Ieri, de ziua Europei, în Gorj, în municipii şi oraşe s-au desfaşurat ceremonii cu puţin popor, cu puţini conducători si cu puţin fast, pentru că toată lumea se află încă sub impactul profeţiilor negative de la Cotroceni.
Omul care le ştie pe toate, a mai comis un fleac, completând operaţiunea grandioasă de ciuruire a naţiunii.
Acum nu s-a mai tras în voturi ci în pensii, salarii şi ajutoare sociale, dictându-se scăderi drastice ale veniturilor fiecăruia dintre noi.
Domnul Preşedinte trebuie să ştie că nu fac parte dintre cei care l-au votat, însă ca un bun român fac parte dintre aceia care îl respectă şi în calitatea sa de prim cetăţean al Republicii România nu îl rog să îmi întoarcă respectul mie, ci acelor oameni a căror viaţă merită înţelegerea sa.
Preşedintele trebuie să ştie care sunt nevoile celor mai defavorizaţi cetăţeni ai ţării pe care o conduce şi să încerce să le aline suferinţele, însă nu prin reducerea veniturilor individuale şi a speranţelor de viaţă, o mică nuanţă între milă şi decenţă.
Dacă nu poate face aşa ceva, nu îi putem cere să plece deoarece este un om ales, însă îi putem cere sa nu se amestece în treburile guvernului, să nu îl mai apere atunci când toată lumea vede că este un guvern neputicios şi că miniştrii nu se pricep să scoată ţara din criză.
Îi reamintesc domnului Preşedinte că un mare filozof român, Constantin Noica a scris negru pe alb despre comunism, că nu ar fi reuşit în România dacă nu ar fi folosit oameni proşti dar energici şi sper să nu repete un asemenea scenariu după ce a ieşit în locul Primului Ministru sau a purtătorului său de cuvânt spre a anunţa veştile rele naţiunii.
În faţa acestui potop de ameninţări, reactia poporului este inprevizibilă, deoarece ieri ar fi trebuit să ne simţim la propiu naţiune europeană, pentru că Europa obligă statele membre la anumite standarde, de care se fac răspunzătoare autorităţile nu doar cetăţeanul .
Teoria economică a lui Traian Băsescu şi a guvernului este una greşită, deoarece nimeni nu poate trăi bine doar din împrumuturi, luând în calcul şi povara achitării lor. Conducătorii se schimbă, datoriile rămân iar faptul că Traian Basescu obligă toţi săracii la curbe de sacrificiu, care nu se ştie când se vor încheia, reprezintă mai mult decât a spus Victor Ponta, pentru că şi acest lider politic ar trebui să îşi centreze discursul pe speranţă nu pe disperare.
Ştiu politicienii din România că PIB –ul este mai mic cu 30%, pentru că 30% dintre români nu mai sunt în ţară şi ei nu pot contribui la bugetul de stat, nici la bugetul de pensii, nici la cel de asigurări. Băsescu cere săracilor să scoată ţara din mizerie , pentru că nu cunoaşte numărul bogaţilor şi nici averea lor, nu ştie câte conturi au românii în băncile străine şi nu vrea să ştie, ori poate că nu trebuie, de vreme ce poporul a dovedit ca ştie cât trebuie să rabde.
Folosindu-mă de ziua Europei ţin să le mulţumesc românilor de dincolo că nu l-au ales pe Mircea Geoană. Îmi închipui cum ar fi sunat mesajul transmis de Preşedinte în versiunea social democrată.
De ieri încoace mă rog pentru sanatatea şi liniştea poporului român care mai are multe de îndurat nu mă mai rog pentru conducători fiindcă lor le-a priit sărbătoarea.
Mărturisesc că performanţele politicienilor noştri mă fac să nu mai fiu mândru că sunt român şi să-i înteleg pe cei care au plecat şi nu se mai întorc, fiindcă nu mai are ce sa îi mai atragă în tară. Mă mulţumesc cu gândul că sunt cetăţean european şi că cel puţin un om, undeva în Europa, un om însemnat îmi înţelege durerea pe care o încerc faţă de soarta naţiunii mele.
Ca să ne înţelegem noi pe noi ar trebui să fim oameni de bună credinţă şi să nu ne mai ciuruim nici măcar la alegeri. Respectându-ne am face ceea ce trebuie pentru cei care se sting în nevoi şi pentru cei care se ridică spre viitor, nu să le luăm pâinea de la gură.
Constantin Bunilă
