Cu mult înaintea pericolului micşorării pensiilor, un chestor gorjean în rezervă şi-ar fi luat măsuri de precauţie. Cică rotunjirea veniturilor proprii ar fi una dintre calităţile chestorului(r) Constantin Codiţă, căci despre el este vorba, încă de pe vremea când era în activitate şi nu se jena să locuiască gratis acasă la prea cuviosul Genică Boerică.
Chiar dacă MAI îi plătea bani pentru chiria locuinţei de serviciu, în Craiova, a şefului Poliţiei doljene. Invidios pe bădia Gheorghe Magheru, general şi erou al Revoluţiei de la 1848, cum că are statuie în buricul Târgului de pe Jii, deşi n-a fost nici măcar chestor. Şi uite aşa, Codiţă strânge niscaiva creiţari buni la o viitoare statuie proprie şi personală. Cum până la posibila statuie mai va, omul se gândi că faptele lui de vitejie ar putea apare în Monografia comunei Peştişani. Care e scrisă de Vasile Arimia, ex-director al Arhivelor Statului din Bucureşti. Încă de acum doi ani, primarul Florin Pavel şi Consiliul Local al comunei Peştişani au dat 100 de milioane de lei vechi pentru tipărirea respectivei monografii. De ce nu apare, totuşi? Zice-se că, la cererea Marelui Codiţă, ar trebui scris şi un capitol cu faptele lui de vitejie. Inclusiv contribuţia la Pacea de la Cozia, întru osândirea rebelului Miron Cozma, căpetenia Mineriadei din 1999.
