Unele reviste sunt mari ca format – de pildă, NOVĂCEANUL, deşi are între 4 sau 6 pagini, pe hârtie de un alb orbitor şi cu tipar de excepţie -, iar alta precum CEAŞCA DE CAFEA, ajunsă la al zecelea an de existenţă, 24 de păginuţe, referindu-mă la formatul ei liliputan. Ce aduce mai mult cu celebrele “Bilete de papagal” ale marelui Tudor Arghezi.
CEAŞCA DE CAFEA este un minilunar cultural, literar, artistic, deci cu un profil bine definit, avându-l ca Fondator pe poetul şi actorul George Drăghescu, secretar de redacţie pe Grig M. Dobreanu, apreciat epigramist dar şi excelent tehnoredactor, iar redactor asociat este Ion Popescu-Brădiceni. Lui IPB fiindu-i dedicat în întregime şi numărul 131, anul IX, noiembrie 2014.
De excepţie rămâne şi iniţiativa lui George Drăghescu de a scoate de sub tipar o succintă şi pertinentă ediţie de Restituiri George Manoniu, sub titlul CONSEMNĂRI. Despre lansarea căreia am scris şi voi reveni curând cu un articol amplu IN MEMORIAM George Manoniu, în care mă voi inspira, citând, din recenta apariţie a Consemnărilor din Colecţia “CEAŞCA DE CAFEA”, Târgu Jiu – 2015.
În februarie 2015, superba Ceaşcă de cafea oferită spre lectură la o ceaşcă de cafea de către fondatorul George Drăghescu a ajuns la Anul 10, adică al X-lea an de apariţie continuă. Evident, că fără sponsori nu s-ar fi putut ajunge la asemenea performanţă.
Coperta primă are un autoportret Tudor Arghezi (1889-1967), apărut în Tiparniţa. Din cuprins mai amintim un autoportret al actorului Victor Ion Popa (1895-1946), datând din anul 1928, apoi Scrieri spirituale de Monseniorul Vladimir Ghika, un amplu poem “În paradis” de Gabriel Chifu, un cuvânt de apreciere al criticului Gheorghe Grigurcu despre Ion Pecie: “cel mai important critic literar pe care l-a avut Gorjul până acum(…) O lacrimă de cerneală pe o foaie de hârtie pe care o doresc un omagiu.”
Actorul şi poetul de mare talent în ambele ipostaze – Emil Botta este prezent cu poemul “Revizorul nostru”, apoi Victor Ştir cu “sub crengi”, Aurel Pantea cu versuri fără titlu, Viorica Răduţă cu poezia “fără timp”, o fotografie de la Serile la Brădiceni, nedatată, dar cu George Drăghescu, Viorel Gârbaciu, Ioana Dinulescu, Valentin Taşcu şi Alex Ştefănescu, faţă-n faţă cu un Autoprotret din 1907 al scriitorului de o rară sensibilitate Emil Gârleanu (1878-1914). Un răsfăţ sunt gândurile scriitorului călugărit şi trecut la ortodoxie Nicolae Steinhradt, care-i trimisese lui Gheorghe Grigurcu, pe 9-XII-1986, nişte rânduri din Mânăstirea Rohia.
Puţini sunt aceia care ştiu câte ceva despre criticul care a fost Şerban Cioculescu, căruia i se publică un autoprtret “În oglindă”, datat 24-VII.1922, încât în locul unei fotografii de la Gala filmului pentru tineret – Costineşti 1990, aş fi preferat să citesc măcar câteva rânduri despre Şerban Cioculescu. Cu atât mai mult cu cât Şerban Cioculescu scrisese şi depre Nicolae al Lupului, prozatorul interzis în perioada comunistă, născut la Brădiceni. Cu autoportretul poetului şi, dacă nu mă-nşel actorului Radu Boureanu, autoportret publicat în volumul “Sângele popoarelor”, în 1947, închei prezentarea şi comentarea sumară a minunatei Ceşti de cafea ajunsă, iată, la anul X al existenţei sale. La mulţi ani!
*
Cum numărul 17, pe luna ianuarie 2015, al publicaţiei lunare NOVĂCEANUL l-am primit cu mare întârziere, chiar redactorul său şef scriitorul Constantin Dârvăreanu m-a rugat să nu mai scriu despre ea. Totuşi, Primăria oraşului Novaci, dimpreună cu nişte Obşti silvice, într-un parteneriat public-privat, face nişte eforturi. Scriu profesori şi nu oricum, ci foarte bine, despre „Noi şi Mihai Eminescu”, mă refer la prof. Otilia Giurcă, iar profesoara Lucia Silvia Podeanu îi închină Poetului Naţional Nepereche poemul „Pentru tine, Eminescu”. „Ziua Culturii naţionale sărbătorită la Novaci” e descrisă cu lux de amănunte şi nume de profesori şi elevi de către Prof. Iuliana Firu, de la Liceul Teoretic Novaci, şi nu pot să nu salut această faptă culturală.
În condiţiile în care sunt numeroase localităţi în care profesorii şi elevii nu se implică prin nimic în susţinerea manifestărilor culturale!
Ion Predoşanu
