Continuator demn al celui care a condus Cenaclul „Columna” din Tg,-Jiu peste cinci decenii după 1960, Ion Popescu-Brădiceni, literar şi filozof al culturii cu o operă impresionantă (v. CV.IP-B, Google), este, pe drept cuvânt, un spiritus rector al vieţii culturale gorjene. Acest genius loci, fără îndoială, poate sta în proximitatea marilor valori culturale de la Maiorescu încoace.
Din vasta şi diversa operă a acestui homo culturalis, „Miracol de Brădiceni”, încerc a reţine trei repere importante: Atelierul Naţional de Poezie „Serile de la Brădiceni” pe unde au trecut şi trec mari valori ale literaturii şi culturii române, multe premiate la diferite ediţii, revista Antemeridian/Postmeridian şi masivul tom (684 p.) Cenaclul „Columna”. Şcoala de literatură de la Tg,-Jiu. Generaţia columnistă după cinci decenii, Editura CJCPCT Gorj, Tg.-Jiu, 2015.
Marele tom al literaturii gorjene şi nu numai, format A4, cu 134 de scriitori cu selecţii din operele lor, articole, cronici, eseuri, studii cu note bibliografice, unele semnate de universitarul I.P.-B., fără a fi un dicţionar al scriitorilor sau o istorie literară, sub raport etic şi estetic este o înterprindere nec plus ultra ce nu poate fi la îndemâna oricui.
Metoda pare a fi asemănătoare cu O istorie a muzicii în capodopere comentată, cu ani în urmă, de marele muzicolog George Bălan, profesorul meu, urmat de regretatul Iosif Sava, colegul meu la Conservatorul de pe Ştirbei-Vodă 33.
Cum se ştie, N. Manolescu şi Al. Ştefănescu au realizat istorii literare unde unii confraţi au fost prezentaţi sine ira et studio, iar alţii, cu sau fără intenţie, au fost omişi. Conştient de ce va să fie, N. Manolescu menţiona expresis verbis: „Nimic din ceea ce-i scris aici nu e incontestabil” Şi, evident, reproşuri şi nemulţumiri n-au întârziat să apară, ceea ce a dus la editarea unor noi ediţii de istorii literare de către aceşti mari critici literari contemporani.
Situaţie aemănătoare s-a întâmplat şi cu autorul masivului volum Cenaclul „Columna”. Şcoala de literatură de la Tg.-Jiu… care a nemulţumit pe mulţi; unii dintre ei declarându-se împotriva conceptului de Şcoală de literatură la Tg.-Jiu care, de fapt, nu este altceva decât o continuare firească a ceea ce a fost „Columna” şi columniştii.
Într-un interviu realizat de Ion Popescu Brădiceni, Ion Şoldea şi Vasile Ponea cu un Titu Rădoi aflat pe patul de moarte (şi retras la Câmpofeni), publicat postum, fiind provocat să dea Columnei o definiţie esenţială, maestrul a socotit-o drept „stare de spirit” cu menirea de a genera mereu noul şi înnoirea, deschiderea spre viitor (cf. IP-B, op.cit., p.15)
În condiţiile actuale ale unei autentice efervescenţe culturale gorjene, „aproape explozivă”, depăşind provincialismul şi completând fericit fondul cultural naţional, Şcoala de literatură de la Tg.-Jiu cuprinde un spectru larg de manifestări în artă şi cultură având drept traget integrarea armonioasă în naţional şi universal; coordonatorul acestei nobile acţiuni nefiind altcineva decât Ion Popescu-Brădiceni, magistrul şi hermeneutul omnicunoscut al transmodernismului.
Că există rezerve, invidie şi mefienţă/defetism în această problemă, nimic mai nefiresc. Deosebirea de păreri sincere întotdeauna a dus la progres, fără lovituri însă nemotivate şi de rea intenţie ad personam. Nu o dată, în istoria culturii şi civilizaţiei umanităţii ideile unor înainte-mergători n-au fost primite de contemporani rămânând ca timpul să le confirme valabilitatea sau contrariul ei. Unii, şi nu puţini, au militat o viaţă întreagă pentru o idee! În situaţia de faţă, după cinci decenii de „Columnă”, „Gorj literar” şi multe alte manifestări culturale sui generis în arealul Gorjului „istoric şi pitoresc”, à rebours cu opozanţi declaraţi sau defetişti pentru o vreme sau sine die, nava transmodernă a Şcolii de literatură de la Tg.-Jiu, cu vânt la proră, spre satisfacţia sutelor de călători îmbarcaţi şi a conducătorului vizionar prinde, prinde viteză.
Marin I. Arcuş
