Bătrânii noştri exemplari – Uitată, nepoata mamei lui Brâncuşi a împlinit 102 ani

DSCN0070Cine nu are bătrâni să-şi cumpere, spune o veche vorbă românească. Noi, gorjenii, îi avem. Chiar dacă autorităţile vremelnice, ale comunei Peştişani, îi au şi nu-i bagă în seamă.

Pe 6 martie, în satul Brădiceni, a împlinit 102 ani Ecaterina Diaconescu. Ceva mai grăbit, veteranul Ion Vârlan, despre care Gorjeanul a mai scris, din Seuca, aceeaşi comună, încherbase tot 102 ani, pe 16 decembrie anul trecut. Niciunuia nu le-a acordat primarul liberalo-libertin al Peştişanilor vreo felicitare ori măcar o diplomă.

Cine este Ecaterina Diaconescu?
Acum mai bine de un secol, pe 6 martie 1908, în satul Brădiceni, din fosta plasă cu acelaşi nume, se năştea Ecaterina, căsătorită în anul 1933, cu Dumitru I. Diaconescu. Era nepoata Mariei Diaconescu(1851-1919), mama celui care avea să devină sculptorul Constantin Brâncuşi. La numai cinci ani după căsătorie, în anul 1938, se năştea unicul ei fiu, actualul inginer agronom Dumitru D. Diaconescu, pensionar şi el. Acela care ne zice: „Ce să-i faci? Aşa-i viaţa. Mama a făcut 102 ani şi eu o să am grijă de ea câte zile o avea. De aia am venit la ţară. Până la pensionarea mea a trăit singură. În perioada CAP-ului muncea ca îngijitoare la vaci, în ferma Brădiceni. Ţinea singură casa în care era şi femeie şi bărbat.”
De pe un Buletin de identitate eliberat de Miliţia Municipiului Târgu-Jiu în baza Certificatului de căsătorie CJ 40445718/1937, deşi se căsătorise încă din 1933, mai aflăm că are Grupa sanguină O 1 şi s-a prezentat cu el la Secţia de votare, dovedită cu ştampile, ultimele dăţi în anii 1992 şi 1996 să-l aleagă pe preşedintele Ion Iliescu.
Şcolită pe băncile scrijelite de Brâncuşi
img005Mama Cătălina are patru clase primare, atâtea câte a făcut şi Maria Diaconescu, mama lui Brâncuşi. Profesorul Ionel Nistorescu, cel care s-a zbătut să pună placa memorială pe casa Mariei Brâncuşi mai are şi alte merite. Tot inimosul Ionel Nistorescu se află şi la originea dezvelirii altei plăci memoriale. La Brădiceni a urmat clasele a III-a şi a IV-a viitorul sculptor Constantin Brâncuşi. Care, ca şcolar, îşi scrijelise băncile cu briceagul, aşa cum făcuse şi în clasa a întâia, la Peştişani, unde intrase în dizgraţia învăţătorului.
Dezarmarea prin îmbătare sau cum a păcălit Cătălina lui Şchiopu jandaru’!
“A bătrână a mea, continuă povestea nea Mitică Diaconescu, ajuns şi el la venerabila vârstă de 76 de ani, nu s-a dat bătută, cu una cu două, în faţa greutăţilor vieţii. Prin anii ’50, pe timpul cotelor percepute de comunişti de la ţărani, a ţinut piept unui jăndar. Ăl bătrân, cum vă spuneam, era grefier la Târgu-Jiu. Aşa că ţinea singură gospodăria. Ea a secerat grâul şi-l bătea cu mecia. Peretele încăperii unde bătucea grâul era umplut cu pământ, să n-o vadă lumea, exact lângă casa unde se născuse mătuşa ei, Maria Diaconescu, mama sculptorului Constantin Brâncuşi. Intrusul a intrat nepoftit, în control. Ca s-o anunţe că vin să-i ia cota de grâu. Nepoftitul era un jăndar, adică un miliţian. Că aşa le zicea pe timpul ăla. Mama nu s-a pierdut cu firea, l-a poftit în casă spre al omeni. I-a dat de mâncare şi băutură cât îi poftea inima. Lacom, când era vorba să mănânce şi să bea pe degeaba, miliţianul s-a îmbătat turtă”. Ecaterina Diaconescu i-a luat arma şi a ascuns gloanţele, cu încărcător cu tot. Cu arma fără gloanţe a miliţianului, bărbătoasa “Ecaterina Diaconescu s-a dus la secretarul de partid al comunei Brădiceni, unul Vasile Roşca, la sediul Consiliului Popular. Ăla a dat telefon la Miliţia raionului Târgu-Jiu să anunţe gravul eveniment, de unde-au venit tovarăşii cu o Volgă neagră şi i-au luat la anchetă pe jăndar, dar şi pe mama, se destăinuie inginerul agronom, care încă mai trebăluieşte, şi la vremea documentării, ca expert agricol. Cei de la raionul Târgu-Jiu i-au controlat arma miliţianului şi au găsit-o fără încărcător. Mama zicea, la anchetă, că nu ştie nimic de încărcător şi că miliţianul a venit beat la ea s-o ameninţe. Pe jăndar l-au dat afară din miliţie şi pe mama au lăsat-o în pace. S-antors pe jos la Brădiceni.”
Abia peste ani, pe când copilul Dumitru Diaconescu urma ca elev cursurile actualului Liceu Tudor Vladimirescu, din Târgu-Jiu, de-i zicea pe atunci Şcoala Medie nr. 1, într-o vacanţă, a găsit încărcătorul puştii furat de la miliţian ascuns într-un cufăr al lui a bătrână, unde-şi ţinea Ecaterina Diaconescu actele şi pozele de familie.
Ţinea singură gospodăria, îşi aminteşte Ion Cucu
Comerciant din tată-n fiu, peştişeneanul Nicu Cucu fu ani de zile gestionarul magazinului cooperaţiei de consum la Brădiceni. Acum are propria lui afacere la Hobiţa, unde vinde de toate într-o căsuţă situată la intersecţia drumurilor spre Seuca cu acela ce duce la fostul sătuc Clăcaşi şi uliţa ce merge la Casa Memorială Constantin Brâncuşi. O ştie pe eroina reportajului nostru, ca pe o femeie puternică până în urmă cu vreo douăzeci de ani. I se spunea Cătălina lui Şchiopu’. Pe timpul CAP-ului a fost îngrijitoare la vaci, la ferma din Brădiceni. Creştea, prin anii ’90, câte zece-douăzeci de porci, avea oi, capre şi vaci. Mergea la coasă ca un bărbat adevărat.
De pe urma muncii la CAP are o fărâmă de pensie – numai 149 de lei, iar ca pensie de urmaş, după soţul Dumitru I. Diaconescu, alţi 208 lei. Cam puţin pentru medicamente şi hrană, dar asta e!
În loc de epilog
Frânturile ori crâmpeiele de viaţă, cum vreţi să le luaţi, ale ultimei urmaşe pe linie maternă a marelui artist ce a modernizat prin harul şi munca sa sculptura lumii – Titanul de la Hobiţa Constantin Brâncuşi s-au adunat din vorbă-n vorbă.
Primul care mi-a vorbit despre nepoata Mariei Diaconescu, mama cea frumoasă şi isteaţă a unicului Brâncuşi, este Boierul Boierilor din Peştişani – fostul pedagog al Liceului Constantin Brâncuşi, din Peştişani, mai cunoscut ca Puiu lu’ Tică Tanu, alias Constantin Fuiorea, pre numele său adevărat. Au urmat relatările profesorului Ionel Nistorescu, şi el pensionar, coleg de joacă în copilărie cu Mitică Diaconescu, fiul Cătălinei lu’ Şchiopu. Şi nu în ultimul rând ale lui Nicu Cucu, dublate de acelea poetice marca Ion Popescu-Brădiceni. Toate rostite prin viu grai de Gorj, cum ar spune lingvistul prof. univ. dr. Grigore Brâncuş, de loc din Peştişani dar cu obârşii brădicenene. Cu toţii, de acolo, din Brădiceni, unde-a copilărit şi Costache Brâncuşi, fiul Mariei Diaconescu. Care-a fost nu doar femeie suavă ca o floare şi ageră la minte, dar şi religioasă, ca a doua soţie a tatălui uiniversalului sculptor de mai târziu şi dintotdeauna.
Ion Predoşanu
P.S. Mama Cătălina lu’ Şchiopu a mâncat de toate la viaţa ei şi a muncit cot la cot cu bărbaţii. Acum vreo doi ani, din pricina unei pareze, a rămas fără grai. Aude, dă din cap când e deacord, dar nu mai grăieşte de niciun fel. De mâncat mănâncă doar lapte cu pâine şi molfăie bomboane. Dar dinţi nu prea mai are nici feciorul ei, darmite ea. Ăsta e secretul pentru care reportajul apare graţie interlocutorilor excepţionali pe care i-am avut. Cărora le mulţumesc (I.P.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here