Revista ”Albina” și reviste didactice despre învățătorimea gorjeană

Răsfoind revista ,,Albina” și reviste didactice (,,Școala primară”, ,,Școala viitoare”, ,,Cultura română”), am găsit prețioase informații despre învățătorii din Gorj. ,,Albina”, o revistă  enciclopedică populară, săptămânală, pentru sate, a fost fondată în octombrie 1897 din  inițiativa lui Spiru Haret. Apărea în fiecare duminică și se adresa învățătorilor, preoților  și celorlalți oameni de la sate. Comitetul redacției, în frunte cu Ion Kalinderu, administratorul  Domeniilor Coroanei, era  format din: Petre  Gârboviceanu, C. Rădulescu-Motru, George Coșbuc, I. Otescu, Petre Dulfu, P.V. Năsturel, G. Adamescu, V.S. Moga, N. Nicolăescu, Constantin C. Popovici-Tașcă și Grigore Teodossiu.

Datorită unor colaboratori legați de popor, revista a contribuit la răspândirea  cunoștințelor științifice la sate, venind  și cu sfaturi practice.  După 1948, devine  revista așezămintelor culturale. Fondatorul revistei ,,Albina”, Spiru Haret (1851-1912), a fost matematician cu primul doctorat în matematică, pedagog și om politic liberal de nuanță poporanistă. În calitate de ministru al Instrucțiunii și al Cultelor, a produs  o adevărată revoluție în învățământul românesc. A luat  măsuri pentru extinderea rețelei școlilor  primare sătești și a  școlilor de meserii, precum și pentru atragerea învățătorilor în munca de răspândire a culturii în masele țărănești. A inițiat  reforma învățământului secundar și superior (1898) și a învățământului profesional (1899). Spiru Haret a introdus în locul liceului clasic unic liceul trifurcat, care  avea în cursul  superior, o secție clasică, una  modernă și una reală. A contribuit la organizarea unitară  a învățământului, la orientarea  realistă a acestuia.

În ,,Albina” din 15 martie 1898, învățătorul Iacob Pârvulescu din  Urdarii de Sus se adresează Redacției  astfel: ,,Vă felicit pentru  alegerea și tratarea subiectelor plăcute și pline  de învățăminte. Adevărat că ,,Albina”  este unica revistă corespunzând cerințelor populațiunii până acum. ”

,,Albina” nr. 37 din 13 iunie 1899, la rubrica ,,Serbări de 10 Mai” amintește  de serbarea de 10 Mai de la Târgu-Jiu, ținută în amfiteatrul Gimnaziului la care a participat  și prefectul. Domnul profesor Numa Frumușanu a vorbit  despre însemnătatea sărbătorii. Seara s-a făcut  retragerea cu torțe prin oraș. Semnează Ion Dem. Petrescu.

Revista ,,Albina” nr. 28-29 din 8-15  aprilie 1901 prezintă  informații privind Societatea de  economie ,,Grija viitorului”, înființată în 1899 la Topești, Gorj, o societate agricolă de împrumut și păstrare, cu scopul de a  înlesni sătenilor propășirea  treptată a agriculturii, de a contribui la dezvoltarea comerțului și a industriei, la procurarea  de unelte și mașini, de semințe  și felurite articole de consum  prin împrumuturi cu o dobândă convenabilă. În aceeași revistă, din 8-15 aprilie 1901, la rubrica ,,Mulțumiri”, apare următoarea notă: ,,Onor Administrație a Domeniilor Coroanei a dăruit 72 de cărți pentru șase biblioteci ale școlilor din Cercul cultural Tismana, din județul Gorj, câte 12  cărți de fiecare școală. Domnul I. Kalinderu, prin generozitatea și iubirea ce are pentru clasele muncitoare, probează noblețea  inimii și cele mai curate sentimente  patriotice și naționale. Învățătorii Cercului cultural Tismana, în numele satelor, îi mulțumesc  cu recunoștință din adâncul inimii”. Semnează D. Popescu, învățător diriginte, Tismana

În ,,Albina” nr. 45-46 din 5-12 august 1901, apare bilanțul Societății de economie ,,Grija viitorului” din comuna Topești – Gorj, după doi ani de la înființare: farmacia societății cu medicamentele necesare pentru  membrii societății, în caz de boală; diverse  produse pentru hrana membrilor; premii pentru cei care vor crește  cele  mai bune rase de vite; mașina ”Vermorel” pentru stropirea  viilor,  capital 11000 de lei și 183  de membri. ,,Exemplul învățătorului Ion Popescu ar trebui să-l ia toți  învățătorii de la sate”. Semnează I. D. Popescu (Sprâncenatu) proprietar și comerciant. Președintele de onoare al Societății ,,Grija viitorului” era domnul doctor Constantin Chirițescu, profesor și decan al Facultății de Teologie din București, iar președinte activ era  învățătorul Ion Popescu.

,,Albina” nr. 43-44 din 22-29 iulie 1901, la rubrica «De la sate» se referă la ultima ședință din luna mai 1901 a Cercului ,,Vlad Țepeș” din plasa Motrului, județul  Mehedinți, care s-a desfășurat în comuna Bucurelu. Au participat,  pe lângă  membrii cercului, preoți și un public numeros din localitate. Conferința este deschisă prin cuvântarea învățătorului local I. C. Șerbulescu. Domnul Haralambie Puiu a discutat despre patima beției, iar domnul învățător N. D. Geamănu din Mătăsari a vorbit despre prevenirea și combaterea  grindinei, filoxerei și manei de viță-de-vie și despre  sulfatarea semințelor. În  cuvântul său, învățătorul I. Vâlceanu din Dragotești a vorbit despre  rolul banului din antichitate și despre viciile ce se nasc  de pe urma acestuia. S-a mai discutat despre  aspecte practice: cultura pomilor  fructiferi, despre economie și  munca rațională.

În aceeași revistă, la rubrica ,,Mulțumiri”, apar  două texte de exprimare a  recunoștinței, semnate de N. D. Geamănu, Roșia-Jiu: ,,Subsemnatul, diriginte al școlii din comuna Mătăsari, județul Mehedinți, în numele  micuților elevi, aduc sincere  mulțumiri domnului Constantin Zimțea, mare proprietar în  numita comună, pentru că a dăruit  o bucată de pământ pentru grădina școlii. Tot  Domnia Sa a dăruit și un local spre a  servi de școală”.

,,Subsemnatul, în numele elevilor Școlii din Comuna Horăști, județul Mehedinți, și în numele sătenilor  din această  comună, aduc în public cele mai vii mulțumiri  domnului C. Cuțuiu, dirigintele  acestei școli, pentru bunăvoință ce a avut de a clădi pe spesele dumnealui  un falnic și splendid local de școală în numita Comună.” (N. D. Geamănu, Roșia-Jiu).

În ,,Albina” nr. 33 din 13 mai 1901, sub semnăturile  învățătorilor D. Popescu și I. Neferescu, apare un text cu titlul ,,Lumina satelor” în care se precizează: ”Învățătorii Cercului cultural Tismana din județul Gorj, însuflețiți de  a servi neamul și țara, au înființat  biblioteci și societăți economice în toate  comunele. Ca aceste societăți, aceste  bănci populare, să inspire încrederea oricui rugăm pe vrednicii  conducători ai ,,Albinei” a cere ca ele să fie puse sub controlul statului, ca instituțiuni de utilitate publică. Socotim legea învățământului  profesional (1899) ca o opera națională și vă rugăm a cere pentru 1 septembrie 1901, punerea ei în aplicare”.

În câteva numere din ,,Albina”, 1901, la rubrica ,,Membri înscriși” și ,,cotizațiuni plătite”, apar  numele învățătorilor din  județul Gorj: Ciobanu Em., Cârligei; Puric Constantin, Costeni; Amzulescu Dumitru, Rășina; Diaconescu Dem., Godinești – Racoți; Cerneanu Nicu, Câlcești; Filipescu Constantin, Slobozia; Mălăescu V., Pojogeni; Dobrescu George, Copăcioasa; Popescu Ion, Baia de Fier;  Rădoescu Gheorghe, Albeni; Popescu Gheorghe, Câlnic; Negrescu I, Gheorghe, Pojaru de Sus; Scrădeanu I. Tăndălești; Pănoiu G., Bengești; Velican D. I., Stejerei; Ciortan Ion, Poenari; Popescu I. Dumitru, Valea cu Apă; Pătrășcoiu Ion, Brădiceni;  Bogdan Dumitru, Stănești; Popescu Simion, Pocruia; Popescu G., Peștișani; Arjoceanu Lazăr, Bălănești;  Pârvulescu Iacob, Urdarii de Sus.

,,Albina” nr. 47-48 din 23-30 august 1909 prezintă Cuvântarea ținută pe 23 martie 1909, la sfințirea bisericii din comuna Samarinești, județul Mehedinți, prezentată de Nicolae I. Popescu, absolvent  normalist.

,,Albina” din 1-15 septembrie 1924 la rubrica ,,Dezlegătorii  șaradelor”, apar numele învățătorilor  Gr. Ocheșel, Victor Caragea și Dobrescu I. Gheorghe – Scoarța Gorj.

În Comitetul de redacție al revistei ,,Școala viitoare” din februarie 1899, format  din învățători aparținând  tuturor  județelor din țară, la Gorj, apare numele învățătorului Lazăr Arjoceanu. La început se face precizarea că revista ,,Școala viitoare” este  proprietatea Societății Învățătorilor din România. În continuare, se vorbește  despre primul Congres al învățătorilor  din România, întrunit la Ploiești în zilele de 28-30 decembrie 1898.

Președintele Congresului a fost învățătorul Lazăr Arjoceanu din  Bălănești – Gorj. În revistă, apar și textele  celor două telegrame adresate Majestății Sale Regelui Carol I și domnului Spiru Haret, ministrul  Instrucțiunii  Publice și Cultelor:

,,Învățătorii, întruniți la Ploiești în primul lor Congres, cu respect  vă roagă, Majestate, să binevoiți a  primi asigurarea nemărginitului  lor devotament și supunere,  asigurându-Vă, Sire, că vor lucra  fără preget, pentru a face  din fiii  eroilor de la Plevna și Grivița cetățeni  conștienți de datoriile lor.

Să trăiți, Sire, împreună cu Majestatea Sa regina și întreaga Dinastie!”

Președintele Congresului, L. Arjoceanu

”Învățătorii, întruniți la Ploiești, la primul lor Congres, vă roagă să binevoiți a primi  expresiunea devotamentului ce vă poartă, asigurându-Vă, Domnule Ministru, că dorința lor este a lucra fără  preget pentru o mai spornică luminare a populațiunii rurale.” Președintele Congresului, L. Arjoceanu

În revista ,,Școala primară” nr. 8 din mai 1889, fondată în 1882, este prezentată fotobiografia lui Ion Ciocârlie, fost învățător, apoi  institutor. A fost unul dintre cei mai  îndemânatici scriitori didactici, a colaborat la revista ,,Școala primară” a întemeiat revista ..Învățătorul”, de asemenea, a fost un colaborator activ al  ,,Convorbirilor didactice” și al ,,Școlii moderne”. A lucrat cu domnul Velovan la Școala de  Aplicație  a Școlii Normale Carol I până în 1895. A fost numit subrevizor  școlar  al județului Ilfov. În 1899, Ion Ciocârlie este numit revizor  școlar al județului Gorj ,,prin  urmare, îndreptățit și răsplătit.”  Spre regretul nostru, în  fotobiografia  prezentată, nu apar data și locul nașterii. Rămâne un obiect de cercetare.

În concluzie, cercetând  aceste reviste mai sus-menționate, ne-am  dat seama de rodnicele  preocupări ale învățătorilor de-acum  un veac și mai bine, care  meritau din plin învestirea lor ca adevărați apostoli  și luminători ai satelor. De asemenea,  am avut prilejul să luăm la  cunoștință de binefacerile aduse învățământului românesc de către celebrul ministru Spiru Haret, prin reformele radicale înfăptuite situându-l printre cele mai moderne  din Europa și din lume.

Ne stăruie mereu în gând: de ce miniștri a avut parte învățământul românesc!… Titu Maiorescu, Spiru Haret, Dimitrie  Gusti, Octavian Goga, iar în perioada comunistă, academicianul Ștefan Bălan, academicianul Ilie Murgulescu, academicianul Atanasie Joja, academicianul Mircea Malița și alții.

Cât despre perioada postdecembristă, lăsăm să tragă concluzia cititorii noștri dragi.
Constantin E. Ungureanu

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here