”Bărbat, 25 – 30 de ani, aproximativ 1,75 m înălțime, constituție atletică, față ovală, ochi căprui, ten deschis”. Dacă bagi o astfel de descriere în baza de date a Poliției Române, pentru a identifica un posibil autor al unei infracțiuni, te alegi cu un cerc uriaș de suspecți. Dacă însă acestor date mai adaugi, de exemplu, descrierea unui tatuaj, cercul de suspecți se restrânge semnificativ iar autorul infracțiunii poate fi prins mult mai repede. Astfel de semne particulare reprezintă un ajutor prețios pentru anchetatorii care încearcă să dea de urma unui infractor, ușurându-le în mod semnificativ munca.
”Tatuajul ca mijloc de identificare criminalistică” – aceasta a fost tema unei expuneri organizate ieri, la Muzeul Județean Gorj, de către Serviciul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj, ca parte a manifestărilor dedicate Zilei Poliției Române. Prin această expunere, reprezentanții IPJ Gorj au încercat să arate cât de mult contează semnele particulare în identificarea autorului unei infracțiuni, mai ales dacă acesta nu se află la prima abatere. În acest sens, polițiștii au strâns zeci de fotografii cu diverse tatuaje ale persoanelor aflate în baza de date criminalistică, prezentând semnificația fiecăruia dintre acestea. ”Baza de date criminalistică reprezintă un fond de câteva sute de mii de persoane care au fost arestate, cercetate, reținute sau sunt suspecte în cauze penale, ori au executat pedepse privative de libertate iar numărul de fotografii este de vreo 5-6 ori mai mare, gândindu-ne că fiecare persoană este înregistrată cu fotografie frontală, fotografie profil stângă, profil dreapta, la care se mai adaugă și fotografii ale semnelor particulare, cicatricilor și tatuajelor. (…) Un tatuaj individualizează pur și simplu și, dacă este în baza de date, ne ajută foarte mult pe noi să stabilim identitatea acelei persoane. Este foarte important ca oamenii să rețină aceste detalii pentru că ele fac diferența între o descriere comună pentru o categorie destul de largă de persoane”, a explicat Aurelian Șuță, criminalist în cadrul IPJ Gorj.
”Infractor-voiajor”, dat de gol de tatuaj
Un exemplu concret în ceea ce privește importanța tatuajelor în identificarea unui infractor îl reprezintă un caz din 2006, când un tânăr care comisese un furt pe raza municipiului Târgu-Jiu a fost prins chiar înainte de a părăsi țara tocmai datorită tatuajului pe care îl avea pe braț. ”În anul 2006, Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Târgu-Jiu a solicitat la Serviciul de Criminalistică interogarea în baza de date, după anumite semnalmente, în vederea stabilirii identității unei persoane care comisese o infracțiune de furt într-un magazin de haine de undeva din zona centrală a Târgu-Jiului. Persoana respectivă a fost surprinsă de către vânzătoare și în derularea altercației a abandonat în câmpul infracțional un telefon mobil, o geacă și o legătură cu niște chei. Vânzătoarele au fost în măsură să ne furnizeze o descriere a persoanei, fiind vorba de un bărbat, în vârstă de aproximativ 20-25 de ani, față ovală, ochi căprui, înălțime aproximativ 1,75 m, constituție atletică, ten deschis. Cu numai aceste date implementate în baza de date în scopul interogării cercul de suspecți ar fi fost enorm pentru că este o descriere destul de comună. Examinând telefonul recuperat din câmpul infracțional am găsit însă câteva fotografii, între care și una tip selfie. (…) Am observat că acesta are poziționat pe brațul superior stâng și pe antebrațul stâng două tatuaje pe care le-am descris ca fiind tribale. La descrierea anterioară adăugând și aceste elemente de identificare, baza de date a generat un cerc de suspecți alcătuit din câteva persoane, între care și autorul (…). Stabilirea identității a fost efectuată în câteva ore. Era vorba de un infractor voiajor; el fusese implementat la o stație din județul Bihor, își avea domiciliul undeva în Caraș-Severin și a acționat pe raza județului Gorj. Ulterior, fiind pus sub urmărire generală, a fost prins în timp ce încerca să iasă din țară prin Vama Nădlac”, povestește Aurelian Șută.
Reprezentările feminine, frecvente mai ales în pușcării
Aurelian Șuță a mai vorbit și despre tatuajele întâlnite la deținuți cel mai frecvent, cum ar fi reprezentările feminine, dar și despre locul acestora în cercul artelor vizuale, asta în calitate de artist plastic. ”Despre tatuaj consider că face parte din cercul artelor vizuale, îndeplinind toate condițiile pentru a fi considerat un bun spiritual. Mai exact, face parte din categoria artelor efemere, la fel ca și sculptura în gheață. Tatuajul de pușcărie este departe de astfel de discuții, putând fi obiectul unei dezbateri pe tema estetica urâtului sau arta scabrosului. Transmite anumite mesaje, dar felul în care este executat este unul în care este în afara limitelor unui produs artistic. (…) Preponderența tatuajelor în penitenciar sunt reprezentările feminine, pentru că este o restrângere în legătură cu accesul către companiile feminine, și prin desen și prin nume proprii. Acestea sunt spectaculoase nu pentru că ar apărea foarte des, ci pur și simplu pe de o parte prin execuție, iar pe de altă parte prin ce anume discută ei acolo; mai sunt adesea întâlnite simboluri creștine, diverse nume, fie al deținătorului, fie al unor unor echipe de fotbal ori ale vreunui interpret de muzică”, a explicat acesta.
Expunerea, o incursiune în munca polițiștilor
Toată această expunere le-a oferit celor interesați ocazia de a face o scurtă incursiune în munca unui criminalist și a atras atenția celor care au trecut pragul Muzeului Județean Gorj ieri. ”Este foarte interesantă și deosebită această expoziție. Ne arată un crâmpei din activitatea polițiștilor și cred că este benefic. Nu am mai văzut până acum o astfel de expoziție. Este important ca și cei care fac fapte reprobabile să fie prinși și să fie judecați așa cum merită, iar ideea este că oamenii nu știu sau nu își dau seama că dacă au semnele acestea pot fi prinși foarte repede”, a spus unul dintre cei care au văzut tatuajele.
Roxana Lupu
