Un fenomen de-a dreptul îngrijorător ia amploare în judeţul nostru. De la an la an creşte numărul minorilor abuzaţi, neglijaţi şi exploataţi. Compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz, neglijenţă, trafic, migraţiune, repatriere şi violenţă în familie, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj a instrumentat 211 astfel de cazuri, pe parcursul anului trecut.
Compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz, neglijenţă, trafic, migraţiune, repatriere şi violenţă în familie, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj, are o activitate intensă, deşi în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea doar șase angajaţi. „Compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz, neglijenţă, trafic, migraţiune, repatriere şi violenţă în familie, compartiment în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea 6 angajaţi (4 inspectori, 1 psiholog şi 1 jurist).”, precizează Laurențiu Diaconescu, directorul general al DGASPC Gorj.
Potrivit aceleiași surse, pe parcursul anului trecut, 211 de cazuri de copii abuzaţi, neglijaţi sau exploataţi au intrat în atenţia acestui compartiment. Au fost dispuse două măsuri de protecţie şi anume, plasament în regim de urgenţă în centre de tip rezidenţial. “S-au dispus măsuri de protecţie specială pentru 8 minori, după cum urmează: pentru un minor a fost dispus plasament la asistent maternal profesionist; pentru 7 minori a fost dispus plasament în regim de urgenţă în servicii de tip rezidenţial”, a confirmat Laurențiu Diaconescu, directorul general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj.
Violenţa este considerată violare generală a drepturilor fiinţei umane: dreptul la viaţă, la securitate, la demnitate şi la integritate fizică şi mentală. Violenţa afectează orice categorie socio-economică a populaţiei şi nu depinde de: rasă, cultură, sex, religie, educaţie.
Violenţa domestică are multiple forme de manifestare, după cum urmează: violenţa psihică (inclusiv cea verbală)/emoţională, violenţa fizică, violenţa sexuală şi violența socială.
Urmări grave, pe termen lung
Urmările violenţei în familie asupra copilului sunt multiple. Pe plan emoţional, copilul simte frică şi ruşine, neajutorare şi neputinţă, vinovăţie, nelinişte, tristeţe şi depresie şi chiar gânduri de suicid.
Pe plan somatic, micuţii care sunt victime ale violenţei în familie au dureri de cap, de burtă, altele; au ticuri; prezintă bâlbâială, roaderea unghiilor, întreruperi ale somnului; enuresis (pipi în pat noaptea).
Pe plan comportamental, copilul prezintă: tulburări de atenţie, hiperactivitate, agresivitate, dependenţa exagerată faţă de unul dintre părinţi, izolare, preluarea unor responsabilităţi şi roluri neadecvate vârstei.
Minodora Sucea
