O altă reorganizare îi paşte pe salariaţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană după ce instituţia ar putea absorbi personalul Camerei Agricole în urma unei legi promulgate, însă nepusă încă în aplicare. În rândurile de mai jos, directorul executiv al DAJ Gorj, Dan Tănăsescu, ne vorbeşte despre stadiul culturilor din judeţ, volumul de muncă al funcţionarilor, precum şi de schemele de minimis implementate în această toamnă prin intermediul instituţiei judeţene.
Reporter: În ultima perioadă, producătorii agricoli din judeţ v-au trecut pragul pentru solicitarea de ajutoare pe schemele de minimis lansate de Guvern. Care este valoarea ajutoarelor oferite pentru agricultorii gorjeni?
Dan Tănăsescu: În ceea ce priveşte ajutorul de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia de bubaline şi tauri de reproducere din rase de carne, data de 11 noiembrie a fost ultima zi de depunere a dosarelor la DAJ Gorj. Situaţia este următoarea: avem 13 producători agricoli care au depus dosarele, acestea au fost verificate, şi am avut un număr de 60 de juninci de carne, 41 de juninci de lapte şi trei tauri. Dacă ţinem cont că, cuantumul financiar este pentru o junincă de carne de 6.000 de lei, înmulţim numărul de juninci cu 6.000, vom avea un total de 360.000 de lei. Specificăm că majoritatea celor care au achiziţionat juninci din rase de carne rasa este Aberdeen Angus, sunt aduse din Austria şi Ungaria. În ceea ce priveşte junincile din rase de lapte, avem 41, cuantumul ajutorului financiar este de 5.000 de lei pe bucată, deci avem un total de 205.000 lei. Aici avem o tulpină Simmental, rasa Fleckvieh, aduse tot din Austria. Iar pentru taurii de rasă de carne avem trei exemplare, înmulţit cu 8.000 de lei care este cuantumul financiar, rezultă 24.000 de lei. În total, avem 13 producători agricoli cu o sumă totală de 589.000 de lei.
Rep.: Când urmează să ajungă banii la producătorii agricoli?
D.T.: În aceste zile, trimitem la Ministerul Agriculturii, la Compartimentul Financiar, centralizatorul cu ajutorul de minimis şi se preconizează că după data de 1 decembrie producătorii agricoli vor intra în posesia sumelor aferente fiecărui animal cumpărat. De la Bucureşti după ce se aprobă sumele, se trimit la Finanţe, apoi în contul nostru şi DAJ Gorj virează către fermieri în baza extraselor de cont anexate la dosar.
Rep.: Spre deosebire de anii trecuţi, cum au fost primite aceste ajutoare de minimis de către producătorii din judeţ?
D.T.: Am avut şi ajutor de minimis pentru berbecuţi şi ţapi de reproducţie. Acum doi ani de zile, în 2014, a fost un ajutor de minimis cumulat, deci pe berbeci şi juninci. Deci deosebirea faţă de acum doi ani am avut un singur ajutor de minimis pe berbeci şi juninci, iar acum au fost berbeci şi ţapi, dar şi juninci de carne şi lapte, precum şi tauri de carne.
Rep.: Care este la momentul actual stadiul culturilor agricole la nivelul suprafeţelor din judeţ?
D.T.: Dacă facem o comparaţie cu anul 2015, s-au semănat cerealele păioase din toamnă. În 2015 aveam 9.850 de hectare, anul acesta s-au semănat 9.900, deci un plus de 50 de hectare. La triticale, anul trecut am avut 2.000 de hectare, anul acesta avem 2.200 de hectare, iar la orz în 2015 am avut 340 de hectare, iar acum avem 360 de hectare. Per total, anul acesta avem semănat 12.460 de hectare, faţă de anul trecut când s-au semănat 12.190 de hectare. Avem nişte probleme în sensul că cine a reuşit la începutul epocii optime să semene, culturile sunt răsărite, deci se vede verde pe câmp. Şi aici mă refer la cei care au avut utilajele şi cei care lucrează pământul în arendă, iar producătorii agricoli care nu deţin aceste utilaje, ci au aşteptat după ceilalţi să termine, deci au fost spre sfârşitul epocii de semănat. Ne-au sâcâit şi ploile, n-am avut săptămână în care 2-3 zile să nu plouă. Să sperăm că din ce am înţeles, decembrie va fi în limita temperaturilor normale, nu vom avea îngheţ puternic. Acestea rezistă chiar până la minus 15, minus 20 de grade, în funcţie de faza acestora. Cine a reuşit să semene de la început, culturile arată destul de bine, celelalte fiind în faza de răsărire. Oricum, sunt un pic întârziate.
Rep.: În privinţa personalului din subordine, sunteţi în continuare deficitari în ciuda volumului de muncă?
D.T.: Da, este o problemă mai veche. Din 2010, ne-au plecat circa 60 de ingineri. Problematica a fost că nu mai avem niciun inginer la comune pentru că tot personalul rămas după examenele de atunci au fost mutaţi la centru. Ne este foarte greu să luăm datele din teren, dar prin colaborare cu primăriile, ţinem legătura permanent şi trebuie să facem faţă. Deocamdată suntem sub necesarul personalului. Ca să funcţionăm ca Direcţie, fiind funcţionari publici, trebuie să fim 15 posturi de execuţie şi unul de conducere. În momentul de faţă, funcţionăm cu 11 posturi de execuţie şi unul de conducere.
Rep.: Care sunt ultimele veşti despre noua reorganizare a instituţiei prin absorbţia colegilor de la Camera Agricolă Gorj?
D.T: Este vorba despre Legea 157 apărută în 20 iulie 2016. Era vorba ca inspecţiile ce au plecat din cadrul nostru în trecut să revină din cadrul Ministerului, şi era vorba să vină Camerele Agricole la noi, să ne unim. Am înţeles că sunt ceva probleme la Ministerul Agriculturii pe salarizare pentru că cei care trebuie să vină la noi au salariile mult mai mari şi, practic, aici sunt discuţii. De exemplu, pe un post de consilier superior nu putem avea trei sau patru salarizări. Deci, trebuie ca toţi funcţionarii să aibă aceeaşi grilă de salarizare. Deocamdată aşteptăm. Pentru aplicarea acestei legi, trebuia ca în 30 de zile de la promulgare să se dea o hotărâre de Guvern, lucru care s-a tergiversat şi nu s-a dat până acum. Oricum cu personalul pe care îl avem trebuie să facem faţă sarcinilor. Faţă de 2010, acolo unde aveam personalul în teritoriu, deci un inginer deservea 4-5 comune, acum nu mai avem pe nimeni în teritoriu. Pe lângă acestea, sarcinile s-au înmulţit, deşi personalul a rămas mai puţin.
A consemnat Izabella Molnar
