Recunosc, mi-au trecut prin mână multe monografii ale unor sate sau comune din România. Fiecare au ceva aparte, iar monografia lui Nelu Vasile mi se pare deosebit de completă şi complexă, fără a impresiona prin dimensiuni, ci prin modul franc, sincer în care a fost gândită şi elaborată.
La fel, pot afirma că nu-mi este total necunoscută localitatea Turburea. L-am cunoscut pe regretatul profesor universitar doctor în istorie Colonel de poliţie Vasile Bobocescu, un om sobru, cu mers greoi din cauza picioarelor, dar care nu lipsea niciodată de la întâlnirile Ligii Culturale Fiii Gorjului.
Repet, nea Vasile Bobocescu a umblat pe ruta Bucureşti-Gorj, fiind născut şi crescut în Turburea, atâta cât i-a permis sănătatea. Datorită domniei sale am vizitat prima oară Turburea şi am cunoscut-o pe mama celebrei campioane olimpice la maraton Constantina Diţă Tomescu, ca şi pe rudele sale. O atletă cu prestanţă, care-a cucerit medalia olimpică la proba de maraton – Beijing 2008 – exact la vârsta de 38 de ani, când alţii s-au lăsat demult de acest sport. Chit că s-a stabilit în Statele Unite ale Americii – unde-şi creşte băiatul, după despărţirea de antrenorul şi soţul Valeriu Tomescu – ea a reprezentat România cu cinste şi onoare, făcând o tură a stadionului înfăşurată în Tricolor.
Autorul cărţii semnează şi o Predoslovie în care aduce un prinos de recunoştinţă tuturor acelora care s-au aplecat asupra istoricului comunei Turburea. Ba chiar începe astfel: „Ideea unei monografii locale aparţine înaintaşilor acestor meleaguri.” Începând cu Petre Mirea, de pe la 1937, care a purces la scrierea istoricului familiei sale din Turburea de Sus, Mireştii trăgându-şi seva de prin Vladimir, dintre pandurii care i-au fost alături lui Tudor Vladimirescu, la 1821. Majoritatea monografiilor au fost aşternute pe hârtie, unele şi tipărite, de învăţători de pe aceste meleaguri.
Lui Nelu Vasile îi revine meritul de a fi consultat şi citat cu nume şi prenume, cu contribuţiile avute de fiecare, lui revenindu-i rolul de cronicar al zilelor noastre. Un cronicar cu merite deosebite în a sintetiza datele, în a le expune limpede şi clar, pe capitole ce nu puteau să fie deschise decât de Cadrul natural. Talentul de poet şi epigramist consacrat al autorului se simte în curgerea cuvintelor, verbul direct, dar nuanţat. Ca unul ce s-a stabilit în Turburea, nefiind localnic, laudele ce i se cuvin sunt cu atât mai mari.
Monografia comunei Turburea este aşa cum zice şi titlul VATRĂ MULTISECULARĂ DE CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ. Una atât de complexă şi gradat expusă încât ea face cinste oricărei biblioteci: publice sau private. Şi numai Cuprinsul ne-ar lua o droaie de spaţiu, iar de povestit întreg conţinutul – sintetic expus de autor – ne-ar fi imposibil într-o pagină de ziar.
Motive pentru care îndemnăm pe cei interesaţi să ia legătura cu autorul ori cu Primăria comunei Turburea – sponsorul apariţiei la Editura MĂIASTRA – şi să încerce a intra în posesia acestui superb volum. Plin de date de poveşti neştiute, de oameni şi fapte. Pentru care autorul Nelu Vasile merită cu prisosinţă felicitările noastre scrise.
Proba cea mai grea, Atestarea documentară a localităţilor comunei Turburea: Şipotu, Turburea, Poiana, Spahii şi Cocorova este trecută cu brio, fiind prezentă Pro Memoria şi în carte, dar şi pe Coperta IV. Are numai cuvinte alese despre dăscălime, preoţime şi puzderia de intelectuali pe care i-a dat ţării comuna Turburea.
ION PREDOŞANU
