Începând cu anul 2014, potrivit Legii nr. 21/2014, în ziua de 02 iunie, în România se marchează “ZIUA NAŢIONALĂ PENTRU ADOPŢIE”. Tot începând cu anul 2014, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 11/2014, s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (A.N.P.D.C.A.), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin preluarea activităţii din domeniul protecţiei copilului de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi din domeniul adopţiilor de la Oficiul Român pentru Adopţii, care îndeplineşte următoarele funcţii: de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor din domeniul protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei, precum şi coordonarea activităţilor desfăşurate de persoane juridice de drept public sau privat în acest domeniu; de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei; de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ necesar în vederea armonizării legislaţiei interne în materia protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei cu normele şi principiile prevăzute de tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în vederea aplicării efective a acestora; de administrare, prin care se asigură gestionarea bunurilor din domeniul public şi privat al statului, pe care le are în administrare sau în folosinţă, după caz.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie coordonează şi supraveghează activităţile de adopţie şi realizează cooperarea internaţională în domeniul adopţiei.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie este autoritatea centrală română însărcinată să ducă la îndeplinire obligaţiile prevăzute în Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, denumită în continuare Convenţia de la Haga.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie are rolul de a duce la îndeplinire obligaţiile asumate de statul român în materia adopţiei prin convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte, de a pune în aplicare şi de a urmări şi asigura aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul adopţiei.

Atribuţiile ANPDCA
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie îndeplineşte, în, materia adopţiei, următoarele atribuţii principale: constituie evidenţa centralizată a copiilor pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii de adopţie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; ţine evidenţa cererilor familiilor sau ale persoanelor care şi-au manifestat dorinţa de a adopta copii şi care sunt apte să adopte; îndrumă şi sprijină în mod corespunzător aceste familii sau persoane în vederea efectuării procedurii necesare adopţiei; încheie acorduri de colaborare cu autorităţile centrale, cu organismele private autorizate sau acreditate din alte state care au atribuţii în domeniul adopţiei, fie direct, fie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, prin schimb de note sau scrisori diplomatice; autorizează organismele private străine şi române să desfăşoare activităţi în domeniul adopţiei; recomandă direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului familii ori persoane care doresc să adopte; efectuează notificările şi comunicările prevăzute de Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi adoptator sau familia adoptatoare străină, pe o perioadă de cel puţin doi ani de la încuviinţarea unei adopţii internaţionale, prin autoritatea publică centrală competentă sau organizaţia acreditată ori autorizată din statul primitor; transmite instanţelor judecătoreşti competente cererile familiilor sau ale persoanelor care doresc să adopte copii aflaţi în evidenţa sa, în cazul adopţiei internaţionale; participă în cauzele care au drept obiect soluţionarea cererilor privind încuviinţarea adopţiei internaţionale aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti; stabileşte măsurile necesare pentru evitarea încuviinţării unor adopţii supuse eşecului, a obţinerii oricăror foloase materiale necuvenite şi a oricăror tendinţe de trafic de copii; eliberează certificate care atestă că adopţia a fost încuviinţată conform normelor impuse de Convenţia de la Haga; depune diligenţele necesare pe lângă autorităţile statului al cărui cetăţean a adoptat un copil aflat în evidenţa sa, pentru ca acesta să beneficieze de garanţiile şi normele echivalente celor existente în cazul unei adopţii naţionale; ţine evidenţa centralizată a tuturor adopţiilor încuviinţate; elaborează proiecte de acte normative, norme şi metodologii în domeniul adopţiei; asigură controlul şi îndrumarea metodologică a activităţilor desfăşurate în cadrul procedurilor de adopţie de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi organismele private şi propune instituţiilor competente stabilirea răspunderii disciplinare, materiale, contravenţionale sau penale, după caz, a persoanelor vinovate de săvârşirea abaterilor constatate; monitorizează şi controlează respectarea standardelor minime obligatorii privind procedura adopţiei interne; ia măsurile necesare sau, după caz, propune autorităţilor ori instituţiilor competente luarea măsurilor necesare pentru prevenirea sau, după caz, înlăturarea efectelor oricăror acte ori fapte care încalcă principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul adopţiei, la care România este parte; sprijină copiii adoptaţi în demersurile lor de a-şi cunoaşte originile şi propriul trecut, colaborând în acest scop cu alte persoane juridice publice sau private. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie îndeplineşte orice alte atribuţii în materia adopţiei prevăzute de legislaţia naţională în vigoare, în tratatele la care România este parte sau în acordurile de colaborare pe care le încheie cu autorităţile publice din alte state.

Despre adopţie, istoric şi legislativ
Istoric vorbind, adopţia a fost unul dintre subiectele dezbătute din cele mai vechi timpuri, atât adopţia socială, cât şi cea emoţională fiind întâlnite din vremea lui Moise, când acesta a fost abandonat într-un coş şi, ulterior, adoptat de fiica faraonului. În Antichitate toate formele de adopţie se concentrează asupra nevoilor adulţilor de a asigura continuitatea numelui familiei, afacerii, meşteşugului sau averii. Abia la mijlocul secolului al XIX-lea, nevoile şi binele copilului au început să devină priorităţi în adopţie, aceasta fiind făcută în interesul superior al copilului. Una dintre primele legi privitoare la adopţie a intrat în vigoare în anul 1851 în Massachusets. În Europa, adopţia a fost recunoscută legal în 1929, iar prima lege în domeniu a fost aprobată şi intrată în vigoare în 1956. Ca şi în celelalte ţări, în România instituţia adopţiei a cunoscut, de-a lungul timpului, denumirii diferite din punct de vedere al terminologiei juridice. Astfel, în vechiul drept românesc întâlnim noţiuni precum: „luare de suflet”, „adopţiune” şi „înfiere”. Codul civil român din 1865 a folosit doar noţiunea de „adopţiune”, iar Codul familiei din 1954 pe cea de „înfiere”. În România, reglementarea legală privind adopţia a fost îmbunătăţită prin Legea nr. 11/1990, modificată ulterior prin Legea nr. 48/1991 care, renunţă la termenul de „înfiere” din Codul familiei şi din alte acte normative, înlocuindu-l cu termenul de „adopţie”. Câţiva ani mai târziu, a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 25/1997 cu privire la adopţie, abrogându-se Legea nr. 11/1990 cu modificările ulterioare şi dispoziţiile Codului familiei, precum şi orice altă dispoziţie contrară. În acest mod s-au creat premizele pentru ameliorarea situaţiei legale a copiilor lipsiţi de ocrotire părintească.
În anul 2004, odată cu adoptarea pachetului de acte normative care orânduieşte activitatea de protecţie a copilului, armonizate cu legislaţia europeană în domeniu, a fost adoptată şi noua lege, respectiv Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, definind adopţia drept „operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.” Din anul 2004 şi până în prezent Legea nr. 273/2004 a suferit o serie întreagă de modificări şi completări, în vigoare la această dată fiind Legea nr. 273/2004, privind procedura adopţiei, republicată a II-a oară în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 259 din 19 aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Reglementări cu privire la adopţie se regăsesc şi în Cartea a II-a. Despre familie, Titlul III. Rudenia, Capitolul III. Adopţia din Legea nr. 287/2009 (R) privind Codul Civil, lege ce constituie practic Noul Cod Civil al României, care a intrat în vigoare începând cu data de 01 octombrie 2011.
Începând cu toamna anului 2014, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,  a demarat procedurile de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 (R2), în prezent Proiectul de modificare fiind în dezbatere publică.
Necesitatea modificării şi completării Legii nr. 273/2004 (R2), a pornit de la nevoia de reconsiderare a întregii problematici referitoare la copii şi realitatea practică existentă în România în sistemul de adopţii, cunoscut fiind faptul că, la ora actuală, în baza procedurilor stabilite de legea în vigoare, un copil declarat adoptabil ajunge într-o familie de adopţie după o perioadă mult prea îndelungată. Prin acest Proiect se doreşte eliminarea cauzelor care au generat dificultăţi în derularea procedurilor de adopţie şi oferirea unor soluţii legislative adecvate care să asigure o mai bună şi facilă funcţionare a sistemului de adopţii în România.

Adopţia – şansa fiecărui copil de a beneficia de o atmosferă familială
Adopţia naţională reprezintă soluţia viabilă pentru copiii a căror reîntoarcere în familia biologică nu este posibilă, astfel oferindu-i-se fiecărui copil şansa de a beneficia de o atmosferă familială, respectându-i-se dreptul de a creşte înconjurat de dragoste şi afecţiune.
Elementul central al legii adopţiei îl constituie identificarea unei familii pentru un copil adoptabil şi nu a unui copil pentru o familie sau o persoană. Impulsul de a adopta un copil este extraordinar şi demn de toată lauda, fiind un act de o mare responsabilitate care stă în totalitate pe umerii familiei adoptatoare.

Etapele adopţiei interne
Conform Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, (R2), procedura adopţiei interne cuprinde următoarele etape: 1 – procesul de evaluare a garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale, cuprinzând evaluarea socială, evaluarea psihologică şi pregătirea în vederea asumării în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte finalizat prin atestare ca persoană/familie aptă să adopte; 2 – deschiderea procedurii adopţiei interne; 3 – încredinţarea în vederea adopţiei interne; 4 – încuviinţarea adopţiei interne. 5 – monitorizarea postadopţie.
Pe întreaga perioadă a procedurii adopţiei, subiecţii (copilul adoptabil, familia/persoana atestată ca fiind aptă să adopte, precum şi familia biologică) sunt sprijiniţi de către profesionişti dispuşi în orice moment să intervină, să răspundă, să fie prezenţi la chemările acestora.

Opt specialişti la Serviciul Adopţii şi Postadopţii din cadrul D.G.A.S.P.C. Gorj
În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj (D.G.A.S.P.C. Gorj) activitatea de adopţie este desfăşurată de către Serviciul Adopţii şi postadopţii, unde un număr de opt specialişti asigură realizarea activităţilor specifice. Aceştia au stabilite sarcinile astfel: un şef serviciu, care asigură coordonarea activităţii serviciului; doi asistenţi sociali care se ocupă de consilierea şi pregătirea familiilor/persoanelor adoptatoare şi organizează programe de pregătire pentru acestea pe întreaga perioadă de evaluare, precum şi monitorizarea postadopţie (minimum doi ani); doi asistenţi sociali care se ocupă de copilul al cărui plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, de familia biologică a copilului şi de rudele până la gradul patru ale acestuia, oferindu-le sprijin şi informare, cu privire la întreaga procedură de adopţie şi etapele în care ei sunt implicaţi; doi psihologi care se ocupă de evaluarea psihologică a familiilor/persoanelor care doresc să adopte, consilierea familiilor biologice a copilului, precum şi de consilierea şi evaluarea copiilor adoptabili; un consilier juridic care asigură reprezentarea direcţiei în relaţia cu instanţele de judecată, consilierea juridică a copiilor adoptabili care au împlinit vârsta de zece ani, precum şi a familiilor/persoanelor care doresc să adopte.
“Va urma …”
Minodora Sucea

Articolul 2 iunie – Ziua Naţională pentru Adopţie, marcată în Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare
Familia care doreşte să adopte un copil trebuie să depună la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Gorj o cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de persoană ori, după caz, familie aptă să adopte. La această cerere se anexează actele prevăzute de lege, respectiv: copie legalizată după actele de stare civilă şi după titlul de proprietate al locuinţei; certificate de caziere judiciare pentru solicitanţi şi pentru persoanele cu care locuiesc; certificate medicale tip, adeverinţe de venit şi caracterizări de la ultimul loc de muncă; declaraţie pe propria răspundere a persoanei şi a fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în faţa notarului public, că nu au fost decăzuţi din drepturile părinteşti, declaraţie pe propria răspundere a persoanei sau a fiecărui membru al cuplului conjugal, dată în faţa notarului public, cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni.

Evaluarea familiei
Evaluarea persoanei ori familiei potenţial adoptatoare este un proces complex, planificat, prin care se urmăreşte istoricul său, evoluţia, dinamica şi funcţionarea acesteia în timp, interacţiunile din cadrul familiei şi în comunitate, capacităţile parentale ale familiei care solicită obţinerea atestatului. Procesul de evaluare cuprinde trei etape: evaluarea socială, evaluarea psihologică şi pregătirea persoanelor sau familiilor adoptatoare.
Prima etapă, evaluarea socială, vizează date privind familia potenţial adoptatoare (date generale despre solicitanţi; informaţii despre alte persoane care locuiesc la acelaşi domiciliu; climatul intrafamilial; motivul adopţiei; situaţia financiară), date privind familia extinsă, date privind reţeaua de sprijin şi informaţii de la locul de muncă. Asistentul social din cadrul Serviciului Adopţii şi Postadopţii al D.G.A.S.P.C. responsabil de caz va completa o fişă de evaluare iniţială şi o anchetă socială în urma vizitelor la domiciliul familiei solicitante.
Pentru evaluarea psihologică, psihologul va folosi metoda interviului în vederea obţinerii tuturor informaţiilor necesare completării fişei de evaluare psihologică a persoanei sau familiei potenţial adoptatoare, această etapă vizând aspecte precum: anamneza persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal; istoria maritală şi relaţia de cuplu; relaţia cu proprii părinţi; relaţiile cu ceilalţi; stilul de viaţă al familiei; motivaţia de a adopta; aşteptările în legătură cu familia şi capacităţile parentale.

Pregătirea persoanelor potenţial adoptatoare
Pregătirea persoanelor sau familiilor potenţial adoptatoare se structurează în trei întâlniri sau sesiuni.  Organizarea sesiunilor se realizează la un interval de minim 5 zile pentru a le da posibilitatea participanţilor să reflecteze asupra subiectelor discutate în timpul întâlnirii şi să aibă timp suficient pentru a rezolva diverse teme pentru acasă. Sesiunile de pregătire se organizează chiar la sediul D.G.A.S.P.C. Gorj, în săli de curs corespunzătoare, pregătirea familiilor potenţial adoptatoare fiind organizată şi susţinută de către un profesionist (asistent social ori psiholog) sau doi specialişti angajaţi ai serviciului de adopţie, iar durata fiecărei sesiuni se încadrează între 4 şi 6 ore, în funcţie de numărul participanţilor şi de problematica abordată. Pregătirea familiilor potenţial adoptatoare are drept scop clarificarea percepţiei vis-à-vis de procedura adopţiei, dezvoltarea capacităţilor parentale necesare creşterii şi îngrijirii unui „copil adoptabil”, sensibilizarea acestora în legătură cu particularităţile copiilor adoptabili şi înţelegerea importanţei acceptării copilului „real”.
Metodele de lucru folosite în cadrul sesiunilor sunt: prezentarea, brainstormingul, demonstraţia, exerciţii în grupuri mici, discuţii în plen, studii de caz. De menţionat faptul că la ultima sesiune de pregătire este invitată să participe o familie care a adoptat un copil, pentru a le împărtăşi participanţilor dificultăţile întâlnite pe parcursul procedurii de adopţie.

Date statistice din Gorj
În 2013, D.G.A.S.P.C. Gorj a atestat toate familiile solicitante. De la începutul anului 2014 şi până în prezent, D.G.A.S.P.C. Gorj de asemenea a atestat toate familiile solicitante.
În anul 2013, la D.G.A.S.P.C. Gorj au fost înregistrate 17 cereri de evaluare în vederea eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, specialiştii în adopţii atestând toate cele 17 persoane/familii, iar de la începutul anului 2014 şi până în prezent la D.G.A.S.P.C. Gorj au fost înregistrate 14 cereri de evaluare în vederea eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, specialiştii în adopţii atestând 8 persoane/familii, 6 persoane/familii fiind în faza de evaluare/pregătire.
(„Va urma …”)
Minodora SUCEA

Articolul 2 IUNIE – ZIUA NAŢIONALĂ PENTRU ADOPŢIE – Etapele procedurii adopţiei interne – Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.