Circulaţia subterană a apei în perimetru Suşita Seacă constituie şi la ora actuală fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant. Aceasta este favorizată de constituţia geologică a locului (în cea mai mare parte calcare carstificabile) precum şi de particularităţile complexului carstic delimitat de Sohodol şi Şuşiţa Verde.
Astfel, cea mai mare parte din apa izvoarelor Cucute şi Bordului după un scurt traseu de suprafaţă pătrund în subteran şi după o circulaţie subterană determinată de hidrologii romani in urma unor determinări cu trasori clasici si speciali pe direcţia NE-SV ajung în perimetrul Cheilor Sohodolului mai precis în sectorul Nările, Gârla Vacii, Cuptor unde se presupune după gradul de diluare al trasorilor ca s-ar afla un acvifer şi chiar mai departe unde împreună cu pierderile din zona carstică a Sohodolului dau naştere izbucurilor Albulescu şi Balaurul.
Creasta Dâlmei Cucutelor, fenomenul carstic cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţei Seci însoţeşte cheile pe o lungime de aprox. 3 km constituind versantul lor vestic şi fiind formate în cea mai mare parte din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de cleanțuri, abrupturi, lapiezuri şi alte fenomene carstice.
În opinia speologilor de la Clubul Speologic Emil Racoviță din Bucureşti (cei care în perioada 1980-1983 au efectuat primele explorări şi măsurători în acest perimetru) creasta Dîlmei Cucutelor s-a format prin acţiunea combinată a Şuşiţei Seci şi a pârâului Valea Seacă cursurile acestora fiind în final drenate în subteran cu scurte porţiuni de apariţie la suprafaţă. În cadrul explorărilor efectuate au fost identificate o multitudine de forme si fenomene carstice dintre care cele mai spectaculoase fiind avenele Bidăroaia din Dâlma Cucutelor (-22m), avenul F(-37m), avenul I(-12m) precum şi avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m).
Pentru parcurgerea integrală sau parţială a crestei Dâlmei Cucutelor există mai multe trasee cu menţiunea că accesul în avenele întâlnite pe parcurs nu poate fi permis decât cu echipament speologic şi cu solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran. De asemenea pentru prevenirea accidentelor montane este recomandat purtarea echipamentului specific chiar daca la prima vedere pare ca nu este necesar.
În prima dintre acestea se poate parcurge porţiunea cheilor până la confluenţa cu Valea Seacă de unde se urcă pe creastă şi se parcurge traseul până în şaua La Pârleaz.
Un alt traseu se poate parcurge drumul forestier cam 1km după Valea Seacă unde o potecă abia vizibilă ne poartă nu fără efort spre creasta dâlmei.
Într-o a treia varianta se pot parcurge cheile pe drumul forestier până la pârâul Bordului de unde se urcă pe firul său până la şaua La Pârleaz. De aici se poate continua traseul până în Bordul Dobriţei sau se poate parcurge Dâlma Cucutelor în
sens invers până la confluenţa cu Valea Seacă.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor
