„Meditaţii la Masa Tăcerii” cu scriitorul Vasile Andru

La Muzeul Judeţean Gorj a avut loc, în perioada 10 -12 iunie, evenimentul cultural „Meditaţii la Masa Tăcerii”, având ca organizatori Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” şi Societatea Civilă de Avocaţi Burchel & Asociaţii.

În deschiderea manifestării, Adrian Tudor (viceprimarul Municipiului Târgu-Jiu) şi Sorin Buliga (consilier al Centrului „Brâncuşi”) au rostit scurte alocuţiuni. La microstagiu au fost prezenţi numeroşi intelectuali târgujieni (scriitori, cadre universitare, profesori, artişti) interesaţi de spiritualitatea creştin-ortodoxă şi, de asemenea membri ai Grupului de Meditaţie Isihastă „Oratio Mentis” (în special bucureşteni) condus de scriitorul Vasile Andru. Aceştia din urmă au venit cu propriile lor autovehicule şi au vizitat (ghidaţi de doamna avocat Ioana Burchel şi de brâncuşiologul Sorin Buliga) numeroase obiective din Gorj: mânăstirile Polovragi, Lainici şi Tismana, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu, Casa Muzeu „Constantin Brâncuşi” din Hobiţa, Muzeul Arhitecturii Populare Gorjeneşti de la Curtişoara, Biserica de lemn din Frânceşti, Peştera Muierii, Peştera lui Zamolxis, Cheile Sohodolului şi Defileul Jiului, arătându-se încântaţi de moştenirea spirituală şi culturală a Gorjului, ca şi de frumuseţile sale naturale.
Prima zi a manifestării culturale (vineri, 10 iunie) a fost cea mai încărcată în evenimente. Ea a debutat cu conferinţa „Constantin Brâncuşi: între tradiţie şi universalitate” susţinută de dr. Sorin Lory Buliga, privind sursele artei brâncuşiene. Dacă unele opere sunt inspirate din folclorul românesc (Coloana fără Sfârşit, Poarta Sărutului, Păsările etc.) sau pleacă de la teme biblice (Adam şi Eva, Fiul Risipitor), altele prezintă elemente simbolice care par să provină din spaţiul indo-tibetan (Spiritul lui Buddha, Cuminţenia Pământului, Templul de la Indore nerealizat în plan fizic). Lucrările lui Brâncuşi denotă însă certe confluenţe între mai multe tipuri de spiritualităţi.
A urmat apoi conferinţa-atelier susţinută de scriitorul şi eseistul Vasile Andru, coordonatorul Centrului Român de Isihasm. Vocaţia sa de maestru spiritual este notorie, fiind demonstrată nu numai de numărul mare al discipolilor săi în practica meditativă isihastă, ci şi de o îndelungată şi bogată activitate în domeniul culturii sapienţiale, ca şi de vizitele sale de documentare în multe locuri încărcate de sacralitate de pe cuprinsul globului. Sorin Buliga a făcut şi o scurtă prezentare a personalităţii complexe a scriitorului Vasile Andru, membru al Uniunii Scriitorilor din România încă din anul 1975, membru al PEN-Clubului Român, cu multe stagii de documentare antropologică sau filosofică în Occident și în Asia, cu participări culturale pe patru continente. Și cu o operă conținând peste 30 de volume publicate, în două domenii: beletristică (romane, povestiri) și cărți de spiritualitate (religie, indianistică, terapii). De altfel, pe standul care a fost prezent în toate zilele manifestării, am numărat 12 titluri de Vasile Andru, dintre care două apărute recent, lansate cu această ocazie.
Motivul principal pentru care Centrul „Brâncuşi” din Târgu-Jiu a sprijinit microstagiul lui Vasile Andru este dat de întâlnirea lui, în planul unei duble spiritualităţi (creştin-ortodoxă şi indo-tibetană), cu marele artist Constantin Brâncuşi. Acesta, pe de-o parte, afirma că dorea să deschidă în atelierul său parizian o „biată filială a Mânăstirii Tismana” (se ştie de altfel că a fost până la moartea sa un creştin-ortodox practicant şi mulţi ani cântăreţ în biserici ortodoxe din satul său, din Craiova, din Bucureşti şi din Paris), iar pe de altă parte era pasionat de filosofiile indiene (şi în special de budismul lui Milarepa), într-atât încât a ajuns la Indore cu intenţia de a construi un Templu al Eliberării pe pământ indian, pentru prietenul său maharajahul Yeswant Rao Bahadur.
Temele abordate de Vasile Andru în cadrul conferinţei au fost: binefacerile medicale ale meditaţiei, isihasmul şi stările superioare de conştiinţă, accesul la subconştient şi clarviziunea.
În pauze, au fost lansate două cărți ale sale recent apărute: Opt chipuri ale singurătății (Editura Eikon) și Peregrin în centrul lumii (Editura Herald). Aş menţiona aici faptul că maestrul se reîntoarce la Târgu-Jiu după o pauză de 10 ani; întrebându-l ce a mai făcut în acest răstimp, mi-a răspuns hâtru, arătând spre volumul Peregrin în centrul lumii: „citeşte această carte şi vei şti”.
În următoarele două zile au avut loc conferinţe-atelier în care Vasile Andru a destăinuit fazele purificativă și iluminativă ale isihasmului (practica în sine a meditaţiei isihaste va face subiectul unui articol aparte, cu prezentarea paradigmei de lucru și a unor detalii ale „meșteșugului liniștirii”, care trebuie menţionate cu rigoare). Fără îndoială că acest eveniment cultural-religios, sub îndrumarea unui maestru spiritual de talia lui Vasile Andru, s-a înscris ca un succes veritabil în seria manifestărilor organizate de Centrul „Brâncuşi” şi este de dorit ca el să fie continuat şi în anii următori, poate chiar în preajma zilei de Înălţare a Domnului, pentru a instaura o tradiţie.
Sorin Lory Buliga