Lansarea antologiei „Constantin Brâncuși – Suflet din sufletul neamului nostru” realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” a avut loc vineri, 16 octombrie, la Casa Muzeu „Constantin Brâncuși” din satul Hobița, comuna Peștișani.
În după-amiaza zilei de 16 octombrie, în fața Casei Muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița a sosit o delegație de la București a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, condusă de col. (rtr.) Petre Gurău, vicepreședinte al asociației, din care au mai făcut parte: lt.col. (r.) dr. Carmen Rotărescu – președinta Filialei Municipiului București, Nechifor Lucreția – bibliotecar la Colegiul Economic „Viilor” și Ecaterina Mihai, artist plastic la Liceul Teoretic „Ion Barbu”, din Sectorul 5, coordonatori ai acestei antologii, alături de alte persoane din această asociație. Ei au fost întâmpinați de către delegația Filialei Gorj „Tudor Vladimirescu” formată din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga – președinte, col. (rtr.) Vasile Munteanu – vicepreședinte, col. (rtr.) Gigi Bușe – secretar executiv și prof. univ. dr. Moise Bojincă și un grup de profesori și elevi gorjeni care au participat cu lucrări la realizarea acestei antologii.
După ce am făcut cunoștință unii cu alții, am rugat-o pe doamna Doina Pană, muzeograful Casei Memoriale „Constantin Brâncuși” din Hobița Gorjului, să ne prezinte date despre viața și activitatea marelui sculptor Constantin Brâncuși, apoi Casa Muzeu.
Expunerea muzeografului Doina Pană
„Constantin Brâncuși s-a născut aici, la Hobița, în această curte, în ziua de 19 februarie 1976, fiind al șaselea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuşi, într-o casă asemănătoare cu aceasta, ce se afla mai aproape de drum, acolo unde se află acea inscripție pe piatră, dar casa a ars și în anii șaptezeci s-a amplasat această casă, construită de tatăl său pentru un țăran din sat. Statul român a cumpărat această casă și a utilat-o cu obiecte rămase din locuința familiei Brâncuși devenind Casa Muzeu «Constantin Brâncuși», inaugurată în februarie 1971.
A descris apoi utilitățile casei și obiectele din fiecare încăpere și anexele acesteia.
A continuat cu anii de studii ai lui Constantin Brâncuși, pierderea tatălui său la vârsta de 9 ani și desele plecări de acasă, apoi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerii și prăvălii la Târgu Jiu, Slatina și Craiova.
După ce a urmat Școala de Arte și Meserii la Craiova (1894 – 1898) a mers la Bucureşti unde a absolvit și Școala de Belle-Arte în 1902. În 1898, în primul an de studenție, a realizat lucrarea Bustul lui Vitellius obținând o „mențiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, a câștigat medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează „Ecorșeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i s-a atribuit o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări au făcut ca „Ecoreul” să fie folosit în școlile românești de medicină.
În 1903, Brâncuși a obținut prima comandă pentru realizarea unui monument public, care a fost bustul generalului medic Carol Davila, și amplasat la Spitalul Militar din București. Acesta reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București. În 1904 a plecat să studieze la München, dar după șase luni o pornit pe jos prin Bavaria, Elveția până în Langres, din Franța. De acolo a luat trenul până la Paris, unde, în 1905, a reușit să ia concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906 când, atingând limita de vârstă, a părăsit școala.
În anul 1907, după ce părăsește atelierul lui Auguste Rodin (rostind celebrele cuvinte „Nimic nu se dezvoltă la umbra marilor copaci”), Brâncuși își închiriază propriul spațiu pe Rue de Montparnasse din Paris. Această mutare îi permite să își definească stilul unic, dând naștere în același an primei versiuni a sculpturii Sărutul, și îl propulsează în inima avangardei artistice internaționale.
Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany. În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii la Photo Secession Gallery din New York City, care provoacă o enormă senzație.
A povestit apoi despre Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” realizat de Brâncuși la Târgu Jiu între anii 1937 – 1938, la insistențele și ajutorul material al Arethiei Tătărescu, și inaugurat la 27 octombrie 1938, dar și despre femeile din viața lui, dar nu a reușit să se căsătorească cu niciuna.
La începutul lunii martie 1957, Brâncuși l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, din Paris, care l-a spovedit și împărtășit, mărturisindu-i că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”. Și așa a fost. La 16 martie 1957, Constantin Brâncuși a murit, la ora 2 dimineața, iar în data de 19 martie a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
Mesaje ale reprezentanților Cultul Eroilor
Lt.col. (r.) dr. Carmen Rotărescu a spus că: „Ne aflăm deja în miezul celor trei momente de celebrare incluse în Antologia „Constantin Brâncuși – Suflet din sufletul neamului nostru”, respectiv 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, 110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial și respectiv, omagierea a trei eroi care au contribuit la reîntregirea Neamului Românesc, generalul Ion Dragalina, Regina Maria și Ecaterina Teodoroiu, și nu în ultimul rând, sărbătorim împreună, în avans, și aniversarea 35 de ani de la reînființarea asociației noastre.
Lucreția Nechifor, unul dintre coordonatorii acestei antologii, a precizat că Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” a început, acum trei ani, un ciclu de antologii dedicate unor mari evenimente istorice și culturale ale României. Prima antologie a fost dedicată Centenarului înființării „Instituției Eroului Necunoscut”. În anul 2025, antologia a fost dedicată împlinirii a 175 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu, iar anul acesta, 2026, antologia este dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea geniului sculpturii românești, Constantin Brâncuși.
Lucreția Nechifor a spus că de la Gorj, au participat 25 de elevi și șase profesori coordonatori, reprezentând Școala Gimnazială Padeș, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Peștișani și Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, jumătate dintre ei fiind prezenți la acest eveniment de lansare. A justificat apoi de ce a fost ales acest loc pentru lansarea antologiei: „A ne afla astăzi la Hobița, în locul unde s-a născut Constantin Brâncuși, înseamnă a ne întoarce la izvorul unei creații care a depășit granițele României, devenind patrimoniu al umanității. Volumul pe care îl lansăm nu este doar o mărturie despre viața și opera marelui sculptor ci o încercarea tinerei generații de a descifra universul spiritual, de a înțelege simbolurile și de a găsi, dincolo de forme, sensurile profunde ale existenței”. A vorbit apoi de mesajul transmis de elevi prin 
lucrările lor: „Ce au dorit elevii să transmită prin textele lor? Au descoperit că Masa Tăcerii nu vorbește despre absența cuvintelor, ci despre puterea reculegerii și memoria celor care s-au jertfit, că Poarta Sărutului nu este doar un monument al iubirii, ci un simbol al unirii sufletelor și al trecerii spre o altă dimensiune, iar Coloana Infinitului nu se înalță doar spre cer, ci poartă cu ea recunoștința, aspirația și dorința omului de a învinge timpul prin ceea ce lasă în urmă”. A vorbit apoi și de mesajul poeziilor: „În poeziile lor, elevii au transmis cu atâta emoție întreg Universul lui Brâncuși, de la ceasul nașterii, până la timpul ce încă nu a sosit.” În încheiere a concluzionat: „Vă vine să credeți că astfel continuăm legătura spirituală a moștenirii noastre, că acest drum făcut împreună pentru realizarea acestei antologii, nu reprezintă altceva decât imaginea țării noastre, tulburătoare, cu tot ce a pătimit ea de-a lungul timpului, având înaintea ochilor Coloana fără sfârșit. Această înălțare limpede, cristalizată într-o singură imagine, este acel suflet iubitor, suflet din sufletul neamului nostru, cel care ne stăruie în priviri, în gânduri, în natură, în jurul nostru, în ploaia de stele peste păduri, în vuietul apelor”.
Col. (rtr.) Petru Gurău a făcut un scurt bilanț referitor la numărul de participanți la realizarea antologiei din acest an. „Din județul Gorj au fost destui copii care au participat la realizarea lucrărilor și cuprinderea lor în antologie. La nivel de țară, au participat opt filiale. Filiala Municipiului București, Argeș, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Olt și Prahova. Au fost în total 31 de profesori coordonatori, cinci bibliotecari și 104 elevi. Lucrări au fost mai multe dar nu au întrunit toate condițiile necesare pentru a fi cuprinse în acest volum de antologie”.
Artistul plastic Mihai Ecaterina, a felicitat elevii gorjeni pentru lucrările pe care le-au făcut la secțiunea „Artă plastică”: „Unele sunt chiar deosebite și v-aș indica să mergeți în continuare pe drumul acesta, pentru că sunteți talentați. Pe lângă faptul că sunteți frumoși, cuminți și de ce nu, și talentați. Pentru asta o să primiți un plin de colecție Constantin Brâncuși cu carte poștală aferentă și încă un plic cu cărți poștale de colecție. Aici sunt lucrările mele pe care le veți găsi și în antologie. Felicitări vouă și domnilor profesori care v-au coordonat”.
În continuare a urmat premierea elevilor gorjeni și profesorilor coordonatori, ale căror lucrări înscrise în concurs au fost cuprinse în antologie. Ei au primit o diplomă, o antologie și plicurile cu cărți poștale de la artistul plastic Mihai Ecaterina, iar cei de la secțiunea „Artă plastică”, au primit și lucrările lor pentru a fi expuse la ei în școală.
În încheiere, col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, care a primit și el, ca și profesorii coordonatori, o diplomă și o antologie, a mulțumit celor de la București pentru inițiativa realizării de antologii pentru elevi și în mod special pentru această antologie dedicată lui Brâncuși și lansată în curtea casei unde s-a născut și a copilărit genialul artist.
Antologia „Constantin Brâncuși – Suflet din sufletul neamului nostru”
Lucrarea cuprinde o antologie de poezie, proză, eseuri, scrisori, grafică, desen și pictură realizată în anul omagial Brâncuși – 150 de ani de la naștere. Este realizată la Editura Centrul tehnic-editorial al armatei, București, în anul 2026 și cuprinde 196 de pagini.
Antologia este realizată cu sprijinul Gl.Lt. (r.) Corneliu Postu, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a Lt. Col. (r.) dr. Carmen Rotărescu, președinte al Filialei Municipiului București, avându-i coordonatori pe Lucreția Nechifor, Carmen Scoipan, Mihai Popa și Ecaterina Mihai.
După ce sunt prezentați nominal toți coordonatorii, pe județe, urmează două mesaje frumoase despre antologie și Brâncuși. Primul, intitulat 2026 – Anul Constantin Brâncuși. Omagiul Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Gl. Lt. (r.) Corneliu POSTU, precizează faptul că: „Pentru Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” este o onoare să realizeze o a treia antologie dedicată unei personalități remarcabile a culturii românești, după cele dedicate Eroului Necunoscut și poetului național Mihai Eminescu, de această dată având-ul în prim plan pe cel mai mare sculptor al românilor, Constantin Brâncuși, artistul care practic a revoluționat limbajul plastic al secolului al XX-lea, așezând România în patrimoniul cultural universal, aspect consfințit și de înscrierea Ansamblului Monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu, în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca o confirmare a valorii universale a creației brâncușiene și a mesajului său spiritual”. Urmează o comparație spirituală profundă: „Așa cum în «Coloana Infinitului» artistul a apropiat simbolic cerul de oameni, ridicând spre lumină jertfa Eroilor Neamului, dăruindu-le astfel nemurire prin artă și ANCE «Regina Maria», prin publicarea volumului «Suflet din sufletul neamului nostru» își reafirmă misiunea de a cultiva în rândul tinerei generații respectul pentru marile personalități ale României și de a promova valorile identitare românești în societate.”
Al doilea mesaj intitulat „Constantin Brâncuși, contemporanul nostru”, este semnat de Mihai Popa, cercetător științific la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. El evidențiază contribuția ANCE «Regina Maria», care a inițiat și a susținut acest demers cultural și educativ, încurajând elevii să creeze, având drept sursă de inspirație universul brâncușian. „Prin acest proiect, tinerii au fost invitați să descopere frumusețea și simbolistica păsării, a stâlpilor de prispă, a porților tradiționale din lemn și a motivelor populare care le împodobesc – elemente ce definesc, în esență, spiritualitatea românească pe care Brâncuși a transformat o în opera sa”. La final apreciază și „Implicarea și dăruirea profesorilor coordonatori și ale tuturor îndrumătorilor, care au înțeles că educația autentică înseamnă și cultivarea sensibilității artistice, a creativității și a respectului față de marile valori ale culturii române și universale.”
Urmează poeziile, textele literare și lucrările plastice, printre care și 5 picturi ale artistului plastic Ecaterina MIHAI, cu operele Ansamblului sculptural „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, admise a fi publicate în antologie, din care se desprinde un adevăr comun. Brâncuși nu ne-a lăsat doar structuri ci o lecție despre felul în care ar trebui să privim lumea și să ne construim propria lume. O lume în care să fim buni, iubitori și recunoscători. Prin acest demers editorial elevii devin participanți activi la păstrarea patrimoniului spiritual românesc. Elevii au contribuit la transmiterea moștenirii prin propriile cuvinte, propriile interpretări și propria sensibilitate. Brâncuși a plecat în lume purtând rădăcinile neamului său în suflet. Prin realizarea acestei antologii, elevii se întorc către el prin cuvinte și prin artă, cu admirație, recunoștință și dorința de a aduce mai departe valorile neamului nostru încercând să-i păstreze spiritul prin puterea cuvântului.
Gigi BUȘE
