Autorităţile, de partea balastierei! Apele Amaradiei muşcă bucăţi mari din terenurile localnicilor din Brăteşti

Câteva familii din localitatea Brăteşti, aparţinând de Căpreni, se plâng de impasibilitatea autorităţilor atât din comuna în cauză, cât şi din Stejari, deoarece de ani buni râul Amaradia le ciunteşte terenurile pe care le au pe unul din malurile acestei ape, fără ca autorităţile să solicite SGA Gorj consolidarea zonelor afectate. Oamenii reclamă că oficialii celor două comune au preferat să-i dea autorizaţii unei firme din Căpreni pentru a realiza o balastieră pe Amaradia, foarte aproape de terenurile lor, în loc să solicite consolidarea malului măcinat de râu. Asta deşi, vizavi de balastiera de la Brăteşti, a dispărut jumătate dintr-o plantaţie de corcoduşi şi un drum “de sonde”, în timp ce un stâlp al CEZ a fost mutat deja de trei ori mai departe de malul mâncat, pe zeci de metri, de către Amaradia.

Mihai Lambu deţine o proprietate în satul Brăteşti, comuna Căpreni, omul având acolo construcţii civile, dar şi grădini pe o întinsă suprafaţă de teren. De altfel, grădina omului, situată în spatele locuinţei acestuia, se întinde până pe malul râului Amaradia, proprietatea fiind însă anual diminuată de apă. “În ultimii şapte ani, terenul meu s-a micşorat văzând cu ochii. Asta din cauza râului Amaradia a cărui ape se întind, în anumite perioade din an, până lângă terenul meu şi al altor familii care se află în vecinătate. Apa bate puternic în mal erodându-l şi asta mai ales de când, la mică distanţă de terenul meu, pe raza comunei Stejari, s-a ridicat parcă peste noapte o balastieră. Ca un făcut, de când a apărut balastiera asta în zonă, râul în loc să-şi stabilească cursul firesc a înaintat şi mai mult spre terenul meu şi al vecinilor, producându-ne tot mai multe pagube. Dintr-o plantaţie de corcoduşi de peste 100 de copaci eu am mai rămas doar cu jumătate, în timp ce un drum realizat de cei de la sonde a dispărut cu desăvârşire”, spune Lambu, supărat că pagubele suferite de el şi de alte câteva familii nu vor fi acoperite niciodată.

Apa trece, prejudiciul rămâne!
“În alte localităţi am văzut că autorităţile locale au intervenit, s-au prezentat la faţa locului, au făcut fotografii, au discutat cu proprietarii şi au reclamat la Apele Române situaţia. La noi, nimic! Autorităţile din Căpreni şi Stejari au preferat doar să sprijine realizarea balastierei pe malul celălalt al Amaradiei, în timp ce noi am fost lăsaţi de izbelişte. Terenul meu este mai mic cu 20 de metri decât este în acte. Nici nu mai pot face cadastrul pe el că dimensiunile nu mai bat”, completează, revoltat, localnicul, arătându-ne cum un stâlp de înaltă tensiune al CEZ a fost mutat de trei ori în ultimii ani, deoarece râul a ros tot mai mult din malul pe care fusese ridicat acesta.
“Înaintarea vertiginoasă a apei şi pagubele produse se văd cu ochiul liber. Un stâlp de înaltă tensiune a fost mutat de trei ori pentru că risca să cadă în Amaradia, terenul nefiind însă consolidat nici măcar acum”, a mai spus omul.

Iulişor Trans SRL “regulează” Amaradia!
Cert este că vizavi de terenul lui Lambu, din 2014, cum se vede în documente, SC Iulişor Trans SRL, firmă cu sediul în Căpreni, a pus stăpânire pe un teren pe care şi-a realizat o balastieră. Deşi, numeroşi cetăţeni din Stejari nu deţin titluri de proprietate pe terenurile lor, ca un făcut, cele achiziţionate de Iulişor Trans aveau astfel de acte. Asta a facilitat cumpărarea lor de patronatul acestei societăţi, care şi-a pus balastiera pe malul Amaradiei.
De altfel, în primăvara anului trecut, Iulişor Trans solicita de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj un aviz de mediu pentru proiectul intitulat: “Exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din perimetrul balastierei Brăteşti, râul Amaradia, judeıul Gorj propus a fi amplasat în Stejari, sat Baloşani”. Proiectul care are ca scop şi “regularizarea albiei râului Amaradia, aducerea ei la starea iniţială şi stabilizarea talvegului”, nu îşi produce însă efectele, reclamă proprietarii de terenuri afectaţi din Brăteşti.
Iulian Trans SRL a demonstrat mai degrabă că a “regulat” albia râului Amaradia decât să o regularizeze cum s-a obligat în proiect, a concluzionat şi Lambu.
“Eu nu ştiu ce face firma asta care deţine balastiera, să spun drept nici nu ştiu cum se numeşte, deoarece eu am cumpărat pietriş nu demult de acolo şi nu mi s-a dat în schimb nicio chitanţă. Am plătit câteva milioane aiurea, în timp ce materialul mi-a fost cântărit la ochi. Cei de la balastieră nu au cântar, dar fac evaziune fiscală. Sunt chiar curios de câte ori au fost verificaţi pentru evaziune”, a mai spus proprietarul.

Patronul Iulişor Trans: “Firma mea nu e vinovată”!
Contactat telefonic, administratorul SC Iulişor Trans, Laurenţiu Rădulescu, a explicat că problemele pe care le are Lambu şi vecinii săi nu se datorează firmei sale. “Ştiu că erau probleme în acea zonă încă dinainte să îmi ridic vizavi balastiera. Eu am achiziţionat terenul de la cineva din Vâlcea care deţinea, într-adevăr, titlu de proprietate pe pământul respectiv şi am ridicat balastiera în 2014. Din păcate, eu nu pot ajuta proprietarii de terenuri care spun că sunt afectaţi de Amaradia, decât dacă sunt lăsat să excavez lângă pod, lucru interzis de lege! Doar dacă aş excava acolo aş putea regulariza Amaradia în aşa fel încât apa să nu mai bată atât de tare în malul pe care se află proprietăţile lor. În ceea ce priveşte consolidarea malului, acest lucru nu trebuie să îl fac eu”, a declarat Rădulescu spunând că ar fi treaba autorităţilor să intervină în ajutorul locuitorilor afectaţi.
Şeful Iulişor Trans a mai explicat că nu îl cunoaşte pe Mihai Lambu, el, personal, neducându-i, contra cost, pietriş. “Dânsul putea să discute cu mine, eu l-aş fi lămurit că vina nu îmi aparţine”, a completat Laurenţiu Rădulescu, indicându-ne să solicităm un punct de vedere şi de la Serviciul de Gospodărire a Apelor Gorj şi chiar de la IDP legat de excavarea sa lângă pod. “Mie mi s-a interzis să excavez lângă pod pe motiv că acesta s-ar rupe în două cum s-a întâmplat la Albeni. Poate dumneavoastră vă spun altceva..”, a completat patronul cu menţiunea că el prestează mai jos de construcţia în cauză tocmai urmare a interdicţiei din lege care impune că la 2 km în amonte şi în aval de un pod nu se poate excava.

Popescu (SGA Gorj): “Aştept o reclamaţie scrisă”!
Teodor Popescu, directorul SGA Gorj, ne-a explicat cum stau, în opinia sa, lucrurile subliniind că problema se poate rezolva, asta dacă va exista şi o sesizare scrisă în acest sens şi dacă cele scrise se vor constata în teren.
“Balastiera ajută, pentru că dacă nu era acolo terenurile în cauză s-ar fi diminuat şi mai mult. În ce priveşte consolidarea malului, SGA de regulă intervine, dar sprijină, cu prioritate, zonele afectate pe care se află construcţii civile. Astfel, dacă persoanele afectate ne fac reclamaţii scrise, noi ne deplasăm la faţa locului să constatăm problema. Apoi, în funcţie de gravitate găsim resurse şi consolidăm malul. Rezolvare există vă spun sigur. Autorităţile trebuiau şi ele să ne reclame problema”, a declarat şi directorul Teodor Popescu.
Edilii din Căpreni şi Stejari ar trebui astfel să facă, la rândul lor, diligenţe la SGA Gorj pentru a-i ajuta pe cei afectaţi, malul în cauză putând fi consolidat şi cu sprijin local.
Anamaria Stoica