureșul voievodal, în Țara Făgărașului, la Rășinari sau în Țara lui Litovoi și a Jiului de Sus, prin zona Munților Apuseni, ori spre impunătorul Ceahlău al Carpaților Orientali, etc. Este și un astfel de prilej, un mijloc de a intra în contact direct cu mărturiile specifice vechimii, trecutului și permanenței neamului nostru românesc, evident și prin ingeniozitatea creațiilor sale, împletite cu sentimentele de iubire față de țara lor dragă. În rest, ce am putea să mai spunem, doar că pentru cei “sus puși” desconsiderația lor față de istoria și cultura poporului român, poate fi, dincolo de indolența și lipsa de preocupare și un semn de mișelească trădare, trebuind să înțeleagă că interesul național însemna între altele și obligația lor majoră, vizavi de reconstituirea, păstrarea și valorificarea prin toate mijloacele posibile a tradițiilor, obiceiurilor și a întregului tezaur cultural românesc. Altfel…
Vasile Irod

Articolul România încă respiră din “aburul” strămoșilor săi, dar zestrea, cu obiceiuri și tradiții autentic-naționale este tot mai săracă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În perioada 3-6 noiembrie, la Târgu-Jiu s-a desfăşurat cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Naţional al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu”. 41 de solişti vocali şi instrumentişti au urcat anul acesta pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, unde s-a desfăşurat festivalul, încântând publicul şi juriul cu talentul lor. Cei mai buni dintre aceştia au fost premiaţi joi seara, în cadrul Galei Laureaţilor. Misiunea juriului nu a fost însă deloc una uşoară. „Anul acesta a fost o ediţie foarte bună, foarte strânsă. Concurenţa a fost foarte mare pentru că au fost foarte mulţi interpreţi foarte buni. (…) Cu certitudine, toţi concurenţii, şi cei de azi şi cei de ieri şi cei din viitor, vor ştii să preţuiască laurii pe care i-au dobândit la Festivalul Naţional al Cântecului Popular Românesc „Maria Lătăreţu” pentru că Maria Lătăreţu este un brand iar numele ei, aflat pe frontispiciile acestui festival, nu este deloc puţin lucru. Tinerii noştri interpreţi de muzică populară sunt cu adevărat foarte buni. Cu toţii sunt câştigători dar marele câştigător este folclorul românesc, care nu va pieri”, a declarat prof. dr. Elise Stan, preşedintele juriului.

Două premii importante au plecat în Bistriţa
În premieră, Marele Premiu şi Premiul I au plecat în acelaşi judeţ. O tânără interpretă de muzică populară din Bistriţa-Năsăud, Ionela Cristina Bugnar, şi-a adjudecat anul acesta Marele Premiu şi Trofeul festivalului. Aflată la prima participare la Festivalul „Maria Lătăreţu”, Ionela Bugnar nu se aştepta să câştige Trofeul, însă s-a declarat încântată de faptul că se va întoarce acasă cu un dar atât de frumos pentru bistriţenii ei. „Sunt foarte bucuroasă că am reuşit să ajung la acest concurs. Îmi doream foarte mult să particip pentru că este un concurs cu renume. Am venit cu inima deschisă până aici de la Bistriţa şi iată că merg acasă încărcată cu daruri. Le duc bistriţenilor mei dragi un frumos trofeu. Mulţumesc orchestrei pentru că au fost alături de noi, au fost în spatele nostru. Mulţumesc  juriului şi mulţumesc şi publicului. Nu mă aşteptam să primesc acest trofeu pentru că a fost concurenţă mare; am fost foarte mulţi concurenţi, concurenţi valoroşi, cu voci foarte bune”, a spus Ionela Bugnar. Tot din Bistriţa-Năsăud a venit şi câştigătoarea Premiul I la secţiunea solişti vocali –  Mădălina Ancuţa Mîrza. „Nu am avut niciun fel de reţinere în a trimite şi Premiul I şi Marele Premiu în judeţul Bistriţa-Năsăud. E o dovadă, zic eu, mai clară decât oricare alta că juriul a fost foarte exigent şi obiectiv”, a declarat Gheorghe Porumbel, directorul festivalului.

Două premii şi două menţiuni pentru Gorj
Reprezentanţii judeţului Gorj au obţinut anul acesta două premii şi două menţiuni la Festivalul „Maria Lătăreţu”. Astfel, Ion Constantin Pobirci (vioară) şi Teodor Foanţă (acordeon), doi tineri gorjeni care au concurat la secţiunea solişti instrumentişti, au fost răsplătiţi cu menţiuni. Un alt gorjean, Mirel Trifon Chiru, a obţinut premiul I la aceeaşi secţiune. Tot din Gorj este şi câştigătoarea Premiului Special oferit de nora Mariei Lătăreţu, Ioana Lătăreţu. Este vorba de Adriana Maria Soreanu. Cea de-a treia menţiune la secţiunea solişti instrumentişti a fost acordată lui Alexandru Marian Cozaciuc, din judeţul Suceava. Premiul III la aceeaşi secţiune a revenit lui Alexandru Nicolae Derlean, din Caraş-Severin, iar premiul II i-a fost acordat lui Tudor Ciprian Vârciu, din Alba. De precizat că laureatul premiului II la secţiunea solişti instrumentişti a mai câştigat şi un premiu special din partea Societăţii Naţionale de Radio, premiu constând într-o sesiune de înregistrări împreună cu Orchestra de Muzică Populară Radio. Tot trei menţiuni au fost acordate şi la secţiunea solişti vocali. Acestea au revenit Simonei Mazăre, din Botoşani, Alinei Ureche, din Republica Moldova, şi Dariei Gâdea, din Maramureş. La aceeaşi secţiune, Premiul III i-a fost acordat lui Cristian Petrişor Tomoni, din Timiş, iar Premiul II lui Iulia Mihai, din Giurgiu.

Organizatori
Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului „Maria Lătăreţu” a fost organizată de Consiliul Judeţean Gorj şi Autoritatea Naţională pentru Turism, cu sprijinul Consiliului Local şi Primăriei municipiului Târgu-Jiu şi al Ligii Culturale „Fii Gorjului” din Bucureşti, prin Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Şcoală Populară de Artă Târgu-Jiu şi Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”.
Roxana Lupu

Articolul Trofeul Festivalului „Maria Lătăreţu”, câştigat de o bistriţeancă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.