Fie-vă milă…!!!

Fiecare locatar al urbei, străbate cu varii probleme, străzile, aproape cotidian. Nu ştiu cum se face, sau, poate, nici nu trebuie să ştiu, partea de…jos a oraşului este, pentru anumite…personalităţi cu un caracter de anonimat, mai ceva ca-n unele filme, un fel de El Dorado, nu pentru cel mai preţios metal ci pentru alt fel de mici dar prolifice…afaceri !

De aproape doi ani de zile, sau chiar mai mult, pe o anumită zonă a străzii Victoriei ,-permiţându-mi să-ntreb, poate-mi va răspunde cineva,VICTORIA CUI ???- ( probabil a marilor…corifei ai politicii aduse de tancurile sovietice…), uneori în zona Spitalului 700, una din nenumăratele …cerşetoare ale României…multilateral înapoiate, poţi trece pe lângă o femeie, de altminteri suficient de tânără pentru a pune mâna pe muncă, îmbrăcată în doliu (pentru a fi mai convingătoare cu mulţi sau multe), ţine, după spusele ei, mortul în casă şi cerşeşte pentru a-l îngropa (de doi ani!!). Suficient de versată în a alege zona de…activitate, se postează în locuri cu…dever, dar ferită, cît se poate, de ochii care ar trebui să o…găbjească, stând cu mâna-ntinsă şi cerşind. Cum, ca-n orice…activitate, părerile sunt împărţite, unii-i dau, alţii…
Ceva mai sus, aproape de Infomanu, un alt…năpăstuit al…fugii de muncă, cel puţin în aparenţă-un zdrahon-, cu barbă ca a multor…oameni politici şi cu o voce suficient de subţirică spre a muia unele inimi, se adresează…respectuos: ” daţi-mi şi mie 10 bani, să v-ajute Dumnezeu…”. Nu-i dai…nu-ţi ajută!!
Părăsind…Victoria , faci o mişcare de translaţie în zona Pieţei 9 Mai, şi, uneori, postat în spatele unui chioşculeţ care vinde mărunte materiale de construcţii, un bătrânel cu ochi ca de vulpoi şi mişcări aşişderea, cu un picior flambat şi ascuns sub celălalt, aşezat pe o păturică sau un carton mai gros, să nu-i degere…cine ştie ce, încălţat…omeneşte, în bocanci buni, ciorapi albi de lână, palton, fular şi…căciulă, nu începe …serviciul (de cerşetorie), niciodată mai devreme de orele 9 trecute fix! Deh, unii rumâni, vorba lui Ion Ţiriac, se respectă ! Fie face pe… mutu (nu cel cu yahturi dar ejectat de Fiorentina), fie face economie strategică de cuvinte, el nu…cerşeşte vorbind ci…în linişte: ţine mâinile (pe rând, că obosesc!), întinse, iar alături, ca şi la ceilaţi, un…vas pe care trecătorii să-l transforme în…cutia milei sau…a vilei, poţi şti ??
După ce-şi încheie cele câteva ore de…program, acolo, migrează mai spre…zona cu lume înţolită, – la…ultima zgomot-, vorba unei rumânce de pe lângă Panduraşu, care –şi desfăşoară acelaşi tip de…muncă, de doar vreo…7,8 sau 10 ani, chiar în buricul Târgului, rareori pe partea cu Teatrul, nu se ştie din ce motive. Revenind la…domnul cu ciorapii de lână albă, îl regăseşti în parcul ce poartă numele unui revoluţionar de la 1821, care, deşi stă cu sabia scoasă ameninţător, câtă vreme nu a folosit-o niciodată, ba chiar fusese lăsat fără ea de un…elev de …înaltă ţinută morală şi patriotică, nu sperie nici…milogii.
Alături de…’mnealui, la oarece distanţă, o altă…doamnă de bine, vrea să te salveze de la…obezitate (pe…seceta asta financiară !!), cu o fustă largă, lungă şi înflorată , te pofteşte pe cântar !! Nu contează din ce, totu-i să iasă banul ! Niciunul din cei de mai sus, nu…bagă (direct…), mâna în portofelul nimănui. Poate doar în cel al…emblemei urbei.
Ca fapt divers, dacă mai încape aici şi el, se zvoneşte prin Târgul de pe Jii, că unii din mulţii…colecţionari de …monede dar şi de bancnote actuale, care stau cu mâna-ntinsă, sunt într-un aşa hal e…degradare, încât mănâncă de doar…două ori pe zi, în – nu oricare-!, restaurant şi, ca, totuşi, să nu moară fie de ger fie de cald, dorm la…HOTEL !! Ce anume i-o fi reţinând să nu facă gestul atâtor confraţi în astfel de activităţi, dincolo, prin patria lui Voltaire, a lui Dante Alighieri, a lui…Al Capone, a lui Marx, etc, nu pricep. Sau, poate or fi având oarece interdicţii, mai ştii ?? Cert este că, dacă nu vrei să participi la…micuţa colectă, nu treci prin respectivele zone, între orele 9,00 şi ,aproximativ, 14,00. Cam ăsta le este programul de activitate. Pentru a-ncheia…optimist, cu ceva vreme în urmă, am fost martorul (nu numai eu) al unei zdravene ciomăgeli, între doi…chiriaşi ai străzii, de acest fel, care nu-şi respectaseră consemnul şi, unul din ei, încerca să cucerească teritoriul celuilalt !!
Aşadar…fie-vă milă, altfel, vorba lui Dad Diaconescu, nici nu ştiţi ce pierdeţi !!!
Geo FILIŞ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here