A.N.P.C.P. „Serile la Brădiceni” ediţia a XXI-a. Salon editorial

469
B5BYW1 Young person writing

1. (Meta)Critica de direcţie

În cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Atelierului Naţional de Poezie şi Critica Poeziei „Serile la Brădiceni” se vor lansa, pe 7 septembrie 2017, câteva cărţi formidabile, majoritatea dedicate laureaţilor celebrelor „S.L.B.”, nume de eveniment cultural-literar inspirat de cartea mea „Serile la Brădiceni” din 1996. E una din mândriile mele la care n-am cum să renunţ.
Ca atare îi informez pe iubitorii voluntari şi involuntari, invitaţi şi mai ales neinvitaţi, că personal, adică eu, I.P.Brădiceni, lansez o monografie „Ion Horea”, laureat al „S.L.B.” în 1998, şi „O introducere în teoria şi practica (re)lecturii”, cea de-a doua carte-mi cuprinzând studii dedicate criticilor Gheorghe Grigurcu şi Vasile Spiridon, respectiv laureaţilor „S.L.B.” din 2002 şi 2011 şi lui Aurel Pantea, posibil laureat pe 8 septembrie 2017.
Însă „beneficiază” de o monografie „Miracol brâncuşian” şi Gheorghe Grigurcu, ani la rând preşedinte al juriului naţional al „Serilor la Brădiceni”, scrisă de singurul critic „profesionist” din Gorj, Ion Trancău, de-o manieră impecabilă, ca informaţie, stil şi hermeneutică aplicată.
Lazăr Popescu oferă participanţilor la „S.L.B.” (7-8 septembrie 2017) nu una, ci două monografii. Cea dintâi comentează opera poetică a lui Mircea Petean (vezi „Mircea Petean sau Ştiinţa poeziei”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2017), iar cea de-a doua îl aşează pe Nicolae Tzone sub semnul hiperbolei (vezi „Două portrete lirice. Taoistul Mircea şi magnificul Nicolae”, Ed. Fund. „Scrisul Românesc”, Craiova, 2016) Mircea Petean a fost laureat al „S.L.B.” în 2008, iar Nicolae Tzone în 2014.
În acest bogat Salon editorial se lansează şi revista „Antemeridian&Postmeridian” a U.„C.B.” Târgu-Jiu, laureată a „S.L.B.” recent, în 2015, precum şi „Miracol de Brădiceni”, revista-fanion a „S.L.B.” (cu un editorial-surpriză semnat de academicianul Eugen Simion: Basarab Nicolescu sau despre reveriile religioase ale spiritului geometric). Menţionez că părintele transmodernismului european e chiar Basarab Nicolescu. Lui Theodor Codreanu şi mie ne-a revenit „inventarea” transmodernismului în România de după anul 2000, un manifest, redactat de mine, lansându-se, la A.N.P.C.P. „S.L.B.” din 2002, în sala „Mihai Eminescu” a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj, laureaţi în acest an fiind Gheorghe Grigurcu şi Mircea Bârsilă.
După cum puteţi constata, spre cinstea/ onoarea ei, Biblioteca (directoare, pe rând, Alexandra Andrei, Olimpia Bratu) şi-a făcut datoria în eon cu maximă autoritate şi promptitudine exemplară. Eu mi-s un homo culturalis cam „straniu”, dar… să-i dăm Cezarului ce-i al lui! Se înţelege în context că şi magistrului Gheorghe Grigurcu ce-i al său.
(va urma)
Ion Popescu-Brădiceni „patron spiritual” al „S.L.B.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here