CEO va primi, în acest an, ultimul ajutor de stat pentru plata certificatelor de carbon. Sumele au fost prevăzute în planul de restructurare a companiei, iar tranșele de bani au fost acordate societății, anual, din anul 2022. Miercuri, 4 iunie, Guvernul a aprobat acordarea unui ajutor de stat în valoare de peste 279 milioane lei: ” Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene”, precizează ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Astfel, Complexul Energetic Oltenia a primit granturi în sumă de 946,4 milioane euro pentru achiziţia certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în perioada 2021 – 2024. „Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu, aprobat şi monitorizat la nivel european, de restructurare a companiei, care prevede o alocare totală de granturi în valoare de 1,090 miliarde euro pentru perioada 2021 – 2025. Acest plan de restructurare a CEO a fost autorizat de Comisia Europeană în ianuarie 2022”, se precizează în comunicatul Ministerului Energiei. Ajutorul de stat total autorizat, sub formă de grant, pentru anul 2025, este în valoare de aproximativ 705 milioane lei.
Singura salvare
Reamintim că în 2022, Complexul Energetic Oltenia a primit un ajutor de stat de 2,6 miliarde de euro pentru restructurare și decarbonare, proces în cadrul căruia s-a angajat să închidă centralele pe cărbune până în 2026 și să pună în loc, în această perioadă, centrale pe gaz și panouri fotovoltaice. Însă proiectele noilor centrale, ca de altfel și parcurile solare, au rămas doar pe hârtie și nu vor fi gata anul viitor așa cum fantasmagoric s-a prevăzut în planul de restructurare. În această situație, CEO riscă să fie obligat să returneze sumele de bani, iar singura salvare ar fi obținerea acordului Comisiei Europene pentru renegocierea planului de restructurare.
Ministrul Burduja: Grupurile de gaz sunt încă în faza de licitație
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. ”Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor”, precizează acesta.
Burduja apreciază acum, că ”fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene.
Am spus-o zilele trecute și la Bruxelles, în fața Comisarului european pentru Energie: închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune. Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite.
(…) Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor.
Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a mai notat ministrul în pagina sa publică.
M.C.H.
