O tamponare simplă produsă în septembrie 2017 între două autoturisme, la Căpreni, chiar în fața postului local de Poliție, i-a adus necazuri șefului de post de acolo, necazuri de care a scăpat acum, după ce o instanță de judecată l-a achitat. Decizia de achitare vine într-un dosar în care agentului de poliție îi sunt aduse mai multe acuzații de către procurori, acuzații generate de felul în care acesta a soluționat ancheta ce viza tamponarea dintre autoturisme.
Din datele din dosar reiese că o șoferiță care mergea pe drumul principal a fost izbită din stânga de o altă mașină care nu i-a acordat prioritate, la volan aflându-se un localnic domiciliat în apropierea postului de poliție. Orice șofer cu cunoștințe minime ar fi tentat să creadă că șoferița nu are nicio vină, însă omul legii a fost de o cu totul altă părere, pe care și-a mai schimbat-o ulterior pentru că nu a înregistrat declarațiile șoferilor în registrul special și chiar i-a dus pe aceștia la un service neautorizat pentru a-și repara mașinile. Doar că femeia care se știa nevinovată nu a acceptat trocul și a sperat că în instanță i se va face dreptate. A rămas însă și fără permis și cu amendă primită, iar polițistul „vigilent” din Căpreni a ieșit basma curată din toată povestea. „Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat că, în data de 18.09.2017, în jurul orelor 11:40, în calitate de agent de poliţie şi şef al Postului de Poliţie Căpreni , aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deşi a constatat personal producerea unui eveniment rutier soldat cu avarii, constând într-o (…) procedând la efectuarea actelor necesare soluţionării acestuia, respectiv testarea conducătorilor auto cu etilotestul şi luarea unei declaraţii numitei (…), pe un formular tipizat, inculpatul nu a înregistrat în registrul special, documentaţia întocmită şi nu a procedat la luarea măsurilor legale, respectiv sancţionarea numitului pentru neacordarea priorităţii de trecere şi punerea în circulaţie a unui autoturism fără a avea o poliţă de asigurarea obligatorie RCA valabilă, îndemnând cei doi conducători auto să ajungă la o înţelegere amiabilă, conducând-o ulterior pe numita (…) la un service auto pentru repararea avariilor şi faţă de lipsa de rezultat a acestora demersuri, având în vedere faptul că numita (…) i-a solicitat să–i emită autorizaţie de reparatie a săvârşit la data de 25.09.2017 următoarele acţiuni şi inacţiuni după cum urmează: – în data de 25.09.2017, în calitate de agent de poliţie, funcţionar public, aflat în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cu intenţie şi în scopul de remedia propria culpă de a nu fi înregistrat anterior documentul, a sustras şi distrus declaraţia de accident, completată şi semnată de numita (…), privind circumstanţele producerii accidentului rutier din data de 18.09.2017- act administrativ utilizat la nivelul structurilor de poliţie pentru cercetarea şi soluţionarea accidentelor de circulaţie, prevăzută la art. 10 şi Anexa nr. 3 la procedura PRO-PS/PR 19 a IGPR- Direcţia Rutieră. – în data de 25.09.2017, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul a întocmit în fals procesul verbal de contravenţie din 25.09.2017, ora 12,10, în care agentul de poliţie a atestat, la rubrica descrierea stării de fapt, în mod nereal şi cunoscând contrariul, că, fiind implicată în data de 18.09.2017 într-un eveniment rutier soldat cu pagube materiale cu autoturismul pe care îl conducea, marca VW cu nr. de înmatriculare (…), numita (…) nu s-a prezentat în 24 de ore în faţa organelor de poliţie pentru a declara evenimentul. – în aceeaşi zi, agentul de poliţie a întocmit în fals şi procesul verbal din 25.09.2017, ora 11,40, în care, cu ştiinţă şi cunoscând contrariul, a atestat în mod fals că numitul (…) nu s-a prezentat în timp legal de 24 de ore pentru a declara evenimentul, procedând şi la sancţionarea contravenţională pentru neanunţarea accidentului rutier în termen de 24 de ore şi neacordarea priorităţii de trecere, cu avertisment şi, respectiv amendă de 580 lei şi măsura complementară a suspendării dreptului de conducere pe o perioadă de 90 de zile (30 de zile pentru neanunţarea accidentului cumulată cu 60 de zile pentru neacordarea de prioritate); – în data de 25.09.2017 , în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul a întocmit în fals şi rapoartele de reţinere a permiselor de conducere celor doi conducători auto, înregistrate cu nr. 527311 (…), respectiv nr. 527312 (…), în care a atestat aceleaşi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că cele două persoane nu s-ar fi prezentat în termen de 24 de ore pentru a anunţa evenimentul rutier, folosind ulterior cu intenţie înscrisurile oficiale susmenţionate, acestea producând efecte juridice constând în sancţionarea contravenţională a persoanelor vătămate(…), acestora fiindu-le suspendat pe o perioadă de 30 zile dreptul de a conduce autoturisme ; – în data de 25.09.2017 în exercitarea atribuţiilor de serviciu , inculpatul a aplicat pe nedrept măsura sancţionării contravenţionale şi măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, faţă de persoanele vătămate (…), producând o vătămare celor două persoane constând în suspendarea dreptului de a conduce autoturisme şi plata unei amenzi contravenţionale. Cei doi conducători auto nu au contestat procesele verbale de contravenţie şi au suportat sancţiunea, fiind lipsiţi de dreptul de a conduce autoturismele pe o perioadă de 30 de zile(…), ca urmare a promovării testării privind cunoştinţele de legislaţie rutieră. S-a mai reţinut că, la aceeaşi dată, 25.09.2017, în calitate de funcţionar public şi-a încălcat atribuţiile de serviciu (…) şi nu a aplicat numitului măsura sancţionării contravenţionale şi reţinerea certificatului de înmatriculare, cu toate că a luat la cunoştinţă că acesta a pus în circulaţie pe drumurile publice un autoturism care nu avea asigurare obligatorie RCA valabilă, fapt ce a avut drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat cu cuantumul amenzii, corelativ cu obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial”, se arată în documentele de la dosar. Povestea se complică și mai mult când la locul accidentului și în „anchetă” apare un alt polițist care îl ajută pe șeful de post să continue șirul aranjamentelor pentru care Judecătoria Târgu Cărbunești nu a găsit probe să aplice vreo sancțiune. „Celuilalt conducător auto nu i s-a solicitat completarea declaraţiei tip pentru accident şi i s-a permis să plece acasă fără a semna vreun document. Cei doi agenţi de poliţie susmenţionaţi nu au întocmit procese verbale de constatare a contravenţiei şi autorizaţie de reparaţii, iar evenimentul rutier nu a fost înregistrat în registrul de evidenţă de la postul de poliţie, conform Procedurii privind soluţionarea accidentelor de circulaţie în urma cărora a rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube materiale. Celălalt conducător auto nu s-a prezentat în după-amiaza zilei cu asigurarea de răspundere obligatorie auto, motiv pentru care în zilele următoare persoana vătămată s-a deplasat la postul de poliţie unde 1-a căutat pe inculpatul, ocazie cu care acesta a luat legătura cu numitul (…) pentru a-i aminti despre înţelegerea din ziua anterioară referitoare la asigurarea obligatorie auto. Cei doi conducători auto s-au deplasat împreună cu agentul de poliţie(…) la martorul (…), de profesie mecanic, care a analizat avariile autoturismului, evaluând cuantumul sumei necesare pentru realizarea reparaţiei la aproximativ 400-500 lei, stabilind ca cele două persoane să revină ulterior, la atelierul auto, în situaţia în care acceptau ca autoturismul să fie reparat de acesta. Întrucât persoana vătămată nu a fost de acord ca autoturismul să fie reparat la mecanicul (…), a luat legătura cu agentul de poliţie (…) căruia i-a solicitat în mai multe rânduri să-i elibereze autorizaţie de reparaţii, întrucât intenţiona să îşi repare autoturismul pe cont propriu într-un service autorizat, urmând ca ulterior să se întoarcă împotriva celuilalt conducător auto pentru a-şi recupera prejudiciul. Cei doi ageriţi de poliţie au amânat-o de fiecare dată motivând că celălalt conducător auto încă nu a completat declaraţia tip de accident, asigurând-o că situaţia sa este lămurită întrucât a completat formularul tip de declaraţie accident în ziua evenimentului şi nu se pune problema unei eventuale sancţiuni, în privinţa sa, ca urmare a anunţării tardive a accidentului”, consemnează judecătorii.
Femeia a ajuns în cele din urmă să dea noi declarații polițiștilor din Căpreni, iar agentul trimis în judecată „după ce a completat în mod fals cele două procese verbale de contravenţie, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, agentul de poliţie a întocmit două rapoarte de reţinere privind măsura administrativă a reţinerii permiselor de conducere celor doi conducători auto”.
Ceea ce pentru orice șofer simplu pare o probă evidentă de incriminare a polițistului, pentru magistrați lucrurile nu sunt atât de ușoare, aceștia susținând că faptele agentului nu sunt grave, că nu există probe și că nu au cum să-l găsească vinovat. „Instanța apreciază că fapta inculpatului constând în omisiunea de a întocmi un act de constatare a celor sesizate, la data producerii evenimentului, nu poate conduce la reținerea elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu pentru faptele din data de 25.09.2017 în care s-a reținut că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul a aplicat pe nedrept măsura sancţionării contravenţionale şi măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, faţă de persoanele vătămate. În considerarea acelorași dispoziții legale anterior arătate, inculpatul a procedat la întocmirea proceselor verbale de contravenție și a rapoartelor, reținând instanța că nici conținutul constitutiv al infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals nu este realizat în cauza de față. În continuare, cu privire la acţiunea de consemnare a unor împrejurări nereale de către funcţionarul public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu ocazia întocmirii proceselor verbal de constatare a contravenției, se constată că nu sunt întrunite în sarcina inculpatului elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual (prin întocmirea unor procese-verbale din data de 25.09.2017 prin care a consemnat în mod nereal o stare de fapt contrară – aceea că părțile nu au anunțat accidentul, câtă vreme prin simpla prezentare a sa, respectiv a colegului său la fața locului această obligație a părților se consideră îndeplinită, precum şi întocmirea rapoartelor din data de 25.09.2017 de reținere a permisului de conducere al celor doi conducători auto).
Utilizarea acestor înscrisuri de către inculpat ulterior întocmirii lor atrage existenţa infracţiunii de uz de fals prevăzut de art. 323 Cod penal-folosirea unui înscris oficial cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Reține instanța că, în ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 321 Cod Penal, elementul material al infracțiunii de fals intelectual, în varianta atestării unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, vizează acele situații în care agentul constatator, fiind în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, percepe în mod nemijlocit anumite date sau împrejurări și pe care le consemnează în mod fals în cadrul actului instrumentat.
Raționamentul agentului constatator, chiar și cel eronat, nu constituie o atestare falsă a realității întrucât funcționarul public deși percepe în mod direct modalitatea în care au avut loc împrejurările, stabilește situația de fapt pe baza propriilor simțuri care sunt subiective. Obiectul juridic special al infracțiunii este reprezentat de încrederea publică în înscrisurile oficiale din perspectiva faptelor sau împrejurărilor atestate în cadrul acestora. Infracțiunea nu are drept scop protejarea societății împotriva actelor administrative lipsite de temeinicie, în care aprecierile funcționarului public sunt eronate fie din perspectiva stabilirii situației de fapt fie prin interpretarea eronată a legii. Suplimentar față de neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă, instanța reține că în cauză nu sunt întrunite nici condițiile de tipicitate subiectivă. În actul de sesizare este reținut că inculpatul a prevăzut și acceptat, cel puțin că, stabilind o astfel de situație de fapt deși faptic luase cunoștință de producerea evenimentului din data de 17.09.2017, fapta fiind astfel săvârșită cu intenție indirectă. Prin urmare, instanța apreciază că inculpatul a realizat o conduită contrară obligației de diligență, însă nu cu intenție.(…) Va dispune achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 321 C.pen și uz de fals în formă continuată (din data de 25.09.2017), întrucât faptele nu există”, au decis judecătorii, verdictul nefiind definitiv.
Gelu Ionescu
