Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt unuia dintre cele mai longevive abuzuri îndreptate împotriva muncitorilor din sectorul minier și energetic, stabilind printr-o decizie obligatorie că adeverințele eliberate de angajatori nu pot fi cenzurate arbitrar de casele teritoriale de pensii. Hotărârea pronunțată săptămâna trecută desființează practica discreționară prin care mii de oameni, foști și actuali angajați ai Complexului Energetic Oltenia, au fost purtați pe drumuri și lăsați fără drepturile cuvenite pentru munca prestată în condiții grele.
Haosul din instanțe și bătaia de joc la adresa muncitorilor
Acest conflict judiciar ajuns, în final la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a fi mediat, a scos la iveală o fractură uriașă în sistemul de justiție din România, unde aceeași lege a pensiilor a fost interpretată de către instanțe în mod diametral opus de la un județ la altul, transformând până la urmă dreptul la o bătrânețe liniștită într-o loterie. Pe de o parte, o serie de instanțe au recunoscut că CEO este singurul în măsură să cunoască realitatea din termocentrale și cariere, obligând casele de pensii să respecte adeverințele care confirmă munca prestată direct și nemijlocit în producție. Iar pe de altă parte, tribunalele și curțile de apel din zona Olteniei, în frunte cu Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova, au ales calea cea mai aspră pentru salariați, tratând deseori documentele ca pe niște hârtii fără valoare și cerând oamenilor să aducă dovezi din urmă cu zeci de ani, imposibil de obținut de cele mai multe ori, pentru a dovedi ceea ce legea recunoștea deja. Această schizofrenie juridică, până la urmă, a lăsat mii de mineri și energeticieni la mâna unor funcționari să blocheze ieșirea la pensie anticipată, în timp ce cei care au făcut legea au privit impasibili cum un drept al celor care au muncit zeci de ani în condiții grele este grav viciat.
Totul a pornit…
… de la Legea 263/2010 a pensiilor, completată în iulie 2021 prin Legea 197/2021. Aceasta a trecut în categoria locurilor de muncă în condiții speciale activitățile de producție, mentenanță și cele asimilate din termocentralele pe cărbune și din unitățile de extracție a cărbunelui. Legea are însă o condiție: beneficiul se acordă doar personalului implicat „direct și nemijlocit” în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice. În martie 2022, Legea 74/2022 a extins beneficiul și asupra perioadelor lucrate înainte de 1 aprilie 2001, dar numai dacă locul de muncă era încadrat atunci în grupa I sau a II-a.
În anii următori, instanța supremă a pronunțat mai multe decizii favorabile salariaților, iar în 2023 a stabilit că reducerea vârstei de pensionare se aplică automat, chiar dacă angajatorul nu a plătit contribuții suplimentare. Un an mai târziu a decis că perioadele asimilate dinainte de 2001 aduc și majorarea cu 50% a punctajului lunar și că pot cere recalcularea și cei ieșiți la pensie înainte de 2021.
La începutul acestui an a venit însă și o decizie restrictivă care precizează că se asimilează condițiilor speciale exclusiv perioada lucrată efectiv în grupa I sau a II-a. Între timp, o sesizare pe exact aceeași temă fusese respinsă în noiembrie anul trecut, din motive procedurale, așa că problema adeverințelor a rămas nelămurită, iar dosarele s-au judecat diferit de la o instanță la alta. În luna mai a acestui an, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a analizat practica tuturor curților de apel și a constatat că există două tabere.
Prima tabără, din care fac parte curțile de apel Brașov, Iași, Timișoara, Târgu Mureș și Ploiești, consideră că angajatorul este singurul care cunoaște atribuțiile reale ale salariaților. Dacă acesta a scris în adeverință că omul a lucrat direct și nemijlocit la producția de energie pe cărbune, casa de pensii este obligată să ia în calcul documentul, iar rolul instanței este doar să verifice că adeverința există și respectă forma cerută de lege. Acești judecători mai invocă faptul că legea îl face pe angajator răspunzător pentru corectitudinea datelor și că o adeverință neanulată rămâne valabilă.
A doua tabără, în care se regăsesc curțile de apel Alba Iulia, București, Craiova, Pitești, Suceava și Cluj, plus Tribunalele Dolj și Gorj, susține că adeverința este doar o probă printre altele, nu una care nu poate fi contestată. Mai mult, Casele de pensii pot cere documentele pe baza cărora a fost emisă, în cazul în care din acestea nu rezultă că salariatul a lucrat efectiv la utilaje sau dacă documentele lipsesc, perioada se ia în calcul ca muncă în condiții normale.
În această logică, salariatul este cel care trebuie să dovedească ce susține, iar faptul că angajatorul răspunde pentru datele trecute nu înseamnă că judecătorul nu le mai poate verifica. Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a votat în unanimitate pentru această a doua variantă, deși mai multe decizii ale propriei curți au mers în sens invers, iar pe 28 mai, președinta Curții de Apel Brașov, judecătoarea Daniela Niculeasa, a trimis sesizarea la ÎCCJ.
Victoria definitivă a minerilor
Lovitura de grație dată practicii neunitare a instanțelor a venit prin pronunțarea Deciziei nr. 13, din 9 noiembrie a.c., a Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Actul juridic a pus capăt oricăror speculații și a stabilit clar că mențiunile din adeverințele emise de angajatori sunt obligatorii și nu pot fi cenzurate de casele teritoriale de pensii, cu excepția cazurilor limitative prevăzute expres de lege.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. i) şi alin. (4 ind.4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 158 din aceeaşi lege şi art. 125, 126 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, menţiunile inserate în adeverinţele emise de angajatori sau deţinătorii legali de arhive sunt obligatorii şi nu pot fi cenzurate de casele teritoriale de pensii, cu excepţia cazului în care sunt incidente dispoziţiile art. 158 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 263/2010. Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, a stabilit ÎCCJ.
Decizia este obligatorie pentru toate instanțele din țară și obligă inclusiv Tribunalul Gorj sau Curtea de Apel Craiova să schimbe radical macazul în sutele de dosare blocate pe rol, oferind în sfârșit dreptate unor oameni care au muncit o viață întreagă în cariere și termocentrale.































