Nu am prea mare încredere în spusele aforisamului de mai sus. L-am preluat numai şi numai pentru a sprijini diversitatea de idei. Eu, unul, merg la vot aproape totdeauna. Şi mai ştiu că-n patria care-a inventat democraţia – Grecia, de unde-i şi originar cuvântul democratos, este o lege care obligă cetăţenii să voteze. Cei care nu fac acest lucru riscă amenzi mari. Şi nu-i singurul stat european ce procedează aşijderea. Danemarca fiind altul dintre ele. Chit că acolo e democraţie constituţională, dar şi monarhie. Poate din pricina asta merg şi treburile mai bine în Danemarca. Iar zicala noastră cu „E ceva putred în Danemarca”, în fapt, se referă mai mult la noi. Căci, vorba aia „Cine zice, ăla e!”
Şi-acuma, permiteţi-mi să însăilez/comentez, eventual, nişte veşti/poveşti ce seamănă mai mult cu un buletin de ştiri. Ceea ce era evident pentru toţi românii de bun simţ, iată că emite ca o inciclică papală şi liberalul Ludovic Orban: „Ponta e Puterea, Băsescu e Opoziţia”. Adevărul acestor spuse, ca de fiecare dată în viaţă, şi ştiu de pe propria-mi piele, s-ar putea să-l coste pe vorbitor. Căci şi lui Băsescu de vreo două luni încoace gura nu-i mai tace. De parc-ar fi purtătorul de vorbe al Mişcării Populare, una creată de vaporean şi ajutată să se vadă cum înghite Mişcarea Ţigănească. Aceea cu „Casă Regală” inventată de Ion Iliescu spre a-l eclipsa pe Regele Mihai.
Mai ales prin 2010 şi 2011, vorbăreţul vrutelor şi nevrutelor antiromâneşti se transformase în Avocatul firmei Gold Corporation, hulpava ce încă doreşte să-nghită halca de aur de la Roşia Montană. N-aş zice că Guvernele Boc au avut curaj, ba dimpotrivă. S-au fâstâcit şi au tot amânat aplicarea contractului dintre statul român şi firma canadiană. Dosar dubios şi secretizat şi-n zilele noastre. Faptul că Guvernul Ponta a luat taurul de coarne şi a încropit un proiect de lege(?!) pe tema asta nu-i nici rău, dar nici bine. În fond, Parlamentul poate aproba sau respinge acel contract, cu îmbunătăţiri favorabile României, aduse de Cabinetul Ponta în urma unor noi negocieri. Numai că, lumea a ieşit în Piaţa Universităţii, fiind contra concesionării celei mai importante bogăţii/resursă a statului încă numit România. Mă rog, premierul s-a repliat şi susţine clar: „Votul meu de deputat va fi împotriva proiectului Roşia Montană!”
Mai mult, primul ministru afirmă sau reiterează: „Ce zice Băsescu nu mă interesează”. În schimb recunoaşte că Traian B. are dreptul să convoace un referendum. Unul care să fie deodată cu alegerile pentru Parlamentul European. E limpede că prin suprapunerea celor două – alegerile europarlamentare şi referendumul Roşia Montană – de pierdut are numai avocatul nepoftit Traian Băsescu şi a lui Mişcare Populară.
Ca un făcut, după mai multe gafe la propunerile de miniştri liberali – făcute de Crin Antonescu, cu aprobarea conducerii PNL -, prezidenţiabilul Crin A. pierde viteză. Colac peste pupăză, DIICOT a cerut procurorului general începerea urmăririi penale împotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, şi a ex-ministrului aceluiaşi domeniu, mai vechiul infractor Adriean Videanu.
N. ROŞCA
P.S. Ca să se afle-n treabă, Preşedintele Senatului, Crin Antonescu – deşi este al doilea om în stat – ca să se bage-n seamă, vrea nici mai mult nici mai puţin decât schimbarea Regulamentului Senatului. Ca să poată să-l oblige pe primul ministru, Victor Ponta, să prezinte în fiecare lună câte un raport în faţa Parlamentului României. Motivează această idee naşpa – nediscutată în USL – că aşa-i prin alte părţi. O fi, dar nu sare, cumva, calul? (N. Roşca)
