Articolul Fost secretar de stat: România are nevoie de Complexul Energetic Oltenia apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, marți, că este posibil ca Strategia Energetică a României să fie aprobată în ședința de Guvern din această săptămână.
,,De foarte mulți ani, România nu are o strategie energetică. Ultima a fost adoptată în 2007. Când am preluat mandatul, foarte mulți oameni din sistem mi-au spus: nu avem o strategie energetică, haideți să o facem. Nimeni nu a crezut posibil acest demers. Sunt mari șanse să avem de săptămâna aceasta, adoptată în ședința de Guvern, prin hotărâre de Guvern, strategia energetică a României 2035, cu orizont 2050.
Ea este totodată pe deplin corelată cu Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), un document pe care România și l-a asumat la nivel european. De asemenea, am reușit să recuperăm decalajele, să-l trimitem în formă finală la nivelul Comisiei Europene”, a precizat Burduja la evenimentul Energy Forum Ediția a XII-a: 2025-anul marilor provocări, organizat de DC Media Group.
Ministrul a subliniat că, pe termen scurt și mediu, România va face tranziția de la cărbune la gaz, iar pe termen mediu și lung, de la gaz la nuclear.
,,România nu mai este printre ultimele state care nu și-a trimis Planul Național Integrat. Fiind vorba de angajamente europene, am convingerea că, indiferent cine va veni la guvernare, le va respecta, pentru că pot exista și consecințe neplăcute dacă nu o facem. Cu siguranță că acum, prin Strategia Energetică Națională, avem și un plan pe care l-am putut descrie simplu: pe termen scurt și mediu facem tranziția de la cărbune la gaz, cu atât mai mult cu cât România va avea resurse importante de gaz în Marea Neagră – și vă asigur că nu ne blocăm în inepții de tipul vestigiilor antice de la 160 km în largul mării, pe fundul Mării Negre. Pe termen mediu și lung, să trecem de la gaz la nuclear, unde România are tradiție, are performanță, are proiecte în lucru, va avea tot ceea ce îi trebuie pentru a asigura o tranziție energetică, în această ordine de priorități: energie sigură, energie accesibilă și energie cât mai curate”, a adăugat ministrul. Specialiștii în energie consultați de Gorjeanul susțin că: ,,e literatură acolo și cam atât. Nu există niciun obiectiv, niciun proiect concret în acea strategie. Dacă Guvernul aprobă Strategia, practic va legitima Planul de restructurare a CEO. Se menționează că menținerea în funcțiune și modernizarea centralelor pe bază de combustibili fosili, atâta timp cât acestea sunt necesare securității energetice naționale. Și mai e o singură referire la cărbune, atât. Cu alte cuvinte, centralele pe cărbune, dacă situația României e bună cu gaz, hidro, etc, gata, se poate pune lacătul pe ele. Accentuează ce spun minerii și energeticienii, că se dorește închiderea capacităților pe lignit, așa cum e prevăzut în PNRR, prin Planul de restructurare”.
Claudiu Matei

Articolul Strategia energetică a României ar putea fi adoptată săptămâna aceasta, prin hotărâre de Guvern. ,,O maculatură de 151 de pagini!” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Avem în pregătire Strategia Energetică Naţională. Noi ne-am propus ca săptămâna aceasta, în câteva zile, să fie pusă în dezbatere publică. Nu e un document perfect, nu e un document complet şi este deschis dialogului şi îmbunătăţirilor. În baza aceasta, corelăm şi cu ceea ce Comisia Europeană a transmis pe PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, n.r.). Ne dorim, de asemenea, să avem PNIESC-ul gata în cel mai scurt timp, astfel încât să putem să avem acest important document, a doua sa versiune, pregătit, şi România să fie în rând cu celelalte state europene. Dacă vorbim de nivelul strategic, avem o serie de acte legislative importante. Schema de compensare, plafonare, prin Ordonanţa de urgenţă a dus deja la reduceri pe facturile multor români şi la energie electrică şi, mai ales, la gaze naturale, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei non-casnici, acolo unde a fost cazul. Apoi, vorbim despre Legea eoliană offshore, probabil cea mai importantă lege în domeniul energetic după foarte mulţi ani, adoptată de Parlamentul României, promulgată şi suntem în calendar pentru acel 2032 când vom avea centrale eoliene în largul Mării Negre, pe segmentul românesc”, a afirmat Burduja.
M.P.

Articolul Burduja: Strategia Energetică, ajunge în dezbatere publică în câteva zile apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Merită menţionat faptul că suntem în elaborarea Strategiei energetice. Va fi pusă în perioada următoare în dezbatere publică. Lucrăm la draftul adaptat, actualizat al acestei strategii şi vă invităm, ca şi până acum, să transmiteţi toate observaţiile dumneavoastră, toate punctele de vedere pentru a reuşi să le înglobăm în această strategie. Ea va avea la bază doar principii, domenii strategice de dezvoltat. Nu va fi vorba de proiecte, foarte important, pentru că ne dorim ca după aceea această strategie să fie implementată prin proiecte punctuale”, a spus Drăgan. Strategia energetică inițială, dar care nu a ajuns să fie lege, a fost elaborată de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu. Deocamdată încă nu știm ce capitole au fost ,,actualizate”, însă în strategia inițială se vorbea de renunțarea la cărbune etapizat, într-o perioadă de până în anul 2032.
M.C.H.

Articolul Strategia energetică, în dezbatere publică apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În ciuda eforturilor lui Andrei Maioreanu, strategia s-a împotmolit, culmea, în Parlament, deși a primit toate avizele să fie transformată în lege, chiar și avizul Ministerului Justiției. Iată că statul român n-a fost capabil, de zece ani încoace, să-și legalizeze o strategie energetică. Strategia energetică la care a lucrat meticulos, mult timp, Andrei Maioreanu și grupul său de lucru a fost coroborată cu toate cerințele de mediu care sunt în vigoare și azi.
Cu alte cuvinte, România are strategie energetică, cu toate avizele necesare adoptării ei, dar trebuie scoasă din hățișurile birocratice. Aici, se pare că intervine Sebastian Burduja care şi-a propus ca în primăvară să avem o Strategie Energetică Naţională și un capitol să fie pe securitatea cibernetică în sectorul energetic. Fostul secretar de stat a declarat: ,,Strategia trebuie adoptată fie prin hotărâre de guvern, fie în Parlament”. Social-democratul a precizat, la Radio Infinit, că asistă, în ultima perioadă, la ,,un duel steril” în spațiul public privind viitorul sistemului energetic național și al Complexului Energetic Oltenia.
M.C.H.

Articolul Strategia energetică, scoasă de la naftalină. Andrei Maioreanu: Discuții sterile și în privința CEO apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dacă planurile guvernului și ale UE nu vor fi afectate de războiul din Ucraina, CEO va primi subvenții de stat de 848,6 milioane euro pentru achiziția de certificate CO2 până în 2025 inclusiv, din care 535 milioane euro anul acesta, o majorare de capital de 180 milioane euro din partea acționarului majoritar, garanții de stat pentru contractarea de credite noi de 195,8 milioane euro și iertare de datorii vechi față de stat de peste 251 milioane euro, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
,,Aceste măsuri sunt posibile după ce, pe 26 ianuarie, Comisia Europeană a anunțat că a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a companiei un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde euro, într-un comunicat în care a dezvăluit și că planul de restructurare al companiei prevede ,,cesionarea până în 2026 a cel puțin 20% din acțiunile deținute de stat””, arată Profit.ro.
Potrivit Executivului, Complexul Energetic Oltenia este principalul producător de energie din România pe bază de lignit indigen, cota sa de piață fiind de circa 24%.
,,Până în prezent, Complexul Energetic Oltenia a contribuit semnificativ la asigurarea securității energetice naționale, în principal în momentele extreme de secetă prelungită sau în perioade de iarnă cu temperaturi scăzute, perioade în care aportul adus de centralele pe cărbune în structura producției a crescut până la aproape 35%”, se menționează în nota de fundamentare.
Proiectele noi ale CE Oltenia pe gaze naturale și regenerabile sunt incluse atât în PNIESC, cât și în Strategia energetică, planul de restructurare al CEO fiind prima și cea mai mare acțiune de decarbonare a sectorului de producere din România, care prevede trei etape de închidere a producției de energie electrică pe bază de lignit, cu o dată de finalizare comercială în 2030.
Capacitatea instalată pe bază de lignit va fi redusă treptat de la 3.570 MW (începutul anului 2021) la 1.780 MW la sfârșitul anului 2022 și 990 MW la începutul anului 2027.
M.C.H.

Articolul Dacă planul de eliminare a cărbunelui rămâne în picioare, CEO va avea o capacitate de doar 1.780 MW la sfârșitul acestui an apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Strategia Energetică, aprobată până la sfârșitul lunii apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Guvernul vrea să aprobe, prin OUG, strategia energetică apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Doar producția de energie pe bază de cărbune poate suplini necesarul de energie electrică”
Fostul secretar de stat, Andrei Maioreanu, este de părere că a trecut suficient timp pentru a înțelege că domeniul energetic a ajuns pe mâna unor oameni care nu înțeleg ce nevoi are România din această perspectivă și și-a exprimat temerea că putem deveni o țară incapabilă să își acopere propriul necesar de energie.
,,Să vedem cifrele și planurile. În 2026, Reactorul 1 de la Cernavodă va intra în retubare. Durata de viață a acestuia expiră, retehnologizarea este obligatorie! Dar retehnologizarea poate dura între doi și chiar cinci ani. În această perioadă, Sistemul Energetic Național va trebui să suplinească cei 700 MW produși de acest reactor.
Oricât ar bate vântul și ar străluci soarele, și oricâtă apă ar curge pe râuri, doar producția de energie pe bază de cărbune poate suplini necesarul de energie electrică.
Producția de energie pe bază de cărbune produce însă CO2. Complexul Energetic Oltenia – cel mai important astfel de producător de energie – are deja probleme financiare importante urmare a obligației de a plăti certificate de CO2. CEO are de asemenea nevoie de investiții în echipamente și utilaje, are nevoie de modernizări. Dar noua Comisie Europeană are ca bază de exercițiu al direcției de dezvoltare a Uniunii Europene reducerea emisiilor poluante.
Șefa Comisiei Europene, dna Ursula von der Leyen, a declarat ca obiectiv al anului 2050 o uniune neutră din acest punct de vedere. Acest lucru înseamnă reducerea la zero a emisiilor care produc schimbări climatice.
Premierul Ludovic Orban a acceptat orbește „planul verde” european și a declarat cu emfază că, până în 2030, România va reduce emisiile cu 40 la sută.
Declarația premierului și poziția supusă, fără nicio negociere cu Bruxelles-ul, sunt mai mult decât iresponsabile!”, a scris Maioreanu.

Maioreanu: Partenerii chinezi, trimiși acasă de liberali
Ex-secretarul de stat din Ministerul Energiei consideră reducerea contribuției de energie a CEO ,,o crimă economică” și a catalogat aberante declarațiile ministrului Economiei cu privire la viitoarele locuri de muncă ale minerilor.
,,În condițiile în care partenerii chinezi calificați în urma unor proceduri internaționale concurențiale să construiască Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și Grupul cu parametrii ultrasupracritici pe lignit de la Rovinari au fost trimiși acasă de liberali fără să fie înlocuiți de alți parteneri, reducerea contribuției de energie a CEO este o crimă economică. Ignor declarațiile aberante ale celui care conduce economia și energia, dl Virgil Popescu, care a spus că minerii și energeticienii din Oltenia vor lucra mai bine la construirea de autostrăzi pentru că prostiile nu merită băgate în seamă”, a adăugat Maioreanu.

Despre Strategia energetică
Andrei Maioreanu a făcut unele precizări și cu privire la Strategia Energetică a României la elaborarea căreia a lucrat și le reproșează liberalilor că stabilesc că nu studiază documentul, ci au stabilit ce capacități trebuie închise ca să dea bine la Bruxelles.
,,Guvernul liberal nu vrea nici măcar să studieze Strategia Energetică a României pentru perioada 2020-2030, cu perspectiva anului 2050 pe care am dus-o, ca secretar de stat în Ministerul Energiei, la nivelul dezbaterii transfrontieră, așa cum cer legile românești și reglementările europene. Am depășit chiar și faza dezbaterii publice și nimeni nu a avut contestații importante la acest document.
În Strategia Energetică am stabilit pașii pe care îi avem de urmat, ca țară, în domeniul energetic. Și noi ne dorim o țară curată, avem aceleași obiective ca statele-membre din vestul Europei.
Dar noi plecăm cu un „deficit”, suntem în alt moment de dezvoltare economică decât sunt acestea. Prin Strategie, am definit clar obiectivele strategice ale dezvoltării – nu ale restrângerii! – domeniului energetic.
Așa cum scrie în Regulamentul de guvernanță energetică, un document european obligatoriu pentru statele-membre (doar Directivele se preiau în legislația internă, Regulamentele se aplică așa cum sunt!), pe baza Strategiei se realizează Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC). Liberalii fac tocmai pe dos! Stabilesc ce capacități de producție trebuie închise ca să „dea bine” la Bruxelles, ignorând Strategia și ignorând interesele României!”, a completat acesta.

,,CEO trebuie salvat!”
Fostul secretar de stat a ținut să arate pericolul unui deficit de energie în 2026 pentru România, în condițiile în care investițiile în unele capacități de producțienu sunt finalizate, iar concluzia despre compania energetică din Oltenia este, în opinia acestuia, că trebuie salvată și folosită cât mai mult timp.
,,Oameni buni, CEO trebuie salvat și folosit cât mai mult și cât mai bine pentru a nu intra în deficit de producție de energie. Reactoarele 3 și 4 trebuie construite și, în acest context, Centrala Hidroenergetică cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești trebuie construită. Amenajările hidroenergetice trebuie duse la bun-sfârșit, inclusiv cea pe Jiu, de pe sectorul Livezeni-Bumbești.
România trebuie ca până în 2026 să crească producția de energie. Iar pentru a putea importa mai mult decât 2000 MW, cât este capacitatea maximă de import azi, trebuie investiții în rețele.
Dacă nu luăm măsuri, în 2026 rămânem cu deficit mare de energie.”, a conchis fostul secretar de stat.
Claudiu Matei

Articolul Fost secretar de stat în Ministerul Energiei: Reducerea contribuției de energie a CEO este o crimă economică! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Strategia energetică, criticată dur. „Aceleași proiecte învechite” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Sinergia lui Anton
Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020 a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, semnată, în noiembrie 2007, de premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu. Procedura putea fi implementată, întocmai, și pentru adoptarea Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050, prezentată de Ministerul Energiei, în noiembrie, anul trecut, mai ales că Hotărârea Guvernului nr.1069/2007 permitea acest lucru și, mai mult, accelera procesul de aprobare. Actul normativ prevede că, în termen de 90 de zile, Ministerul Economiei, (în actuala structură a Executivului, Ministerul Energiei – n.r.), Ministerul Finanțelor și Ministerul Mediului, asigurau elaborarea evaluării de mediu, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, iar concluziile vor face parte integrantă din Strategia energetică a României.
Sursele citate au precizat că i-au propus această variantă ministrului Anton Anton, în sensul că Strategia să fie supusă adoptării Executivului, în baza unei note de fundamentare și, în termen de 90 de zile, să fie efectuat studiul de evaluare adecvată, conform actelor normative aflate în vigoare.
Deși, inițial, Anton Anton a fost de acord cu ,,varianta scurtă”, adică aceea cu care se câștiga timp, în vederea adoptării Strategiei Energetice, ulterior nu a mai fost de acord ca documentul să fie prezentat Guvernului, pe procedura prevăzută de actul normativ, aprobat în vremea șefului său de partid Călin Popescu Tăriceanu. Trebuie spus că toți secretarii de stat au semnat nota de fundamentare, exista aprobarea direcțiilor din cadrul Ministerului Energiei pentru documentația aferentă și este elaborat proiectul de Hotărâre de Guvern, numai că a existat un blocaj la vârful ministerului, iar dosarul e pus la sertar de ministrul Anton Anton. Conform acelorași surse, s-ar părea că există un interes major pentru ca adoptarea Strategiei Energetice a României, care poziționează clar producătorii pe bază de cărbune, să fie întârziată cât mai mult, atât din partea companiilor care activează în zona regenerabilelor, prin oamenii lor de la vârful Ministerului Energiei, aceeași care au cheltuit în jur de 200.000 de euro pe Strategia elaborată, în 2016, pe când erau șefi ai unor structuri din instituție ori directori la cabinetul fostului ministru Victor Grigorescu, iar în contextul în care noua Strategie nu a preluat nici 20% din acel document, suma le-ar putea fi imputată, dacă organismele statului ar răscoli afacerea.

Liberalii…
…prin deputatul Lucian Bode, fost ministru al Economiei, voiau dezbatere parlamentară și adoptarea prin lege a Strategiei Energetice, la momentul lansării în dezbatere publică. ,,Prin natura sa, o strategie energetică nu este un proiect politic, ci unul național, care trebuie urmat cu strictețe timp de mai multe guvernări. De aceea, solicit actualului ministru al Energiei și întregului Guvern să aducă această strategie în Parlament pentru dezbatere și asumarea sa prin Lege. Doar în acest fel putem vorbi despre un proiect de țară în domeniul energetic!”, spunea fostul ministru al Economiei.

Care sunt dezavantajele…
…întârzierii adoptării Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050? Deși studiul de evaluare adecvată și raportul de mediu sunt pe site-ul Ministerului Energiei, urmează o serie de consultări cu statele vecine, iar mai apoi dezbatere publică, aviz de mediu și abia în luna iunie, se preconizează că Strategia o să fie supusă adoptării Executivului. În tot acest timp, trebuie spus că autoritățile române nu au instrumente de negociere la Uniunea Europeană, spre exemplu pentru schema de sprijin pentru certificatele de CO2, adică ce ar interesa Complexul Energetic Oltenia. Mai clar, deși în Strategia Energetică a României e structurată producția de energie pe bază de cărbune, nu se pot demara negocieri, pe un document care nu are caracter de lege. În tot acest timp, producătorii de energie din surse regenerabile sunt favorizați. Deloitte Consultanță a reușit să impună în noua Strategie, creșteri consistente a producției de energie din surse regenerabile (aproximativ câte o mie de MW pentru eolian și solar). În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, ponderea energiei din surse regenerabile s-a calculat, tot de Deloitte, tocmai pe cifrele impuse în Strategia Energetică. Mai plastic, Deloitte a centrat și apoi a preluat, cu capul, direct spre poartă.

Banii vorbesc
Trebuie precizat că pe lângă cei peste 200.000 de euro cheltuiți pentru vechea Strategie, în 2016, pentru elaborarea Studiului de Evaluare Adecvată a efectelor potențiale asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, în vederea obținerii Avizului de mediu, dar și pentru Raportul de mediu pentru actuala Strategie Energetică, au fost cheltuiți alți bani. Ambele documente au fost întocmite de KVB Consulting & Engineering SRL. Firma care a avut relații contractuale cu Ministerul Energiei s-a numit, în trecut, KVB Economic SA și printre acționarii săi s-au regăsit nume de directori în Agenția Națională de Protecția Mediului și Apele Române. De banii cheltuiți în 2016 pe Strategia Energetică devenită maculatură este legat și numele directorului Direcției Politici Energetice din Ministerul Energiei, Elena Popescu, ,,răsfățata” celor din regenerabile, care a fost plasată prin CA-urile și CS-urile mai multor companii și care a fost rezervată cu privire la legalitatea promovării unei Hotărâri de Guvern prin care să fie adoptată noua Strategie.
Elena Popescu a încasat peste 200.000 de lei, anual, din indemnizații de membru în consilii de administrație, consilii de supraveghere și comisii de privatizare la Nuclearelectrica, EnergoNuclear SA, Hidroelectrica, OPCOM, CE Oltenia și altele, iar în ieșirile publice de la finele anului trecut îi ruga pe jurnaliști să n-o întrebe despre Strategia Energetică a României și prezenta ca prioritar Pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii”.
Claudiu Matei

Articolul SURSE: Ministrul Energiei ține la sertar documentația prin care Strategia Energetică putea fi adoptată rapid. Dezavantajul CEO! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Proiectul poate fi consultat pe site-ul www.energie.gov.ro, la secţiunea Strategia Energetică Naţională. Comentariile şi sugestiile publicului se primesc la sediul Ministerului Energiei în termen de 18 zile calendaristice de la data publicării anunţului, respectiv 14 martie.
„Este posibil ca strategia să fie pe masa Guvernului în februarie 2019 sau, cel mai târziu, conform calendarului aprobat la nivelul Ministerului Energiei, în luna mai 2019”, anunţa, luna trecută, la Târgu-Jiu, secretarul de stat Andrei Maioreanu. Acum, acelaşi oficial avansează un nou termen – luna iunie – pentru adoptarea strategiei.
„Procedurile legale au impus parcurgerea unor etape obligatorii. (…) Din punctul meu de vedere, Strategia va fi gata pentru adoptare prin Hotărâre de Guvern în luna iunie a acestui an. După cum observați, este un proces lung și complex”, afirmă Maioreanu.
Din considerente de securitate energetică, strategia consfințește locul combustibililor tradiționali în mix: hidroenergie, energie nucleară, cărbune și gaze naturale, se precizează în document. Au fost stabilite opt obiective strategice şi un program de patru investiţii strategice de interes naţional: finalizarea grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă; realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești; realizarea grupului de 600 MW de la Rovinari şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.
Totodată, „din rațiuni de securitate energetică, lignitul rămâne, în continuare, o parte semnificativă din mixul energiei electrice și în anul 2030”. Pe termen lung, rolul lignitului în mixul energetic poate fi păstrat prin dezvoltarea de noi capacități, prevăzute cu tehnologie de captare, transport și stocare geologică a CO2 (CSC).
I.I.

Articolul Un nou termen pentru strategia energetică. „Proces lung şi complex” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Am opt cabinete parlamentare în toată ţara şi am ales Târgu-Jiu tocmai din cauza situaţiei economice din zonă, am ţinut ca prima mea întâlnire de aici să fie cu cei de la CEO, respectiv cu directorul general interimar. După discuţia cu Laurenţiu Ciobotărică cred că CEO poate fi salvat, este important însă să avem realizată strategia energetică, care însă nu este gata”, a spus Maria Grapini.
Ea a mai menţionat că a fost singurul europarlamentar român care nu a votat în Parlamentul European hotărâri care vizau defavorizarea Complexului Energetic Oltenia, respectiv mixul energetic.
A.S.

Articolul Grapini și-a reinaugurat biroul europarlamentar de la Târgu-Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Gura târgului – Strategia energetică: Gorjul are cărbune încă 15 ani apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.