Mi-am petrecut ziua onomastică participând la Sfânta Liturghie de la Biserica «Sfânta Treime» din Târgu-Jiu, aflată în imediata apropiere a spaţiului comercial numit prin tradiţie şi «Piaţa Mică», aproape de apartamentul în care locuiesc, pentru că în acest sfânt lăcaş binecuvântat sunt săvârşite slujbe de mare calitate şi unde credincioşii îşi primenesc sufletul cu cântări bisericeşti coordonate de către slujitorii altarului! De la început, afirm că ideile mele despre profesiile liberale nu se referă nicidecum la salariaţii din domeniul juridic, ci, la profesia mea de lucrător optician, fiindcă profesia liberală se concentrează adesea pe rolul esențial în statul de drept, pe valoarea adăugată economică (contabilitate, expertiză), pe provocările actuale (postmodernism, atenuarea valorilor, concurența cu alte modele sociale), pentru a se evidenţia necesitatea unui dialog constant pentru o legislație mai bună legată de importanța menținerii intergrităţii profesionale și a apărării drepturilor fundamentale, chiar și în fața presiunilor sociale sau politice, subliniind nevoia de unitate și de propuneri concrete pentru viitor! Ca om cu experienţă în domeniul meu, consider că valorile comune ale profesiilor liberale recunoscute la nivel european sunt: secretul profesional, accesul la profesie, formarea profesională continuă, independenţa şi imparţialitatea, onestitatea şi integritatea, loialitatea faţă de client/pacient şi faţă de colegi, integritatea şi demnitatea profesională, responsabilitatea profesională, calitatea serviciilor, controlul corpurilor profesionale, acceptarea codurilor etice, deontologice şi de bune practici profesionale, mai ales că profesiile liberale au un rol vital în modernizarea țării noastre şi ele trebuie descoperite, înţelese şi susţinute la justa lor valoare. Nu doresc să mă refer prea mult la aceste aspecte generale, pentru că de ziua mea onomastică, m-am gândit mai mult la liniştea sufletului şi la ceea ce Bunul Dumnezeu îmi poate oferi în acest an 2026, atât de plin de evenimente şi atât de zbuciumat în ţară şi pe plan internaţional! Poate că fiecare dintre noi are nevoie de puțină motivație, din când în când, iar, dacă găsim o posibilitate care să exprime convingerile și gândirea noastră, ajungem la o astfel de oază de inspirație. Deşi credinţa noastră ne condiționează gândirea, ideile profesionale sunt susținute de altcineva, un autor, un antreprenor, un lider sau, în general, un gânditor. Astfel de cuvinte motivaționale nu sunt doar expresii fără sens, ci, ele au greutatea și puterea de a ne mișca, ne ajută să luăm măsuri, să trecem peste blocaje, să acordăm o atenție suplimentară, să ieșim din zona noastră de confort și de ce nu, să dezvoltăm activităţi mai bune. Fiecare dintre noi are unele rugăciuni pentru a se inspira, pentru a se trezi dimineața, pentru a fi mai productiv sau pentru a fi un membru al echipei mai bun sau chiar un manager mai bun. Alegem sfera credinţei noastre din cărți, pentru că lectura unor texte religioase ne poate ridica moralul și ne va motiva pentru ziua respectivă! Gânditorul chinez Confucius o spune atât de clar: «Nu contează cât de încet mergi, atâta timp cât nu te oprești», de aceea, pentru mine, Sfântul Ioan Botezătorul, căruia îi port numele, chiar sub forma diminutivată de «Ionică», reprezintă simbolul sfinţeniei desăvârşte şi al îndemnului la pocăinţă, mai ales că omul este o referință stihială a lui Dumnezeu în Creație, iar, prin Întruparea lui Hristos Dumnezeu între oameni, se despică istoria omenirii în două și se începe cu numărarea timpului, în amândouă sensurile lui, spre începutul timpului și spre sfârșitul lui! Deodată lumea și veacurile sunt un interval al existenței cufundat în eternitate, pe când limitele lumii, de atingere cu Dumnezeu, decantează începutul și sfârșitul, care nu mai sunt în știința omului. Cam în acelaşi fel, şi pacea din suflet are aceeași condiție, fiindcă, autonomia rațiunii, autonomia societății omenești, nu se pot constitui decât cu prețul pierderii păcii, ceea ce e de fapt o înfrângere, sau mai direct, o mărturisire a neajunsului, a tragediei inerente a construcțiilor fără Dumnezeu, cu ilustrarea faptului că în zilele noastre, pacea de frica războiului e o reală pierdere a păcii! Pentru că am exagerat puţin cu mărturisirea mea de credinţă, le doresc tuturor celor care poartă numele Ion, cu toate derivatele sale, fără deosebire de sex, profesie sau naţionalitate, le doresc multă sănătate, fericire şi împliniri, împreună cu tradiţionala urare LA MULŢI ANI!
Ionică BOŞTINĂ, specialist în optică
