Şcoala de Literatură de la Târgu-Jiu – Diana Pînzaru şi iubirea ei faţă de poezie

534

Continuarea proiectului meu, cumva de pură cercetare, istorie literară (şi sau ne-critică), repoziţionare şi recuperare a „columnismului” semicentenar s-a bucurat, zilele acestea, de un nesperat miracol: reieşirea, la lumină, a Dianei Pînzaru (72 de ani, deci născută în 1934).
Între 30 şi 35 de ani (1964-1969) a fost membră activă a Cenaclului „Columna” fondat de magistrul Titu Rădoi într-o perioadă de relaxare politică şi de debut al „domniei” lui Nicolae Ceauşescu. Era de preferat ca fenomenul literar să poată fi astfel strict controlat de partid, securitate etc. Aşa că, în virtutea unei tradiţii solide în România, a fost inventat Cenaclul „Columna” şi s-a vădit, constat acum, a fi o idee strălucită căci, dacă primul val nu a convins suficient, cel de-al doilea val se constituie azi într-un grup reprezentativ, capabil să fie întemeietorul unei veritabile Şcoli de Literatură la Târgu-Jiu – concept drag mie, ferm susţinut, în întreaga-mi carieră de literat, istoric, cercetător, critic, publicist ş.a.m.d.
Diana Pînzaru – repet – a aparţinut generaţiei fondatoare, publicată, selectiv, de Titu Rădoi în „Gorjul literar. Versuri, proză (I)”; ediţie îngrijită de Titu Rădoi; Comitetul pentru cultură şi artă al Judeţului Gorj, Casa creaţiei populare, 1969; coperta şi ilustraţiile de Paul Plopa, în care au intrat texte de Ilarie Popescu, Ion Cănăvoiu, Carmen Cherciu, Zizi Chiţimia, Ştefan Cucu, Nicolae Diaconu, George Iorgulescu, Pavel Popa Misăilă, Ilie Mucioniu, Petre Pănescu, Diana Pînzaru, Lia Senin, Lucian Tăloi, Cheorghe Vlădoianu, Gheorghe Nicolăescu, Sabin Velican, Stelian Sterescu.
Diana Pînzaru are, în acest prim număr de „Gorj literar”, un „Cântec”. Recent, nepotul ei mi-a încredinţat încă cinci poezii (În noaptea sufletului, Omule de piatră, Fiule, Cu farurile aprinse, Din lumină), prin intermediul poetului George Drăghescu.
Textele sunt muzicale, de un modernism moderat. Au un fel de „cuminţenie” a metaforei, grefată pe o sensibilitate autentică. Atmosfera de o prozodie „heraclitică” te vrăjeşte discret. Poeta e tributară melancoliei feminine, imaginaţia lirică vehiculează teme, motive şi toposuri specifice columnismului inaugural, iar locul ei e în paradigmă cu Ion Cănăvoiu, Sergiu Cosciud, Constantin Duică, Petre Pănescu, Iunian T.Ciobanu, Ion Mocioi, Ion Sanda ş.a.
Le fac loc în contextul demersului meu editorial (în sens de apariţie la Editura Academica Brâncuşi a Universităţii târgujiene) şi fireşte în această pagină a cotidianului „Gorjeanul”, de altfel singurul ataşat literaturii şi artei din Gorj, cu numeroşi cititori devotaţi deopotrivă peisajului cultural-creator actual.
Rubrică realizată de Ion Popescu-Brădiceni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here