<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive perioada comunista - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<atom:link href="https://www.gorjeanul.ro/tag/perioada-comunista/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gorjeanul.ro/tag/perioada-comunista/</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Mon, 13 Jun 2016 15:56:37 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>

<image>
	<url>https://www.gorjeanul.ro/wp-content/uploads/2017/10/cropped-gorjeanul_logo-1-32x32.png</url>
	<title>Arhive perioada comunista - Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</title>
	<link>https://www.gorjeanul.ro/tag/perioada-comunista/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Cozma era “Paul” la Securitate!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/cozma-era-paul-la-securitate/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/cozma-era-paul-la-securitate/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jun 2016 21:10:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[colaborator securitate]]></category>
		<category><![CDATA[consiliul national de studiere a arhivelor securitatii]]></category>
		<category><![CDATA[lider studenti]]></category>
		<category><![CDATA[luceafarul huilei]]></category>
		<category><![CDATA[Marian Munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[miron cozma]]></category>
		<category><![CDATA[nume conspirativ]]></category>
		<category><![CDATA[paul]]></category>
		<category><![CDATA[perioada comunista]]></category>
		<category><![CDATA[sindicalist valea jiului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=112692</guid>

					<description><![CDATA[<p>Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității îl are în evidențele sale pe Miron Cozma ca fost colaborator al organelor represive din perioada comunistă, vestea fiind una pe care ex-sindicalistul din Valea Jiului o neagă categoric. Cotidianul “Adevărul” a publicat o amplă relatare despre dosarul pe care “Paul” îl are la Securitate, “Paul” fiind numele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/cozma-era-paul-la-securitate/">Cozma era “Paul” la Securitate!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității îl are în evidențele sale pe Miron Cozma ca fost colaborator al organelor represive din perioada comunistă, vestea fiind una pe care ex-sindicalistul din Valea Jiului o neagă categoric. Cotidianul “Adevărul” a publicat o amplă relatare despre dosarul pe care “Paul” îl are la Securitate, “Paul” fiind numele conspirativ pe care îl primise “Luceafărul Huilei” de la securiști. Acesta ar fi semnat un angajament de bună voie pe 7 septembrie 1977, la scurt timp după protestele ce avuseseră loc în acea perioadă la minele din Valea Jiului, securiștii apreciindu-l pentru faptul că era o persoană în care oamenii aveau încredere.<br />
“Subsemnatul Cozma Miron, născut în 25 august 1954, în localitatea Derna, judeţul Bihor, fiul lui Gheorghe şi al Ana, cu domiciliul în Lonea, mă angajez să sprijin şi să informez organele de Securitate în activitatea lor, în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, precum şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste, mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit”, se arată în angajamentul semnat de “Paul”, formularea fiind una standard pentru acele vremuri.<br />
Înainte de a-l accepta pe lista colaboratorilor săi, Cozma a fost verificat și din alte surse, o notă informativă scrisă la sfârșitul lui august 1977 de “Victor Victor” scoțând în evidență caracterul pe care îl avea viitorul liderul sindical încă de pe atunci. “Uneori dă dovadă de o prea mare încredere în sine, are iniţiativă personală, dă dovadă de inteligenţă, vine în relaţii cu maistrul electrician mecanic P.I. şi lăcătuşi şi electricieni din cadrul sectorului. În afara programului de serviciu se ocupă de discotecă, prin organizaţia UTC şi sindicat, activând pe lângă Casa de Cultură în Lupeni. (&#8230;) Nu a fost văzut în stare de ebrietate sau să consume băuturi alcoolice şi nici nu a fost remarcat cu alte probleme deosebite”, a consemnat “Victor Victor”.<br />
Colaborarea lui “Paul” cu Securitatea s-a încheiat în toamna lui 1983 când, conform sursei menționate, Cozma a devenit membru al PCR, putând fi folosit ca “sursă” în această calitate. Fostul lider sindical neagă însă vehement atât apartenența sa la PCR, cât și calitatea de colaborator. El pune totul pe seama intenției de a candida la viitoarele alegeri prezidențiale. “În ’77, eu l-am arestat pe Ceauşescu. Eu, angajament? Nu auzi că eu nu am fost membru de partid? Ce, naiba, nu pricepeţi? Eu sunt rocker. Am eu angajament la Securitate? Din 1978, eu am devenit inginer Producţie la Mina Lonea. Întreabă-l câtă bătaie a luat de la mine primul secretar de acolo. În faţa mea nu mişca nimeni pe vremea lui Ceauşescu. Eu n-am avut niciodată vreo relaţie cu Securitatea”, a spus, tranșant, Cozma, pentru “Adevărul”, același gen de afirmații fiind făcute și ieri, după publicarea informațiilor privitoare la colaborarea sa cu Securitatea. Ziua de ieri a marcat împlinirea a 26 de ani de la cea mai sângeroasă mineriadă dintre cele conduse de Cozma în decursul anilor, în 1990 minerii conduși de el ajungând în Piața Universității unde studenții protestau împotriva noii puteri, recent dovedindu-se că și liderul din piață al studenților, Marian Munteanu, colaborase cu Securitatea.<br />
<em><strong>Gelu Ionescu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/actualitate/cozma-era-paul-la-securitate/">Cozma era “Paul” la Securitate!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/actualitate/cozma-era-paul-la-securitate/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Conferinţa ştiinţifică: «Viaţa la sat în perioada comunistă»!</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/conferinta-stiintifica-viata-la-sat-in-perioada-comunista/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/conferinta-stiintifica-viata-la-sat-in-perioada-comunista/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 29 Jul 2015 21:00:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[conferinta stiintifica]]></category>
		<category><![CDATA[perioada comunista]]></category>
		<category><![CDATA[regim totalitar]]></category>
		<category><![CDATA[universitatea constantin brancusi]]></category>
		<category><![CDATA[viata la sat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=87461</guid>

					<description><![CDATA[<p>Joi, 30 iulie 2015, ora 15.00, la Institutul de Politici Publice, Administrație și Științele Educației, din Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu se va desfăşura Conferința cu tema: «Viaţa la sat în perioada comunistă», susţinută de către d-l drd. Flavius Cristian Marcău, pentru a se accentua ideea că la cei peste 25 de ani de la [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/conferinta-stiintifica-viata-la-sat-in-perioada-comunista/">Conferinţa ştiinţifică: «Viaţa la sat în perioada comunistă»!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Joi, 30 iulie 2015, ora 15.00, la Institutul de Politici Publice, Administrație și Științele Educației, din Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu se va desfăşura Conferința cu tema: «Viaţa la sat în perioada comunistă», susţinută de către d-l drd. Flavius Cristian Marcău, pentru a se accentua ideea că la cei peste 25 de ani de la căderea comunismului în România, trebuie să analizăm acest eveniment relativ îndepărtat, dar totodată apropiat, deoarece comunismul, ca regim totalitar, reprezintă o parte neagră a istoriei noastre, datorită metodelor brutale şi a numărului mare de victime pe care acesta le-a făcut de-a lungul timpului. E o pată neagră ce nu a putut fi îndepărtată mulţi ani de la implozia regimului totalitar şi care încă se resimte la nivel de mentalitate.<br />
Prin conferinţa «Viaţa la sat în perioada comunistă», ne propunem să aducem în atenţia opinei publice o parte a istoriei recente ce tinde să fie uitată de către aceia care au trăit acele vremuri sau necunoscută de cei născuţi după 1989. De aceea, putem aprecia, fără să comitem vreo greşeală procedurală, că perioada comunistă a generat o scădere semnificativă a calităţii vieţii, ce s-a resimţit cu preponderenţă la nivelul satului românesc. În concluzie, putem spune că încă de la începutul regimului comunist, mediul rural a cunoscut o perioadă de transformare ce a vizat sectoarele social şi economic, prin industrializarea forţată şi colectivizarea agriculturii, iar conferinţa pe care ne propunem să o susţinem are în vedere și abordarea unor teme ce vizează problemele de viaţă ale locuitorilor satelor de atunci, pentru a putea creiona un tablou autentic şi pentru a reliefa traiul zilnic şi dificultăţile pe care populaţia le-a întâmpinat.<br />
<em><strong>Prof. univ. dr. George NICULESCU, directorul I.P.P.A.S.E, din Universitatea «Constantin Brâncuşi» Târgu-Jiu</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/conferinta-stiintifica-viata-la-sat-in-perioada-comunista/">Conferinţa ştiinţifică: «Viaţa la sat în perioada comunistă»!</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/conferinta-stiintifica-viata-la-sat-in-perioada-comunista/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Teza lui Costel &#8211; Nicolae Pârvulescu</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/teza-lui-costel-nicolae-parvulescu/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/teza-lui-costel-nicolae-parvulescu/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 09 Mar 2015 22:00:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[idee filozofica]]></category>
		<category><![CDATA[lagare comuniste]]></category>
		<category><![CDATA[momente importante din istorie]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae parvulescu]]></category>
		<category><![CDATA[perioada comunista]]></category>
		<category><![CDATA[romane valoroase]]></category>
		<category><![CDATA[teza lui costel]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=76315</guid>

					<description><![CDATA[<p>Autor a şapte romane valoroase (Aniversare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982, Fotoliul vacant, vol. I, S.R. Cv.,1986, vol.II, S.R.,1990, Instanţe, I, Editura Aius PrintEd, Cv.,2006, vol.II, Aius PrintEd, 2007, Bravo lui, Editura Autograf MJM, Cv.,2008, Cât văd ochii, Autograf MJM,Cv., 2011), membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesorul de elită Nicolae Pârvulescu a încredinţat tiparului [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/teza-lui-costel-nicolae-parvulescu/">Teza lui Costel &#8211; Nicolae Pârvulescu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Autor a şapte romane valoroase (Aniversare, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982, Fotoliul vacant, vol. I, S.R. Cv.,1986, vol.II, S.R.,1990, Instanţe, I, Editura Aius PrintEd, Cv.,2006, vol.II, Aius PrintEd, 2007, Bravo lui, Editura Autograf MJM, Cv.,2008, Cât văd ochii, Autograf MJM,Cv., 2011), membru al Uniunii Scriitorilor din România, profesorul de elită Nicolae Pârvulescu a încredinţat tiparului un nou roman, Teza lui Costel, (466 p.), Editura Autograf MJM, Craiova, 2014.<br />
Departe de a fi vorba de o teză şcolară obişnuită, hic et nunc avem a face cu o idee filozofică şi românescă privind Omul dat în p&#8230; mă-sii, omul care sfinţeşte locul, omul, măsura tuturor lucrurilor (Protagoras), omul, cel mai preţios capital&#8230;, idee susţinută şi demonstrată cu asupra de măsură pe perioada comunistă a istoriei noastre având ca incipit sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, iar ca final momentul 1989 şi ceva după.<br />
Este perioada pe care a trăit-o din plin generaţia autorului, când în baza şi suprastructura socială şi politică a societăţii româneşti s-au produs mutaţii însemnate iniţiate şi conduse de PMR şi PCR, având ca lideri pe Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu, după 1965, sub îndrumarea „frăţească” de la Răsărit, călăuză sigură fiindu-le învăţătura marxist-leninistă.<br />
Încercând un fir al Ariadnei prin labirintul întâmplărilor, lectorului, i se reamintesc momentele importante ale istoriei României dintre care menţionăm: 23 August 1944, ziua eliberării României de sub jugul fascist de către glorioasa armată sovietică, reforma agrară din anul 1945, alegerile din anul 1946 falsificate de comunişti după învăţătura lui Iosif Visarionovici conform căreia “nu conta deloc cine şi cum vota, important era cine număra voturile”. Atunci s-a iscat şi un distih interesant: “Foaie verde de cocoare/ Votai ochi şi ieşi soare”. Urmează apoi reforma monetară (1947 şi 1952), reforma învăţământului din anul 1948 cu introducerea limbii ruse în şcoală şi înfiinţarea facultăţilor muncitoreşti, naţionalizarea industriei şi a editurilor, perioada neagră de după 1950-1952 cu întemniţarea oamenilor bogaţi şi a reprezentanţior vechilor partide istorice, deportarea celor 44.000 în Bărăgan, satul nou Răchitoasa, (cazul Aristică Oprescu), colectivizarea agriculturii (1949-1962) după modelul colhozurilor sovietice şi arestarea celor care s-au opus acestei acţiuni, faimosul plan Valev din anul 1964 privitor la desfiinţarea economiilor naţionle şi dezvoltarea lagărului socialist, plan ce urma a-l pune în practică N.S. Hrusciov şi multe altele, primul val al eliberării deţinuţilor din lagărele comuniste, Congresul al IX-lea, politica internă şi exatrenă a liderului de la Scorniceşti ş. a. Din acest punct de vedere, romanul are suficiente elemente pentru a fi socotit istoric.<br />
Tineretul era înregimentat în UTM şi UTC, instruit şi educat în spiritul concepţiei şi moralei comuniste, care prevedea desfiinţarea exploatării omului de către om, comportament exemplar în viaţa social-economică, politică şi familială având ca principiu de viaţă: „de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia după nevoi”. O mai mare utopie nici că se putea!<br />
Obedient politicii regimului comunist, autorul romanului Mitrea Cocor a scris un articol intitulat „Lumina vine de la Răsărit”. Avem acum ARLUS, Librăria „Cartea Rusă”, Institutul de limba rusă „Maxim Gorki”, mulţi tineri şi-au făcut studiile superioare şi postuniversitare la Moscova, Sovromuri în economie, controlul consilierilor sovietici în toate domeniile social-economice şi politice etc. Ca „o viaţă de ficţiune izvorâtă dintr-o viaţă reală”(L. Rebreanu), după clasificarea romanelor întreprinsă de Nicolae Manolescu, în „Arca lui Noe”, Eseu despre romanul românesc”, „Teza lui Costel” s-ar încadra în cel corintic.<br />
Pentru că atunci nu existau mijloace moderne audio-video ca în zilele de azi, se citea mai cu seamă literatură sovietică (Mama de Gorki, Tînăra gardă de Al. Fadeev, Oameni sărmani de Dostoievski&#8230;) şi se învăţa foarte mult în şcoli şi facultăţi, se vizionau spectacole de teatru, şi filme de orietare sovietică, specatcole fotbalistice, distracţii la ştrandul „Tei” (Ceata lui Papuc)&#8230;<br />
Acţiunea romanului este le persoana întâi şi se întâmplă simultan sau succesiv în Bucureşti şi la ţară, în Opreştii noi. Îmbinând la înalt nivel artistic modurile de expunere clasice, la momente potrivite integrează firesc aspecte ale limbii populare, unele nu fără umor, cum ar fi: „s-a dat de ceasul morţii”, „îi crapă obrazul de ruşine”, „îi dă sângele-n foc”, „vin din podgoriile noastre forestiere”, „la Paştele cailor”, „ Căsătoria-i loterie curată/ Alegerea naşului e o artă”, asta pentru că unele cupluri, după terminarea facultăţii, au trecut şi la viaţa de familie, aşa ironizau fin viitorii miri ş. a.<br />
În această panoramă românescă, galeria personajelor este foarte bogată. Cosmin Bordeianu, protagonistul romanului este poreclit „zeciulică” sau „zecist” pentru că pe toată perioada şcolară (ele-student la istorie) a fost numai de nota zece, un adevărat model pentru generaţia sa, Laura Bordeianu, sora lui, olimpică la matematici ca elevă de liceu, urmând facultatea de matematică, specialist de clasă în prepararea cafelelor în familie, pentru tinerii colegi şi prieteni, Nicu Stănilă, prieten apropiat al lui Cosmin, Cristina, Sorina, Cati Nistor. Apar, de asemenea, cadrele didactice universitare (prof. Sălişteanu cu două doctorate „Magna cum laude” la Berlin, în filozofie şi la Bucureşti, în istorie, tovarăşul decan al facultăţii de istorie, doamna Eugenia Sălişteanu, profesor de limba franceză ş.a.)<br />
Cosmin Bordeianu, exemplar în ceea ce priveşte învăţătura şi cercetarea ştiinţifică, prezintă lucrări valoroase de istorie în cadrul Cercului de istorie medievală; pentru meritele sale incontestabile ajunge repartizat în învăţământul superior, unde obţine doctoratul şi continuă con brio şi activitatea de cercetare.<br />
Ca student a trăit şi momente erotice sui generis, („amorul este fiul romanelor”), prezentate sau sugerate cu mult talent de autor. E vorba de Rodica, femeie de serviciu la facultate şi colega acesteia, Cristina, Sorina, pentru ca în final să se căsătorească cu Narcisa, asistentă la Biologie, cu care trăieşte o viaţă demnă, având şi copii.<br />
Din acest punct de vedere, cartea lui Nicolae Pârvulescu, “Teza lui Costel”, poate fi socotită un bildungsroman şi un thriller în care narativitatea nu pare liniară, ci cu reveniri şi augmentări asemănător cu reluarea motivelor şi temelor (travaliul tematic) din opere simfonice, concerte sau sonate muzicale în care se simte acea captatio de capo al fine.<br />
Întrucât socialismul în partea de răsărit a Mitteleuropei începuse „să se degradeze într-un ritm galopant cu fiecare zi ce trece” (p. 461), mergând spre eşec, Europa liberă şi alte posturi de radio străine critică atât de dur realităţile socialiste şi comuniste. Volens-nolens, ascultătorii fac comparaţie între socialism şi capitalism, adică se ia în calcul tot mai mult ceea ce este opus socialismului şi comunismului în cădere liberă, de aici şi nevoia de Audiatur et altera pars.<br />
Adunându-se idei şi teorii contrare socialismului „biruitor” şi dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, atât în ţară, cât mai ales în diaspora, s-a ajuns la dzsnodământul omnicunoscut din decembrie 1989.<br />
Romanul cu acest titlu, fără subtitluri şi discontinuităţi, doar unele pauze de respiro, un flux existenţial bergsonian, în care se îmbină fericit realitatea cu ficţiunea, apare ca un roman fluviu care adună şi stratifică aluviuni social-politice ce ajung la estuar (final) având drept codă cu caracter universal: E dată-n p&#8230; mă-sii “Teza lui Costel”<br />
<em><strong>Marin I. Arcuş</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/teza-lui-costel-nicolae-parvulescu/">Teza lui Costel &#8211; Nicolae Pârvulescu</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/cultura-2/teza-lui-costel-nicolae-parvulescu/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Restituiri pentru 33 de imobile preluate abuziv în perioada comunistă</title>
		<link>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/restituiri-pentru-33-de-imobile-preluate-abuziv-in-perioada-comunista/</link>
					<comments>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/restituiri-pentru-33-de-imobile-preluate-abuziv-in-perioada-comunista/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Echipa Gorjeanul]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 29 Jan 2015 22:00:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Investigatii]]></category>
		<category><![CDATA[Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Gorj]]></category>
		<category><![CDATA[imobile preluate abuziv]]></category>
		<category><![CDATA[legea 10/2001]]></category>
		<category><![CDATA[perioada comunista]]></category>
		<category><![CDATA[prefectura gorj]]></category>
		<category><![CDATA[restituiri]]></category>
		<category><![CDATA[zenovia cirtana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gorjeanul.ro/?p=73070</guid>

					<description><![CDATA[<p>În cadrul şedinţei de ieri a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Gorj, membrilor comitetului le-a fost transmisă situaţia la zi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Astfel, potrivit Zenoviei Cîrţână, consilier superior [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/restituiri-pentru-33-de-imobile-preluate-abuziv-in-perioada-comunista/">Restituiri pentru 33 de imobile preluate abuziv în perioada comunistă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În cadrul şedinţei de ieri a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Gorj, membrilor comitetului le-a fost transmisă situaţia la zi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Astfel, potrivit Zenoviei Cîrţână, consilier superior în cadrul Prefecturii Gorj, imobilele preluate abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada mai sus menţionată, se restituie în natură sau în echivalent.<br />
“La nivelul municipiului Târgu-Jiu, numărul de notificări înregistrate este de 1.199 formulate şi transmise inclusiv prin redirecţionare, al căror stadiu de soluţionare la 31 decembrie 2014 se prezintă astfel: 33 de notificări au fost soluţionate prin restituirea în natură a imobilelor, în cazul a 586 de notificări s-a găsit o soluţie prin restituirea în echivalent, pentru 7 formulări s-a dispus compensarea bunurilor preluate abuziv prin înlocuirea cu alte bunuri sau servicii, iar 78 de notificări s-au încheiat prin combinarea măsurilor reparatorii. De asemenea, am avut şi 153 de notificări respinse, 128 au fost redirecţionate către instituţiile abilitate, iar 214 notificări au rămas nesoluţionate”, a declarat Zenovia Cîrţână, consilierul superior al Instituţiei Prefectului.<br />
<em><strong>Izabella Molnar</strong></em></p>
<p>Articolul <a href="https://www.gorjeanul.ro/investigatii/restituiri-pentru-33-de-imobile-preluate-abuziv-in-perioada-comunista/">Restituiri pentru 33 de imobile preluate abuziv în perioada comunistă</a> apare prima dată în <a href="https://www.gorjeanul.ro">Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.gorjeanul.ro/investigatii/restituiri-pentru-33-de-imobile-preluate-abuziv-in-perioada-comunista/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
