În vremuri de criză, fiecare leu din buget pare important. Dar cât de mult ajută, în realitate, reducerea numărului de parlamentari?
Cât economisim, de fapt
Un cabinet parlamentar costă anual în jur de 140.000 de euro. Cu toate cheltuielile indirecte – personal auxiliar, logistică, spații, mașini – suma poate ajunge la 200.000 de euro pentru fiecare ales. O reducere de la 462 la 300 de parlamentari ar însemna o economie de aproximativ 30 de milioane de euro pe an.
Proiectul USR, care a readus pe agendă ideea „celor 300 de parlamentari”, nu propune un parlament unicameral. Senatul și Camera Deputaților rămân. Așadar, nu se scurtează traseul unei legi, iar aparatul administrativ și costurile de funcționare rămân aproape aceleași.
Trebuie menționat că o trecere la sistem unicameral ar necesita modificarea Constituției – un proces dificil în actuala conjunctură politică și economică.
Minoritățile, marii perdanți
Reducerea numărului de parlamentari ar avea un efect direct asupra reprezentării minorităților naționale. România a fost mereu un exemplu pozitiv în Europa pentru modul în care a asigurat voce comunităților etnice în Parlament.
În forma actuală, proiectul ar coborî numărul deputaților minorităților de la 18 la doar 6, prin modificarea modului de calcul al pragului minim necesar. Nu vorbim doar despre o pierdere de locuri, ci și despre o pierdere de imagine pentru o țară care și-a construit reputația pe respectul față de diversitate.
Reformă sau perpetuarea vechilor rețele politice
Dincolo de calcule bugetare, realitatea politică se schimbă greu. Reducerea numărului de mandate nu aduce automat oameni noi în Parlament. Din contră, vechile structuri de partid vor fi și mai consolidate.
Baronii locali și politicienii cu experiență vor fi primii pe liste. Voci independente, profesioniști sau reprezentanți ai unor regiuni mai izolate vor avea și mai puține șanse să acceadă în Legislativ. Rezultatul? Segmente întregi de populație ar putea să nu se mai regăsească deloc în dezbaterile parlamentare.
Cultura politică nu se schimbă prin cifre
Reducerea numărului de parlamentari nu înseamnă automat o politică mai bună. Economiile punctuale nu pot înlocui reformele structurale – cele care țin de transparență, profesionalism și eficiență legislativă.
Astăzi, Parlamentul se confruntă cu o imagine publică precară. Partidele continuă să promoveze candidați fără criterii clare de performanță sau integritate. Scăderea numărului de parlamentari la 300 nu rezolvă această problemă de fond.
Reformă autentică, nu doar cifre
O adevărată reformă ar trebui să atingă esența sistemului politic:
● cum sunt selectați candidații,
● ce criterii de integritate sunt aplicate,
● cum sunt controlate cheltuielile publice,
● și cât de eficient sunt legile adoptate.
Reducerea numărului de parlamentari pare, mai degrabă, o fumigenă electorală – o măsură spectaculoasă în aparență, dar cu efecte minime asupra economiei și riscuri reale pentru reprezentare și democrație.
Dragoș Ionică
