Joi, 19 februarie 2026, gorjenii l-au celebrat pe Constantin Brâncuși, un gorjean fondator al artei moderne universale, născut la 19 februarie 1876, la Hobița, în inima Gorjului – locul unde rădăcina tradiției populare românești avea să se transforme, prin el, în limbaj artistic universal.
Căminul Cultural Brădiceni
Satul Brădiceni, aparținând comunei Peștișani din județul Gorj, este satul natal al Mariei Diaconescu, mama marelui sculptor Constantin Brâncuși. Ea s-a căsătorit cu Radu Nicolae Brâncuși din satul vecin, Hobița, unde s-a născut, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși, fiind al șaselea copil al familiei.
Aici, în noua clădire a Căminului Cultural, unde își desfășoară activitatea și Asociația Bunicii Comunității Peștișani, s-au desfășurat câteva evenimente culturale dedicate lui Brâncuși cu sprijinul Primăriei Comunei Peștișani în colaborare cu CJCPCT Gorj, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj și Cultul Eroilor Gorj.
În sala de festivități, Bunicii Comunității Peștișani au organizat o expoziție de costume populare vechi din zonă intitulată „Satul Hobița își spune povestea”, o expoziție care a inclus și obiecte casnice vechi, donate de săteni.
Pe lângă această expoziție interesantă și originală, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT Gorj) a venit cu expoziția itinerantă foto-documentară „Brâncuși. Calea spre lumină”.
În sală, s-au alăturat bunicilor Comunității Peștișani, delegația de la Cultul Eroilor Gorj, o delegație de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj, o delegație a Cenaclului Hohote și o delegație a specialiștilor de la CJCPCT Gorj, având invitați de onoare pe senatorii Lavric Sorin, Ion Iordache, doi deputați, subprefectul județului Gorj, Gârbaciu Gheorghe Aurelian (Iani), consilierul municipal Eduard Lădaru și primarul comunei, Cosmin Pigui.
Deschiderea evenimentului a fost făcută de către dr. Ionuț Viorel Bordeiași managerul CJCPCT Gorj și moderatorul acestei activități, care a început astfel: „La 19 februarie, în urmă cu 150 de ani, pe pământurile acestea se năștea un copilaș despre care aveam să aflăm, mult mai târziu, că va rămâne în istorie ca un nume care a schimbat radical, la un moment dat, atât percepția despre arte, cât și istoria artei în sine. Este vorba despre Titanul din Hobița, Constantin Brâncuși, de la a cărui naștere, astăzi se împlinesc 150 de ani”. Și a continuat: „Anul 2026, având în vedere că se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, a fost dedicat și a recunoscut și din punct de vedere legislativ, ca Anul Național Constantin Brâncuși în toată țara. Mai mult decât atât, anul acesta, în foarte multe instituții culturale, nu doar astăzi, ci pe tot parcursul anului, se vor derula o multitudine de evenimente dedicate vieții, personalității, operei și mai ales, moștenirii lui Constantin Brâncuși. Dar mai mult decât orice, am considerat că noi, Gorjul, ca și pământ de origine al lui Constantin Brâncuși, avem această datorie, în primul rând morală, de a vorbi despre Constantin Brâncuși, de a-l cinsti așa cum se cuvine și mai mult ca orice, să-l avem ca exemplu pentru viața și activitatea noastră.”
A vorbit în continuare despre un proiect de suflet dedicat Anului Național Constantin Brâncuși, un proiect formativ-educativ, o experiență care să lase în sufletul celor care vor fi prezenți un minim de informații, cel puțin la nivel de cultură generală, despre Constantin Brâncuși. Acesta constă într-o expoziție itinerantă foto-documentară internațională, formată din 150 de lucrări, grupate în trei capitole: Un capitol de fotografii etnografice, sfârșit de secol 19 și început de secol 20, care să reliefeze mediul în care s-a născut Constantin Brâncuși: viața socială, tradițiile, portul popular, arhitectura populară. Un capitolul de portrete Constantin Brâncuși, începând de la portretele din tinerețea sa, primele portrete când era elev la Școala de meserii din Craiova, student la București și bineînțeles, ulterior, după ce însuși și-a cumpărat primul aparat de fotografiat, acele portrete, începând cu anul 1915 și până în 40 – 50. Cel de-al treilea capitol este dedicat operelor lui Constantin Brâncuși, inclusiv cea a noului născut. Această expoziție este completată și cu trei albume prezentate în română, franceză și engleză: „Brâncuși, calea spre lumină – între pământ și absolut”, „Gorj, acasă la Brâncuși” și „Meșteri și creatori populari din Gorjul lui Brâncuși”. „Am reușit să creăm un mix de produs cultural și să-l prezentăm pe Brâncuși nu doar în contextul vieții și operei sale ci și în contextul cunoașterii sale textuale, realizând un volum scurt, dar concis, intitulat simplu, «Brâncuși, calea spre lumină – între pământ și absolut», un album care să fie un ambasador cultural al Gorjului. Am realizat și un album de promovare a județului Gorj, intitulat «Gorj, acasă la Brâncuși», dar și un album ca un gest de respect față de meșterii populari ai județului Gorj intitulat «Meșteri și creatori populari din Gorjul lui Brâncuși», care duc mai departe vechile ocupații, meșteșuguri și tradiții ale satului românesc” a spus cu bucurie domnul Ionuț Bordeiași și a prezentat fiecare album. A mai precizat și faptul că a primit peste 20 de solicitări din țară pentru această expoziție dar și din afara țării. În încheiere a vorbit și despre Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.
Doamna Paula-Cristina VASILOIU, șef serviciu la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj, a vorbit despre câteva documente inedite, prezentate pentru prima dată într-o expoziție. Acestea sunt: Actul de căsătorie al părinților lui Constantin Brâncuși, respectiv Maria Diaconescu din Brădiceni și Radu Nicolae Brâncuși din Hobița, actul de naștere al lui Constantin Brâncuși și Ordinului Cultural pentru Artă, în grad de cavaler, clasa întâi, acordat lui Brâncuși.
Senatorul Sorin Lavric, membru al Comisiei de Cultură din Parlamentul României a vorbit despre operele lui Brâncuși și a făcut o comparație între Brâncuși și Alexandru Paciurea care a fost contemporan cu el, dar deși a fost un mare talent nu a atins notorietatea internațională a lui Brâncuși. Domnul Lavric a spus că notorietatea internațională a lui Brâncuși este doar pe jumătate meritul lui și altă jumătate este meritul unui concurs de împrejurări de care el a știut să profite, pentru că a fost foarte ambițios. El a știut unde să se ducă și în ce anturaje să stea. Că a mers la Paris, chiar pe jos, dar a ajuns acolo unde era Imperiul artelor și mai ales al Artelor plastice. Un rol important l-au avut iubitele sale favorizându-i relațiile internaționale. „De la cioplitor să ajungi artist de vogă internațională, asta presupune o cizelare și o cultivare a talentului, trepte prin care el a trecut”, a spus domnul senator. Și a continuat: „De obicei, o sculptură o privești, nu o miroși, nu o pipăi, nu o guști. Sculptura trebuie privită. Când o privești vezi o formă și te întrebi care-i mesajul ei, ce transmite sculptura aceea. Majoritatea sculpturilor până la Brâncuși, înfățișau forme care erau concrete și expresive prin ele însele. Adică înfățișau ceva concret pe care le pricepeai. Odată cu Brâncuși, forma concretă a lucrului sau al idei pe care vrea s-o transmită, dispar. El spunea: «Vreau să surprind esența». Păi cred că asta e atât de abstractă încât cu greu mai păstrează ceva din originea ideii pe care a avut-o”, referindu-se la opera „Cocoșul”, continuând prelegerea, referindu-se la Prometeu: „Eu am văzut o piatră mare rotundă și cu o excrescență. Stai și te uiți și te întrebi: «Ce-o fi avut în minte Brâncuși când a creat-o?» Esența aceea trebuie să o gândești tu. Mesajul pe care-l transmite o sculptură nu ți-l dă intenția artistului ci imaginația ta. Eu în fața acelei sculpturi nu putem să spun nimic pentru că asta era cultura mea plastică.” Și a concluzionat: „Brâncuși pentru că e considerat pionierul structurii moderne, adică abstracte, trebuie să stai să te gândești ce au vrut să-ți spună. De aceea contează foarte mult cultura pe care o ai”.
Subprefectul județului Gorj, Gârbaciu Gheorghe Aurelian (Iani), a spus: „Pentru noi Brâncuși este părintele spiritual și trebuie să ne respectăm figura emblematică a acestor locuri, când e vorba despre rădăcini în Artă. Simboluri țărănești tradiționale care, e adevărat, au fost duse sub o altă formă, la perfecțiune, după ce acesta a absolvit școli importante în România și la Paris”. Apoi a punctat următoarea idee: „Ceea ce e important în primul rând pentru comunitatea noastră, este să ne folosim de Brâncuși, de moștenirea pe care ne-a lăsat-o aici, la Gorj și să o dezvoltăm din punct de vedere cultural și turistic” A mai spus că-i pare rău că autoritățile statului Român de la acea vreme nu au acceptat donațiile lui Brâncuși, iar acesta a fost nevoit să-și ia cetățenia franceză pentru a le dona Franței. Ar fi vrut să fie înmormântat lângă mama sa, dar nici asta nu s-a putut. La fina a punctat pe moștenirea lui Brâncuși de la Târgu Jiu de care trebuie să avem mare grijă.
Brâncuși a spus că a dezbrăcat materia de formă și a lăsat să se vadă decât esența și asta n-o pot înțelege toți.
A urmat domnul prof. dr. Ion Mocioi, de la Cultul Eroilor Gorj, un brâncușiolog renumit nu numai în țară ci și în străinătate, cu foarte multe cărți scrise și foarte multe materiale publicate referitoare la Brâncuși. Dânsul a spus că japonezii sunt cei mai mari colecționari ai operelor lui Brâncuși, care a fost unul din cei mai înțelepți oameni ai lumii și prieten cu Einstein. Domnul Ion Mocioi a lucrat vreo 8 ani în Franța unde l-a studiat pe Brâncuși, constatând că în sinteza operelor sale se află pur și simplu influența folclorului și etnografiei românești. Brâncuși a modificat formele structurale după o definiție nouă, recunoscută de cei de pe mapamond ca artă generalizată. Ea nu pozează, ci reia din realitate numai ce place. Brâncuși avea filozofia lui așa zisă a naturii. El a învățat mai întâi de toate legile naturii. „De pildă, spunea Brâncuși, că el nu se apucă să dea cu barda în piatră până când piatra nu-i vorbește, până nu afla care e partea ce poate fi șlefuită mai bine și din care pot fi scoase niște idei, niște sensuri. Pentru că operă nu există fără sensuri. Brâncuși a spus că arta este o generalizare esențializată a obiectelor materiale sau presupuse în gândire. Acestea recreează forme noi. Brâncuși este unul care a creat forme noi în artă. De pildă forma oului, căruia i-a dat multe sensuri începând cu Facerea Lumii.
După ce-am făcut o fotografie de grup, am socializat câteva minute cu bunicii Comunității Peștișani, care ne-au oferit și o mică gustare formată mai mult din dulciuri, gătite la ei acasă, foarte gustoase. Ei ne-au povestit că au început deja confecționarea mărțișoarelor și a altor decorațiuni hand-made care vor fi vândute în cadrul unui târg dedicat zilelor de Dragobete (24 februarie), 1 și 8 Martie 2026. Materialele pentru confecționarea mărțișoarelor și celorlalte decorațiuni au fost puse la dispoziție de clubul din care fac parte peste 100 de vârstnici ai comunei Peștișani. În această perioadă ne pregătim de Târgul de Mărțișor care va fi deschis de Dragobete. Nu facem numai mărțișoare ci și coșulețe și alte decorațiuni hand-made. Sunt decorațiuni lucrate manual cu bunicii în cadrul activităților de socializare. Avem peste 100 de bunici înscriși, dar vin aici, în medie, cam 15 – 20 pe zi și facem diferite activități. Croșetăm, coasem și socializăm”, a declarat coordonatorul de personal de specialitate al Centrului de zi Clubul Seniorilor Brădiceni, doamna Delia Diaconescu.
La ora 15:00 a trebuit să ne luăm rămas bun de la comunitatea din Peștișani deoarece la ora 16:00, la CJCPCT Gorj din Târgu Jiu, începea o altă activitate la care eram invitați.
La Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj
Cu puțin înainte de ora 16:00 am ajuns la Târgu Jiu unde, în Sala „Florin Isuf” a CJCPCT Gorj se adunaseră iubitori de cultură din tot județul.
Fix la ora 16:00, dr. Ionuț Viorel Bordeiași, managerul instituției, care a fost și moderatorul evenimentului, a anunțat lansarea expoziției internaționale foto-documentară itinerantă intitulată „Brâncuși. Calea spre Lumină”, însoțită și de trei albume, prezentate în română, franceză și engleză: „Brâncuși, calea spre lumină – între pământ și absolut”, „Gorj, acasă la Brâncuși” și „Meșteri și creatori populari di Gorjul lui Brâncuși”. „Am reușit să creăm un mix de produs cultural și să-l prezentăm pe Brâncuși nu doar în contextul vieții și operei sale ci și în contextul cunoașterii sale textuale, realizând un volum scurt, dar concis, intitulat simplu, Brâncuși, un album care să fie un ambasador cultural al Gorjului. Am realizat și un album de promovare a județului Gorj, intitulat Gorj, acasă la Brâncuși, dar și un album ca un gest de respect față de meșterii populari ai județului Gorj intitulat Meșteri și creatori populari din Gorjul lui Brâncuși, care duc mai departe vechile ocupații, meșteșuguri și tradiții ale satului românesc” a spus cu bucurie domnul Ionuț Bordeiași. Apoi a prezentat același lucru ca la Brădiceni. Expoziția de aici conținea alte piese, diferite de cele de la Brădiceni.
Scriitorul și criticul literar Ion Popescu-Brădiceni, în calitatea lui de fost profesor la Facultatea de Artă Plastică și fotografie din Târgu Jiu, a vorbit despre cele trei albume dedicate lui Brâncuși, de o calitate grafică deosebită, ce cuprind informații reale și reprezentative despre Brâncuși și Gorjul natal. A făcut o comparație între Revista album „Brâncuși”, realizată se Doru Strâmbulescu acum 10 ani, sub egida Institutului Cultural Român și cele trei albume lansate aici. Revista „Brâncuși”, deși realizată la nivel academic, este mai mult ezoterică, închisă, doar pentru specialiști, pe când această nouă trilogie are un regim deschis, adică se bizuie pe receptarea ei de către un public social, comunitar, nu unul selectiv și electiv, ca tot omul să înțeleagă de unde a plecat Brâncuși și unde a ajuns.
Profesorul univ. dr. Ion Mocioi de la Cultul Eroilor Gorj, a spus că Banca Națională trebuia să facă o medalie aniversară, dar probabil n-au bani pentru cultură. Deasemenea este mâhnit că nu s-a remetalizat Coloana Infinită. Apoi a spus cam același lucru ca la Brădiceni.
Domnul Dorin Brozbă a adus informații noi despre noul său proiect intitulat „Brâncuși, Tătăreștii, Gorjan și Ansamblul Calea Eroilor”, un film documentar lansat sâmbătă, 7 februarie 2026, la Casa de Cultură „Gheorghe Tătărescu” din orașul gorjean Bumbești-Jiu, care este solicitat și în străinătate. Este un proiect cultural privat fără fonduri guvernamentale.
După ce poetul gorjean Lazăr Popescu a citit un poem dedicat lui Brâncuși, managerul CJCPCT Gorj a declarat deschisă expoziția „Brâncuși. Calea spre Lumină” și toți cei prezenți am studiat fiecare imagine și am comenta-o unul cu altul. Felicitări alese conducerii acestei instituții și tuturor celor care au contribuit la realizarea ei.
În concluzie, Constantin Brâncuși trebuie să fie pentru noi un model, un exemplu de curaj, de dârzenie și de om care n-a precedat nicio clipă să ducă lupta până la sfârșit, astfel încât să-și atingă țelul.
Gigi BUȘE
