Evenimentul a fost organizat de către Colegiul Național “Tudor Vladimirescu”, în parteneriat cu Consiliul Local și Primăria municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși” și Liceul de Arte “Constantin Brăiloiu” din reședința Gorjului.
La parterul Stadionului Municipal din Târgu Jiu, în Pavilion Art 360, s-au desfășurat expoziții foto și proiecții video privind Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO în România, concursuri și dezbateri tematice, menite să implice în mod activ elevii și comunitatea locală în promovarea și protejarea moștenirii culturale. Tinerii au putut afla astfel informații despre Siturile naturale UNESCO și siturile culturale UNESCO, s-au putut familiariza cu patrimoniul UNESCO din țara noastră lărgindu-și bagajul de cunoștințe generale cu lucruri utile și novatoare. Trebuie spus că patrimoniul UNESCO din România cuprinde numeroase situri culturale ca Peisajul Cultural Minier din Roșia Montană, bisericile din zona Bucovinei (Humor, Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Suceava, Voroneț, Probota și Sucevița), Mânăstirea Horezu și bisericile fortificate din Transilvania, cetățile dacice din munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș. În ceea ce privește siturile naturale din țara noastră, intrate deja în Patrimoniul UNESCO, acestea sunt Rezervația Biosferei Delta Dunării – cel mai tânăr pământ românesc -, pădurile seculare și virgine de fag din Carpați ș.a.
Organizatorii evenimentului cultural “PATRIMONIUL NOSTRU, MOȘTENIREA LUMII!” își doresc să transforme Ziua Mondială a Educației într-un moment de reflecție asupra rolului educației în conservarea identității culturale și transmiterea valorilor universale.
Marius Stochițoiu

Articolul Ziua Mondială a Educației, marcată la Târgu Jiu, printr-un eveniment cultural de excepție apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

2. Constantin Brâncuşi – magician al formelor
Constantin Brâncuşi a descoperit deci în piatră ideea. Care venind ea din fundamentele unor culturi străvechi a părut mai firească decât orice aparenţă. De-atâtea ori ne-am dorit, în vecinătatea operelor sale, să-l fi cunoscut, să-i fi auzit vocea, să-i fi scrutat infinitudinea privirilor. Căci – cine oare i s-ar împotrivi? – privirile sale s-au manifestat la modul absolut şi divin. Ceea ce înseamnă că-n creatorul ivit în lumină din Hobiţa Gorjului (în lumina unei clasicităţi recuperate şi împinse în mileniul al treilea) s-a întrupat nevoia lumii de a-şi esenţializa aspiraţia transorizontică. Acest proces de esenţializare s-a impus definitiv şi a primit aură de tezaur, de zestre lăsată cu limbă de moarte unei comunităţi continuatoare a lui Orfeu.
Toposul lui Constantin Brâncuşi, în care păsările şi himerele par tot atâtea prelungiri ale sinelui într-o eternitate perpetuă dar la fel de nesigură, de halucinantă, în care stâlpii de la pridvoarele caselor ţărăneşti din Oltenia şi-au transferat semnificaţiile în eonii reîntemeietori de univers, are stabilitatea viului şi măreţia pantheonului.
Acest magician al Formelor nu pare să-şi fi epuizat semnalele hierofanice, dimpotrivă, pădurea de simboluri pe care a plămădit-o cu geniul fiinţei sale prototipice reverberează în jur oglinzi în a căror claritate statică stau să nască nebănuite capodopere. O nouă limbă română ori o nouă limbă franceză ar trebui reinventată ca totalitatea operei sale să-şi primească echivalentul semiotic, seria de luminescente corespondenţe.
Târgu-Jiul a primit în dar de la acest geniu hobițean și european opera sa de căpătâi, intrată de-acum în Patrimoniul UNESCO. Astfel orașul e o veritabilă citadelă culturală, estetică, artistică și literară.

3. Motiv al centemplării
Și Mihai Eminescu a sărutat pământul Gorjului. Îngenuncherea lui a fost un legământ cu arheii, cu zeii. Mâinile sale au mângâiat iarba, arborele a protejat izvorul de maculare. Şi astfel a făcut poezie.
Recitindu-1 pe Eminescu, nu pot să uit c-a fost om. Om prin vinele căruia a curs sânge. Nu pot să uit, pentru că fiinţa sa nu s-a potrivit cu aceea a semenilor săi. Nu s-a potrivit şi pace. S-a transsubstanţiat în gândire şi a sacralizat tot ce, prin cuvântul său, a venerat.
De aceea revin şi scriu: istoria s-a rarefiat în idei. Şi noi, răstigniţi, rostim întemeierea ideilor. Mihai Eminescu este marele motiv al contemplării mele. Este împăratul de care nu s-a putut apropia Moartea şi pe care l-a înconjurat cu oglinzi, precum cândva în Siracuza pe Arhimede, sinele cel atoateştiutor.

4.Trasnimaginarul transmodern
O asemenea idee fundamentală ar fi aceea că evoluţia imaginată este definitivată/conturată ca virtuală rezolvare, care se cere ca necesitate, trecută în concret/în real pentru ieşirea din situaţia-limită.
O a doua că, da, transimaginarul validează călătoria numai după ce, abandonând testele succesiv neeficiente, neoperaţionale ale imaginarului, numai după ce soluţia ultimă, concretizată ca unică proiecţie virtuală, are şi puterea de a se concretiza în real, singurul mod de a-şi verifica puterea şi valabilitatea.
Eu gândesc că imaginarul literar propriu-zis nu-şi este/nu-şi poate fi suficient sieşi. Eu cred că-n interioritatea lui fabuloasă găsim mereu un paradis pierdut, o insulă misterioasă, o utopie ce trebuie transcensă. Dar transimaginarul dă imaginarului o dublă deschidere pe care o rezolvă doar legea terţului inclus care traduce transgresiunea dualităţii, ce opune cuplurile binare, ca să se obţină (refacă) unitatea deschisă care cuprinde şi Universul, şi fiinţa umană.
Astfel imaginarul literar nu se confundă cu transimaginarul transmodern (transdisciplinar). Dimpotrivă se diferenţiază net, cel din urmă de cel dintâi, transimaginea e o imagine în devenire, în re(e)voluţie (s.n. I.P.B.); transimaginea ne face să ieşim direct din imaginarul enunţat /scripturalizat/ dicţionalizat/ ficţionalizat şi ne proiectează simultan dincolo de gândire şi fabulaţie/ invenţie şi de ceea ce exista deja într-un fel oarecare. Opera/capodopera este produsul imaginaţiei absolute. În viziune transmodemistă, imaginea nu poate fi redusă la condiţia de semn, ci reevaluată prin dinamismul ei, nici la statutul de metaforă, căci, şi pe acest nivel, limbajul poetic l-a părăsit, intrând în cel al „imaginii integrate”.
„Locul imaginii – opinează Jean Burgos – […] se găseşte în unirea imediată, chiar dacă aparent arbitrară, a unor forţe venite din două lumi diferite şi în prelungirea sau în rezonanţa lor într-o realitate de limbaj, percepută în extensiune şi origine posibilă a tuturor metamorfozelor” (Burgos, 1988, pp. 461-473).
Prima secvenţă a frazei aparţine modernităţii, cea de-a doua transmodernităţii. Imaginarul se oferă sacrificial morţii şi renaşterii sale, cunoaşte mereu resuscitări miraculoase, treceri dincolo de pura reflectare în interioritatea ei sacră şi fiinţială, îşi transcende regimul, strict literar/literal, artificial, dorindu-şi parcă reîntoarcerea la natură, renaturalizarea, ceea ce, fireşte, nu este posibil, căci dimensiunea artistică este una intrinsecă.
Dar nimic nu împiedică imaginea literară să redevină misterioasă, enigmatică şi crudă ca un sfinx, fecundă ca un arhetip/simbol mereu fondator.
Desigur, în noua paradigmă a transmodernismului promovată de mine în România de azi.

BIBLIOGRAFIE
Jean Burgos: Pentru o poetică a imaginarului; traducerea de Gabriela Duda; prefață de Gabriela Duda; Editura Univers, București, 1988
Ion Popescu Brădiceni, scriitor, doctor în filologie

Articolul Editorial – Utopia neacoperită apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Includerea capodoperelor titanului de la Hobița în UNESCO este o recunoaștere a valorii universale a moștenirii lăsate de Constantin Brâncuși.
Primarul Marcel Romanescu, prezent în India, a anunțat că este „un pas uriaș” pentru municipiul Târgu Jiu și pentru județul Gorj, care deschide noi oportunități de dezvoltare pentru comunitatea noastră.
„Dincolo de emoțiile participării la un astfel de eveniment, apar sentimentele de bucurie în urma reușitei acestui mare pas, de recunoaștere a importanței și a valorii operelor marelui Constantin Brâncuși.
Nu trebuie să uităm că această reușită a fost obținută cu eforturi mari, depuse de Primăria Municipiului Târgu Jiu, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și, totodată, să amintim contribuția domnului deputat Mihai Weber care, în perioada în care a fost președintele Comisiei UNESCO din Parlamentul României, a susținut demersurile necesare în acest sens, dar și contribuția domnului viceprimar Gabriel Coica, cel care a depus toate eforturile pentru ca operele lui Brâncuși să fie înscrise în Patrimoniul Cultural Mondial”, a transmis primarul din Târgu Jiu.
O reacție a avut și premierul Marcel Ciolacu. „După 33 de ani de demersuri, Ansamblul Monumental «Calea Eroilor», realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, a intrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această recunoaştere internaţională reprezintă atât un tribut artistic profund pentru valoarea operelor marelui Constantin Brâncuşi, cât şi o oportunitate pentru Târgu Jiu şi regiunea Olteniei de a atrage vizitatori din întreaga lume, care să se conecteze cu istoria şi tradiţiile româneşti”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, care în acest moment, mai include alte nouă obiective de patrimoniu cultural şi natural: Delta Dunării (1991), Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
I.I.

Articolul Zi istorică! Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu, în patrimoniul UNESCO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Marcel Romanescu a subliniat că introducerea operelor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO va implica o monitorizare mai drastică a acestora din partea organismelor abilitate. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, a declarat că decizia din 2021 de retragere a dosarului UNESCO a fost una bună, pentru că altfel exista riscul ca acesta să fie respins. Această recunoaștere internațională subliniază importanța și valoarea artistică a operelor lui Brâncuși și va contribui la promovarea culturii românești în întreaga lume. Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, format din cele trei opere: ,,Masa tăcerii”, ,,Poarta sărutului” și ,,Coloana fără sfârșit”, va fi acum protejat și conservat în cadrul Patrimoniului UNESCO, asigurându-se astfel că această moștenire culturală va fi transmisă generațiilor viitoare.
,,S-a finalizat parcursul nostru pentru intrarea în patrimoniul UNESCO. Mai rămâne doar în luna iulie să ni se înmâneze, oficial, această distincție de introducere a operelor brâncușiene în patrimoniul UNESCO. Astăzi, am primit oficial că ultima comisie a avizat, și rămâne ca la festivitate, în India, la Mumbai, să ni se decerneze această mare onoare de a intra în patrimoniul UNESCO cu Ansamblul brâncușian. Impactul va fi foarte puternic, din momentul în care pui pe harta lumii Târgu Jiul cu patrimoniul UNESCO, cu operele brâncușiene care sunt de o valoare inestimabilă. Cu toate atacurile mizerabile, și asta îmi aduce aminte de ultimii patru ani, cu tot ce au făcut ca să nu se realizeze acest lucru, uitați-vă că oamenii de specialitate veniți din afara României, au apreciat. Au apreciat că anumite lucruri nu se mai pot schimba, noi nu mai putem modifica anumite clădiri care s-au construit în ultimii 34 de ani pe Calea Eroilor. Dar și-au dat seama de un lucru: că împreună suntem oameni de buna credință. Adică ce am promis și în etapa dinainte de evaluarea care s-a făcut la Târgu Jiu și în etapa de după evaluare, noi am promis un lucru: că pe toată Calea Eroilor nu vor mai fi mașini parcate. Cu toată zarva care s-a creat, am luat această măsură. Sunt câteva măsuri care au fost impuse și care au fost monitorizate și după acea vizită. Comisia UNESCO și compartimentele din Ministerul Culturii vor monitoriza mult mai drastic lucrările care se vor desfășura pe Calea Eroilor și pe zona de protecție”, a precizat primarul Marcel Romanescu la Radio Infinit.
Claudiu Matei

Articolul Oficial! Romanescu: Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu intră în Patrimoniul UNESCO! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Ia românească are șansa de a intra în patrimoniul mondial al umanității”!
Fără îndoială că acesta este un prim pas pentru ca în asemenea vremuri siderate de contagiunea pandemică, cel mai cunoscut obiect al portului tradiţional românesc, ia, un element de identitate care a căpătat în timp valoare de simbol, să fie pus alături de bunurile reprezentative ale omenirii, recunoscute de către UNESCO, mai ales că acest dosar a fost blocat de prea multe ori, din cauze birocratice sau financiare, ceea ce ilustrează meritul tuturor membrilor comisiei care au susţinut finalizarea dosarului, pe deplin conştienţi că acest bun naţional cu valoare universală este supus ameninţărilor lumii globalizate în care trăim! Cu siguranţă că înscrierea cămăşii cu altiţă în Lista Reprezentativă a UNESCO, va însemna o recunoaştere a continuităţii acestei adevărate arte a confecţionării iei, pe teritoriul României şi în Republica Moldova, şi va fi nevoie de o strategie diplomatică articulată şi comună, pentru a promova importanţa dosarului către decidenţii UNESCO, dar, o asemenea iniţiativă mai înseamnă şi o responsabilitate din partea celor mai înalte foruri de decizie ale României şi ale Gorjului, care vor trebui să elaboreze politici publice, locale şi naţionale, pentru susţinerea artei de confecţionare a cămăşii cu altiţă şi pentru promovarea acesteia în plan internaţional. ,,Ia românească are șansa de a intra în patrimoniul mondial al umanității, arată deputatul Mihai Weber, şi mă bucur că județul Gorj este o oază unde tradiția s-a păstrat, iar arta țeserii cămășii cu altiță s-a transmis din generație în generație. În dosarul depus la UNESCO sunt menționate comunitățile din Gorj unde cusutul cămășilor tradiționale se ridică la rang de artă. În total, sunt menționate 47 de localități din Gorj, în care meșteșugul confecționării iei este și astăzi viu, cu o vechime de mai bine de două secole. Și, în același dosar depus de România la UNESCO, sunt menționate și «purtătoarele de competență» din județul Gorj, recunoscute de specialiștii din Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial, pentru autenticitatea creației lor, aşa cum ar fi orașul Tismana și comuna Stroești, acestea fiind leagănul broderiilor tradiționale din Gorj”, a precizat domnul deputat! Dacă stăm să cugetăm bine, oare, ce-ar fi dacă domnul deputat Mihai Weber, ar iniţia la nivelul Gorjului o campanile de sensibilizare a sponsorilor pentru crearea unor centre emblematice ale portului popular gorjenesc, aşa cum a fost pe vremuri «Arta casică» de la Tismana, pentru că asemenea centre, ar putea să «încolţească» precum iarba primăverii, şi la Polovragi, la Aninoasa, la Turceni sau în alte părţi ale Gorjului, ceea ce ar face ca «Gorjul istoric şi pitoresc» să devină o atracţie turistică de neimaginat, asociată cu numele genialului sculptor Constantin Brâncuşi şi mai ales cu Ansamblul sculptural de la Târgu-Jiu!

Sensibilizarea instituţiilor de bază din Gorj, pentru unirea eforturilor în vederea urgentării Dosarului includerii Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu în Patrimoniul UNESCO!
Ar fi fost mult mai inspirat, domnul deputat Mihai Weber, dacă ar fi luat iniţiativa sensibilizării instituţiilor de bază din Gorj, cum ar fi Centrul Cultural «Constantin Brâncuşi», împreună cu Universitatea «Constantin Brâncuşi», pentru unirea eforturilor specialiştilor din acest domeniu în vederea urgentării Dosarului includerii Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu în Patrimoniul UNESCO, pentru că un asemenea dosar poate să constituie fundamentul preţuirii costului popular românesc! În altă ordine de idei, deoarece domnul deputat Mihai Weber este un român de viţă veche, prin legătura sa de rudenie cu marele şi prestigiosul român care este Dincă Schileru, iar costul schileresc este o emblemă a Gorjului, inimitabilă şi inegalabilă, iniţiativa trebuie susţinută şi mai mult! Costumul popular are vechimea istoriei noastre milenare, iar, dacă până în decembrie 1989, purtarea costumului popular era legat cu precădere de grandioasele festivaluri organizate de către structurile partidului şi statului, după 1990, el a început să-și recapete locul și rolul în viața de zi cu zi a românului, pentru că oamenii iubitori de frumos și chiar tinerii, au început să se înveșmânteze în portul strămoșilor la sărbătorile religioase şi la cele cu caracter istoric, ajungându-se ca purtarea costumului popular, fără carantină, să devină un adevărat curent «etno», pentru că devine emoţionant şi înălţător să vezi un cuplu de tineri care în ziua nunții preferă să meargă la slujba cununiei înveșmântați în costume populare, împreună cu unele persoane din alaiul nuntaşilor şi chiar cu lăutarii care se respectă prin cântecele lor de o frumuseţe ce nu are termen de comparaţie! În mod fericit, chiar s-a ajuns până la statornicirea unei zile dedicate iei românești, implicit costumului nostru popular, la 24 iunie, de Sânziene, ceea ce constituie o inițiativă lăudabilă, apărută în urmă cu doar câțiva ani şi devenită chiar un eveniment internațional, fiindcă ia este sărbătorită peste tot în lume, acolo unde trăiesc români. Practic, putem vedea că în această zi se obișnuiește ca ținuta confraților noștri, oriunde s-ar găsi ei, să conţină măcar elementul de bază al costumului popular, ia sau cămașa, iar, tradiţia cuprinde în chip fericit și viața eclesiastică, pentru că este sublim şi apropiat sufletului să vezi un ierarh, un preot sau un diacon purtând veșminte liturgice cusute cu motive naționale ori să admiri un sfânt prestol înveșmântat cu pânză ce poartă pe ea motive tradiționale, aşa cum la fel de impresionantă ne apare o biserică împodobită în interiorul său cu acele covoare de lână țesute în războaie și împodobite cu inegalabile motive populare. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Deputatul Mihai Weber «îmbracă» Ia românească şi uită de numele lui Constantin BRÂNCUŞI? apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul COLOCVIILE BRÂNCUŞI – Ansamblul brâncușian în contextul Centenarului. Între trecut și viitor apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Călinoiu a anunţat, joi, că odată cu realizarea Muzeului Brâncuşi, Casa Gănescu va fi transformată în muzeul de artă, urmând să fie astfel deschis publicului.
În ceea ce priveşte introducerea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” în patrimoniul UNESCO, premierul a dat asigurări că se lucrează la dosarul necesar pentru ca acesta să “fie pe placul comisiei”, afirmând totodată că este nevoie de lobby politic pentru a se realiza acest lucru. “Am discutat cu cel care a lucrat la raport, domnul Sergiu Nistor, care este şi consilierul preşedintelui Iohannis, şi cu ministrul Culturii şi cu cei din comisia UNESCO, ca să pregătim dosarul să le placă şi lor, că degeaba ne place nouă. Şi mai trebuie ceva, trebuie lobby politic. Comisia a fost în Germania anul acesta, nu i-a interesat de noi, eu credeam că acum Germania ne va iubi, nu ne-a iubit. Nu este respinsă cererea, asta este cel mai important lucru, că dacă era respinsă, nu mai puteam să o mai depunem. Împreună cu expertul care acum e şi consilier prezidenţial şi cu ministrul Culturii, cu domnul Vulpescu, lucrăm să-l facem mai bine şi să facem şi lobby, că fără lobby nu se rezolvă nimic pe plan european”, a afirmat Victor Ponta.
În luna iulie, Ansamblul Monumental Calea Eroilor din municipiul Târgu-Jiu nu a fost inclus în patrimoniul mondial al UNESCO, decizia fiind luată în cadrul celei de-a 39-a ediţii a Comitetului Patrimonial Mondial din Germania. În ceea ce priveşte repatrierea osemintelor sculptorului Constantin Brâncuşi, primul ministru a precizat că, în acest caz, încă se caută soluţii legale pe baza legislaţiei din Franţa.
A.Stoica

Articolul Eforturi pentru Brâncuşi! Călinoiu anunţă că autorităţile vor rămâne fără casa de protocol “Gănescu” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Prima strategie abordată de reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură din Târgu-Jiu este de a derula o serie de activităţi în parteneriat cu Academia Română şi Universitatea de Vest din Timişoara. “În cadrul universităţii am descoperit că există o emulaţie în ceea ce priveşte creaţia artistică şi în special în ceea ce îl priveşte pe Brâncuşi. Sper să se materializeze în parteneriate aşa că deschiderea noastră către mediul universitar nu poate fi decât benefică şi va aduce un plus de valoare pentru tot ce se întâmplă cu Brâncuşi la Târgu-Jiu”, a declarat Doru Strâmbulescu, directorul Centrului “Constantin Brâncuşi”
Acesta a precizat că în februarie, când se împlinesc 139 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, se vor organiza o serie de colocvii cu o caprticipare de circa 40 de persoane: “În perioada 20-22 februarie vom organiza Colocviile Brâncuşi. Evenimentul va cuprinde mai multe secvenţe; una este conferinţa ştiinţifică la care sunt invitaţi circa 40 de persoane, tema simpozionului este Brâncuşi în literatură; va fi de asemenea prezentat şi un film care a fost lansat anul trecut în cinematografe intitulat «Brâncuşi din eternitate», la care cel mai probabil va fi prezent şi regizorul şi producătorul filmului”.

Caravana naţională culturală
Specialiştii în cultură de la Târgu-Jiu doresc ca în cursul acestui an să organizeze şi o Caravana Brâncuşi, care va avea ecou atât naţional, cât şi internaţional. “Vrem să organizăm şi o Caravană Brâncuşi ţinută în universităţi şi centre culturale din ţară. În cadrul caravanei vrem să luăm legătură cu Forbach, oraş cu care Târgu-Jiul este înfrăţit; această acţiune face parte din strategia de promovare. Vom merge în Forbach ca să prezentăm ce avem aici şi ce vrem să facem pentru că Târgu-Jiul merită să fie un oraş conexat pe axa culturală a lumii pentru existenţa acestui ansamblu unic”, a mai spus Doru Strâmbulescu.
Acesta a mai declarat ieri că şi în 2015 se va susţine tradiţional simpozionul naţional de pictură şi sculptură, în septembrie va avea loc un eveniment dedicat Arethiei Tătărăscu, iar în octombrie va fi un simpozion naţional de estetică, organizat în parteneriat cu Academia Română.

Bursa Brâncuşi
Autorităţile locale din Târgu-Jiu vor ca anul acesta să fie primul însă nu ultimul an când se va acorda un premiu intitulat Bursa Brâncuşi pentru un tânăr student ori cercetător care l-a studiat şi îndrăgeşte opera brâncuşiană. “Mi-am propus să constitui la nivelul Centrului Brâncuşi un Consiliu Ştiinţific alcătuit din cei mai importanţi brâncuşiologi din România şi nu numai, invitaţia va fi de altfel şi pentru cei din străinătate. Acest consiliu va stabili cine şi cum merită să primească această bursă. Pe final de an vrem să organizăm şi o Gală a premiilor Brâncuşi, ce se vrea a fi un eveniment care poate să stimuleze creaţia brâncuşiană şi sperăm să fie o acţiune de nivel naţional”, a mai spus directorul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”.
Izabella Molnar

Articolul Program strategic de promovare a lui Brâncuşi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Festivităţile prilejuite cu împlinirea a 76 de ani de când operele lui Brâncuşi de pe Calea Eroilor au fost inaugurate, au debutat la Masa Tăcerii, au continuat pe Aleea Scaunelor, pe sub Poarta Sărutului, participanţii mergând apoi spre Coloana Infinitului. Manifestările de ieri au fost dedicate şi eroilor căzuţi în luptele de la Podul Jiului din ziua de 14 octombrie 1916, moment istoric evocat de către un reprezentant al Direcţiei Judeţene Gorj pentru Arhivele Statului.
Ovidiu Strâmbulescu, directorul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”, a amintit ieri că data de 27 octombrie 2013 a fost ziua în care s-a semnat dosarul de înscriere pe lista patrimoniului UNESCO a Ansamblului brâncuşian: “Astăzi (n.r. ieri) comemorăm nu numai predarea ansamblului brâncuşian, ci şi luptele de la Podul Jiului, conduse de maiorul Ioan C. Popilian. De asemenea, se împlineşte şi un an de la semnarea dosarului de înscriere pe lista patrimoniului mondial UNESCO a ansamblului brâncuşian. Procesiunea reproduce evenimentele de la 27 octombrie 1938 când a fost inaugurat ansamblul, prin actul de donaţie pe care Arethia Tătărăscu, preşedinta Ligii Femeilor Gorjene, îl făcea Primăriei Târgu-Jiu”.

Autorităţile franceze, prezente
La manifestările de ieri au fost prezenţi şi membrii unei delegaţii din oraşul Forbach, Franţa, oraş cu care Târgu-Jiul s-a înfrăţit în urmă cu aproape un an de zile. Delegaţia a fost condusă de către primarul din Forbach, Laurent Kalinowski, care s-a declarat încântat că a putut participa la evenimentul organizat de autorităţile târgujiene. “Cu această ocazie, îl redescopăr pe Constantin Brâncuşi, consider că aici este foarte bine reprezentat; Masa Tăcerii dar şi celelalte opere sunt impresionante, bine conservate şi am auzit că sunt cunoscute şi la nivel internaţional, fiind în plin proces de includere a operelor în patrimoniul UNESCO. Sunt onorat să pot participa la acest eveniment aniversar. Despre Brâncuşi, mai pot spune că a evoluat de-a lungul istoriei, se ştie că este un artist român, dar care a îmbogăţit şi patrimoniul cultural francez prin legăturile pe care le-a avut în timpul vieţii cu Franţa. De când am semnat înfrăţirea, am descoperit că Forbach are lucruri în comun de împărtăşit cu oraşul Târgu-Jiu”, a declarat primarul din Forbach.

Planuri comune de dezvoltare
Procesiunea de ieri a fost condusă de primarul Târgu-Jiului, Florin Cârciumaru, care a enumerat proiectele comune pe care oraşul lui Brâncuşi le-a avut cu oraşul Forbach din Franţa, după semnarea actului de înfrăţire. “Acum un an, noi ne-am înfrăţit cu Forbach; am fost personal în fruntea unei delegaţii când am mers în Franţa pentru a semna actul de înfrăţire şi iată că astăzi (n.r. ieri) avem între noi delegaţia franceză. În perioada de când am semnat actul de înfrăţire şi până în prezent, împreună am realizat o serie întreagă de activităţi pe linie culturală, sportivă, şi chiar în această vizită primarul este însoţit de specialişti, de reprezentanţi ai unor instituţii din Forbach şi ai unor societăţi comerciale de acolo. Ne bucură prezenţa lor la Târgu-Jiu şi sunt sigur că după cele văzute şi trăite la noi acasă vor pleca cu o impresie destul de plăcută şi frumoasă despre oraşul nostru, oamenii noştri, ospitalitatea gorjenească, astfel încât să îşi dorească să revină la Târgu-Jiu”, a precizat edilul municipiului Târgu-Jiu.
Izabella Molnar

Articolul Ansamblul brâncuşian, la 76 de ani de la inaugurare apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Includerea Ansamblului Brâncuşi în UNESCO, agreată de ambasadorul Franţei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Noile proiecte majore legate de infrastructura sportului gorjean au fost explicate de Carmen Tocală drept necesități reale ale sportului din zonă. “Sunt familiarizată cu ceea ce înseamnă sport în Gorj și Târgu-Jiu pentru că baschetul s-a dezvoltat foarte mult aici și comunitatea iubește sportul. Fapt constatat de sala arhiplină și de dorința de succes și rezultate. Pe de altă parte însă, nivelul infrastructurii nu este de nivel internațional. Am constatat asta la momentul la care echipa de fotbal Pandurii Târgu-Jiu, calificată în cupele europene, a jucat în altă localitate, fără a putea să ofere cetățenilor care sprijină acest sport prin munca lor să vadă aici acele meciuri. Și la baschet, echipa de aici este calificată în EuroChallenge, singura organizată de FIBA Europa. Motive pentru care ne-am hotărât să îmbunătățim infrastructura”, a declarat secretarul de stat venit la Târgu-Jiu în vizită de lucru. Tocală a trecut destul de repede peste ceea ce înseamnă aceste investiții strict pentru sportul gorjean încercând să reliefeze importanța transformării Complexului Sportiv “Municipal” Târgu-Jiu în Complex Sportiv Național: “Vrem să dezvoltăm activități sportive turistice de ocuparea timpului liber. Odată cu intrarea în Patrimoniul UNESCO vrem să putem oferi aici și orientare turistică, alergare montană, ciclism montan, tenis de masă, dans. Avem o serie de activități sportive pe care să le propunem administrației publice locale pentru dezvoltare pe viitor, dar mai întâi să creăm Complexul și apoi să-l integrăm. Apoi va avea loc o creștere a fenomenului sportiv. Aici chiar avem rezultate. Să ai și fotbal și pe lângă fotbal să crească și jocurile sportive precum handbalul și baschetul, ambele la fel de costisitoare, este ceva. Ne-am asigurat în discuții cu sponsorii că vor fi și anul acesta și anul viitor aceste echipe în competiții fără a fi diminuate bugetele. La sponsorizare e un pericol permanent. Se întâmplă, se desființează echipe, pleacă sponsorii, primele bugete tăiate într-un moment de criză sunt cele de publicitate, dar aici se pare că nu va fi cazul. Din contră, vrem ca aici să ne dezvoltăm”, a mai declarat Carmen Tocală într-o conferință de presă organizată ad-hoc la Stadionul “Municipal”.
Viitorul Complex Sportiv va beneficia de cele mai moderne dotări, Carmen Tocală menționând că în comisia ce s-a ocupat de proiecte a fost și Federația Română de Fotbal, care a impus standardele necesare unor participări în cupele europene. Investițiile se vor ridica la circa 20 de milioane de euro și se vor concretiza într-un stadion de 15.000 de locuri, cu toate facilitățile necesare, și o Sală de 1.500 de locuri a cărei capacitate, la unele sporturi, se poate duce spre 1.700-1.800 de locuri. “Domnul președinte și-ar fi dorit un stadion de 12.000 de locuri, să fie plin, să fie emulație la meciurile de campionat. Că la 15.000 de locuri se va vedea tribuna goală. Am zis că nu, că lumea va veni. Arena Națională, indiferent cine joacă, nu am văzut-o cu scaune goale. Este plăcerea de a te duce într-un loc, frumos. Este și o mândrie. Se generează bani și din bilete. Proiectul este finalizat, am mers pe propunerea noastră, de un stadion de 15.000 de locuri, pentru că ne dorim un business plan coerent, așa cum se întâmplă la nivel internațional. Noi, sportul, trebuie să înțelegem că suntem parte a culturii și concertele există și ele într-un business plan coerent, la fel și activitățile culturale. Așa este peste tot, va trebui să luăm modelul și să rentabilizăm bazele sportive. Am avut la comisii destule discuții. Ce se întâmplă cu suprafața de joc, dacă se strică, dacă se acoperă, ce costuri sunt dacă se strică suprafața de joc? Proiectanții asigură peste tot în lume suprafața de joc, asigură montare de podium deasupra suprafeței de joc, gazonul. Comunitatea are nevoie și de sport, și de cultură, și, mai presus de tot, avem nevoie de rentabilizare. Trebuie să generăm bani care să se întoarcă în sistemul sportiv. Stadionul, dacă este al fotbalului, prin închiriere, poate să producă venituri și să susțină activitatea sportivă pentru copii și juniori sau pentru alte nevoi pe care le mai au”, a mai precizat Carmen Tocală, care vrea ca acest nou complex sportiv proiectat să se transforme și într-o afacere care să aducă bani sportului local.
Cristi Constantinescu

Articolul Tocală vrea Complex Sportiv Național la Târgu-Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Din delegaţia sosită acum câteva zile în Gorj, au făcut parte Tijani Haddad – Tunisia – preşedinte FIJET, Plamen Starev – Bulgaria – conducătorul Comisiei “Mărul de Aur”, Marijana Rebic – Croaţia – Secretar General FIJET, Mohamed Salah Attia – Egipt – membru al Comitetului Director FIJET, Marian Constantinescu – preşedinte FIJET România, Doina Constantinescu – de la Traveller Magazin, Corina Martin – preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România. Iniţiatoarea acestui proiect de acordare a Mărului de Aur municipiului Târgu-Jiu şi judeţului Gorj a fost Laura Dragu, preşedinta Asociaţiei Profesionale Patronale de Turism Gorjul.

Certificat de naştere pentru Târgu-Jiu
Ziua de ieri a fost una importantă pentru autorităţile târgujiene şi cele judeţene, festivitatea de decernare a trofeului Mărul de Aur având loc la Masa Tăcerii, una dintre cele mai importante opere brâncuşiene din Târgu-Jiu. Florin Cârciumaru, edilul municipiului Târgu-Jiu, spune că odată cu primirea acestui premiu a fost semnat simbolic “certificatul de naştere” al viitorului oraş turistic: “Am primit Oscarul Turismului şi astăzi (n.r.) ieri am semnat certificatul de naştere al viitorului oraş turistic. Este un vis al târgujienilor care devine realitate. De când am devenit primar în anul 2000 mi-am propus ca alături de conducerea Consiliului Judeţean şi de toate autorităţile locale din judeţ să facem ceva în acest sens încât peste ani şi ani, oraşul Târgu-Jiu, să devină un oraş turistic, iar asta nu s-ar fi putut fără sprijinul celor din judeţ. Îi asigur pe toţi cei care au avut curajul să ne ofere această distincţie că nu îi vom dezamăgi şi că peste ani şi ani vor fi mulţumiţi de această hotărâre pe care au luat-o. Nici nu realizăm, practic, ce mare pas am făcut în lumea bună a turismului prin primirea acestui trofeu”, a declarat primarul municipiului Târgu-Jiu.

“Mărul de Aur”, va circula prin Gorj
Prezent la festivitatea de ieri a fost şi Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism. “Acest premiu este extrem de important; reprezintă recunoaşterea Târgu-Jiului şi a judeţului Gorj ca destinaţie turistică unicat. Sunt şi alte zone de la nivel internaţional care concurează pentru a avea un astfel de trofeu. El se decernează o singură dată. Acest Măr de Aur trebuie să meargă în fiecare locaţie din Gorj, în fiecare zonă turistică a Gorjului pentru a fi promovat şi ca oamenii să vadă importanta distincţie. În general, turismul se dublează în zonele în care aceste tipuri de premii sunt decernate. Şi turismul în Gorj a crescut în acest an cu circa 10 procente”, a susţinut ministrul Florin Jianu.
Potrivit primarului Florin Cârciumaru, “Mărul de Aur” va fi expus în Piaţa Prefecturii din municipiul Târgu-Jiu, iar mai apoi va lua calea judeţului.: “Trofeul nu este al unui oraş, pentru că la obţinerea sa au concurat foarte multe comunităţi din judeţ şi bineînţeles că trofeul trebuie să fie prezent şi la Polovragi şi la Tismana, şi în alte localităţi, şi la Primăria Târgu-Jiu şi la Prefectură. Nu ar putea să câştige acest trofeu un singur oraş, deci trofeul este al judeţului şi trebuie expus în toate comunităţile pentru ca cetăţenii să îl vadă. În aceste zile vom încerca ca el să fie aşezat pe un suport şi să fie expus în Piaţa Prefecturii ca să aibă posibilitatea să fie văzut de toţi târgujienii”.

Conferinţă internaţională în Gorj
Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, spune că numai ospitalitatea gorjenilor şi echipa bine închegată între administraţiile locale şi cea judeţeană au făcut posibilă primirea premiului “Mărul de Aur”. Acesta a precizat că anul viitor, se doreşte organizarea unei conferinţe internaţionale de promovare a turismului gorjean. “Oscarul în turism este unicat şi se acordă o singură dată unei locaţii, ceea ce înseamnă că Gorjul a devenit locaţie cultural-turistică unicat. Perspectiva este clară, să nu ne oprim aici, să demarăm proiecte importante pentru promovarea continuă a turismului, operele lui Constantin Brâncuşi să intre cât mai repede în patrimoniul mondial al UNESCO, să promovăm în continuare proiectul «Acasă la Brâncuşi». Pentru la anul, dorim realizarea unei conferinţe internaţionale de promovare a turismului în Gorj, cu participarea miniştrilor din ţările care vor răspunde invitaţiei noastre”, a declarat Ion Călinoiu.
Trofeul “Mărul de Aur” se acordă anual unor obiective sau localităţi, la nivel internaţional, în semn de recunoaştere, ca destinaţie turistică şi culturală unicat. La primirea acestei distincţii a contribuit şi întreg procesul de includere a operelor sculptorului Constantin Brâncuşi în patrimoniul mondial al UNESCO, proces estimat a se încheia la mijlocul anului viitor.
Izabella Molnar

Articolul „Oscarul în turism” a ajuns şi va rămâne în Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Pe perioada șederii, reprezentanţii delegaţiei vor vizita o serie de obiective turistice ale județului Gorj, în cadrul unui program turistic și cultural organizat de Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul. Din delegaţie fac parte:
Tijani Haddad – Tunisia – Preşedinte FIJET; Plamen Starev – Bulgaria – conducătorul Comisiei “Mărul De Aur’’; Marijana Rebic – Croaţia – Secretar General FIJET; Mohamed Salah Attia – Egipt – Este membru al Comitetului Director FIJET; Marian Constantinescu – Preşedinte FIJET România; Doina Constantinescu – de la Traveller Magazin şi totodată Corina Martin – Preşedinte F.A.P.T.
Delegația oficială va decerna municipiului Târgu-Jiu prestigiosul trofeu «Mărul de aur», decoraţia conferind municipiului titlul de «Destinație Turistică și Culturală Unicat»”.
„Mărul de aur“ (distincţia care este echivalentul premiului Oscar în turism) se acordă anual unor obiective sau localităţi în semn de recunoaştere, ca destinaţie turistică şi culturală unicat.
Un rol decisiv în acordarea trofeului l-au avut operele lui “Constantin Brâncuşi”, care, de anul viitor, vor fi incluse în Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Andrada Bărăitaru

Articolul Delegaţia FIJET, în vizită la Casa Memorială “Constantin Brâncuşi” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ambasadorii au sosit la Târgu-Jiu sâmbătă după-masă şi au fost întâmpinaţi la sediul Palatului Administrativ de către prefectul judeţului Gorj, Alin Văcaru, subprefectul Virgil Drăguşin, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, respectiv primarul din Târgu Jiu, Florin Cârciumaru. Apoi, delegaţia însoţită de autorităţi a făcut o scurtă plimbare prin centrul municipiului, au trecut pe Aleea Celebrităţilor şi au poposit la Poarta Sărutului, loc în care le-au fost prezentate ambasadorilor o scurtă istorie despre viaţa şi operele părintelui sculpturii moderne.
Primarul municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, a menţionat: “Consider că vizita grupului de ambasadori constituie pentru oraşul Târgu-Jiu un moment de mândrie şi trebuie să ne bucurăm, pentru că niciodată nu am avut o vizită diplomatică la un nivel atât de ridicat. Pentru noi constituie o onoare şi pot să spun că din cele prezentate până în momentul de faţă, prin deplasarea pe care am făcut-o prin centrul oraşului, ambasadorii o să plece cu o impresie plăcută şi frumoasă despre oraşul nostru. Am primit numai cuvinte de apreciere şi laudă despre cum arată oraşul şi au spus că până acum nu au întâlnit în România un oraş mai curat decât municipiul Târgu-Jiu” a afirmat Florin Cârciumaru.

Promovare la nivel înalt
Pe de altă parte, Ion Călinoiu considera vizita ambasadorilor benefică pentru promovarea judeţului. “Ne simţim onoraţi pentru această vizită. Este o vizită pe care o aşteptam, dar nu mi-am imaginat că va fi de o asemenea anvergură. Avem prezenţi în Gorj, din corpul diplomatic la iniţiativa noastră, a premierului şi a Ministerului Afacerilor Externe 38 de ambasade. Ei sunt bineînţeles însoţiţi de specialişti din ambasadă şi de soţiile lor. Asta înseamnă pentru noi un prilej deosebit de promovare a judeţului Gorj. Din discuţiile pe care le-am purtat în sala Maură am înţeles cât de mare este interesul faţă de judeţul nostru. O parte din ambasadori au mai fost în judeţ, ne cunoaştem”, a precizat Ion Călinoiu, şeful judeţului

Ambasadorul Poloniei sprijină demersurile pentru includerea în UNESCO a operelor lui Brâncuşi
Ambasadorul Poloniei, Marek Szczygiel nu a fost străin de frumuseţile judeţului. Asta deoarece, diplomatul nu se afla pentru prima dată în Oraşul lui Brâncuşi, spre deosebire de unii dintre colegii săi. Acesta a ţinut să menţioneze, că sprijină demersurile pentru includerea în patrimoniul UNESCO, a operelor lui Constantin Brâncuși.
“Mă bucur foarte mult să revin aici la Târgu-Jiu cu colegii mei ambasadori, oraşul este foarte frumos, iar noi toţi susţinem candidatura Ansamblului Monumental «Calea Eroilor» la patrimoniul mondial al UNESCO. Ideea este foarte bună şi cred că e şi foarte bine pentru dezvoltarea potenţialului turistic al oraşului Târgu-Jiu şi judeţului Gorj. În fiecare an, Ministerul Afacerilor Externe organizează o vizită a corpului diplomatic de ambasadori din Bucureşti în regiunile din România, precum Bucovina, Delta Dunării, iar anul acesta vizităm Vâlcea şi Gorj” a spus ambasadorul Poloniei.

Huo Yuzhen: “Consider că sunteţi foarte bogaţi cultural”
Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Huo Yuzhen, a precizat că le recomandă tuturor chinezilor să viziteze România şi municipiul Târgu-Jiu, ea fiind impresionată de operele sculptorului Constantin Brâncuşi din Parcul Central.
“Sunt bucuroasă să mă aflu în ţara dumneavoastră, Târgu-Jiu fiind un oraş extrem de frumos. Eu am mai vizitat alte 29 de judeţe ale ţării, mă aflu pentru a treia oară în acest judeţ, este cu totul deosebit, cel mai probabil datorită prezenţei operei lui Brâncuşi. Am aflat despre operele lui Brâncuşi la Paris şi sunt foarte bucuroasă că le pot vedea cu ochii mei. Consider că sunteţi foarte bogaţi, cultural vorbind şi cred că se pot stabili legături fructuoase între cele două ţări. Mulţi investitori chinezi au venit în România şi au diverse planuri de investiţii. Când prim-ministrul Chinei a vizitat România, domnia sa a semnat foarte multe contracte”, a spus Huo Yuzhen.
Duminică, cei 38 de ambasadori au vizitat Muzeul Satului din localitatea Curtişoara şi Mănăstirea Tismana, apoi oaspeţii au plecat spre capitală.
Andrada Bărăitaru

Articolul Gorjul, judeţul ambasadorilor apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.