Salvată de la distrugere – Casa Moangă Pleşoianu, acoperită provizoriu

Casa Moangă Pleşoianu are acoperiş nou, acesta fiind amplasat ca intervenţie de urgenţă. Potrivit directorului Muzeului Judeţean Gorj Dumitru Hortopan, casa a fost acoperită provizoriu, banii fiind parte din fondurile muzeului, din sponsorizări.

Casa Moangă Pleşoianu din Săcelu este un conac boieresc de secol XVIII care ajunsese într-o stare destul de avansată de degradare. Imobilul nu este vizitabil şi se află în stare de ruină. În timpul Revoluţiei de la 1821 a fost loc de refugiu pentru Tudor Vladimirescu şi panduri, aparţinând logofătului Vasile Moangă, apropiat al lui Tudor. Ulterior casa a aparţinut lui Dumitrache Săceleanu şi, prin testament, Octaviei Pleşoianu, nepoata acestuia. Ulterior naţionalizată, clădirea a fost administrată de Şcoala Gimnazială Săcelu, Tabăra Şcolară Săcelu, Primăria comunei Săcelu şi din data de 29 iulie 2010 a trecut în patrimoniul Consiliului Judeţean Gorj, administrator fiind Muzeul Judeţean Gorj. De ceva timp clădirea fusese lăsată în paragină, administrarea anterioară fiind mai mult decât defectuoasă. Din această cauză lucrările de acoperire au fost mai mult decât necesare, mai ales pentru stadiul în care se găsea casa.

Mai există doar pereţii

Casa boierească are parter şi etaj. La parter se găsesc şase încăperi în timp ce la etaj sunt patru. Casa are o formă aproape pătrată, cu o diferenţă mică între laturi. Parterul are un hol de intrare, în stânga o bucătărie şi o cramă, în dreapta casa scării în două rampe cu podest iar în faţa holului este pivniţa cu stâlp central şi la colţuri, pe care se reazămă grinzile planşeului de lemn cu umplutură de pământ între tavanul parterului şi pardoseala etajului. La parter pe latura de vest sunt două camere cu acces din afară şi o cameră în continuarea camerei celeilalte, a căror destinaţie probabilă a fost cea de camere pentru servitori. Înălţimea interioară a camerelor este de 2,55 metri. La etaj se urcă printr-o rampă cu podest din zidărie şi o rampă din dulapi de lemn, de unde se ajunge într-o terasă închisă cu ferestre. Din terasă se trece într-un hol care avea, cel mai probabil, rolul de hol, în capăt având un alt podest care cobora la parter. De-a dreapta şi de-a stânga holului se află două camere mari, de mai mult de 21 de metri pătraţi fiecare. Construcţia a fost realizată din zidărie de cărămidă având la exterior tencuieli decorative şi colţuri, stâlpi cu forme semicirculare cu capiteluri. Parterul avea un planşeu din grinzi de lemn cu umplutură de pământ între tavanul etajului şi podina acoperişului. Acesta era realizat din lemn, fiind acoperit cu şiţă. În timp, aceasta s-a distrus, multe ploi degradând aproape tot ce se află în clădire. Nu mai există plafoane, decât câteva grinzi. Pereţii, în schimb, sunt martorii vremurilor bune în care clădirea era o bijuterie arhitectonică.

Câteva conace în tot judeţul

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan, cu aproximativ patru miliarde de lei vechi aceasta ar putea fi reabilitată aşa cum trebuie, în ea fiind amenajat un muzeu al localităţii. Acoperişul care a fost amplasat de curând în regim de urgenţă este unul provizoriu. Acesta va fi înlocuit, ulterior, cu unul de şiţă. Momentan, însă, cu aproximativ 47 de milioane de lei vechi, din care 27 suportaţi de muzeu şi restul de sponsori, a fost acoperită clădirea. Aceasta risca pe timpul sezonului rece să se degradeze şi mai mult datorită expunerii la precipitaţiile care treceau nestingherite prin acoperişul distrus aproape în totalitate. „Am acoperit-o provizoriu pentru a evita degradarea sau chiar distrugerea. Am primit şi sponsorizări. Anul viitor încercăm să o băgăm în Planul Naţional de Restaurare, pentru că nu avem fonduri suficiente să o reabilităm”, a mai spus Hortopan. În judeţul nostru nu se mai găsesc multe astfel de conace. Unul dintre ele, casa Costică Bărbătescu de la Bărbăteşti, este deja aproape în totalitate distrus şi nu se mai poate recupera. Pe lângă acest conac în judeţul nostru mai pot fi enumerate şi casele Gănescu şi Măldărescu din Târgu-Jiu, casa Cepleanu, conacul Vasile Brătianu de la Trocani-Dăneşti, casa Gârbea din Vladimir şi casa Gică Popescu din Bălăneşti.

Dorina Cioplea