Adrian Morega, tatăl studentei la Medicină ucise de Mirel Dragomir, după decizia definitivă a ÎCCJ: „Era singura sentință normală”

225

La un an și opt luni de la una dintre cele mai cutremurătoare crime din Timișoara, durerea familiei Morega din localitatea Padeș, județul Gorj, rămâne la fel de cruntă. Adrian Morega, tatăl Andreei — tânăra de 21 de ani ucisă cu 51 de lovituri de cuțit de prietenul ei, Mirel Dragomir — a vorbit pentru Mediafax despre verdictul definitiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar mai ales despre trauma uriașă care le-a rămas în suflet de când fata lor nu mai este.

ÎCCJ a respins recursul în casație al tânărului, menținând pedeapsa de 25 de ani de închisoare și obligarea acestuia la plata daunelor morale și materiale. Pentru Adrian Morega, decizia era singura firească: „Era ceva normal, nu mă așteptam la nimic altceva, numai dacă ar fi fost ceva necurat la mijloc. (…) Avocatul lui a făcut chestia asta pentru bani. Când l-am întrebat dacă el ar proceda la fel dacă ar fi vorba despre copilul lui, mi-a spus că ar fi ipocrit să răspundă”, mărturisește tatăl.
Crima a avut loc în martie 2024, când Mirel a atacat-o cu două cuțite, după ce fata a refuzat să-i dea telefonul și PIN-ul. „El a vrut să scape cu o pedeapsă mai mică (…). Asta dorea, dar i-a fost respins”, spune Morega. Furia cu care tânărul a acționat, violența repetată, dorința de control — toate au făcut ca șocul să fie de necuprins pentru familia Andreei.
Tatăl povestește că nici familia lui Mirel Dragomir nu i-a căutat vreodată: „N-am vorbit niciodată, n-au luat legătura cu noi niciodată, nici măcar să ne întrebe: „Aveți suficienți bani?” (…) Pe familia lui, niciodată nu i-a interesat să ia legătura cu noi”. Pentru părinții Andreei, fiecare zi este o reîntoarcere în același gol. Gândul că Mirel ar putea ieși din închisoare în jurul vârstei de 40 de ani îi apasă și mai tare: „Are 25 de ani, o să ispășească maxim 17. (…) Familia lui poate să-l viziteze. (…) De noi e rău, că noi nu mai avem nicio legătură cu Andreea, niciodată. (…) Ei măcar mai au o șansă”.
Durerea nu și-a găsit nici acum un nume. Doar neputință: „Nu știu cum să mă exprim, nu sunt cuvinte. (…) La 51 de lovituri de cuțit… e animal, nu e om. (…) Un asemenea om n-ar mai avea dreptul să iasă vreodată din pușcărie. (…) Andreea mai poate să aibă o a doua șansă?”
În tot acest timp, singurul loc unde părinții simt că se mai pot apropia de fiica lor este mormântul. „N-a fost nici măcar o zi să nu fim la mormânt la Andreea. Zilnic mergem cu flori, cu lumânări. (…) Găsim de multe ori flori, candele aprinse și de la oameni necunoscuți.”
Pentru familia Morega, procesul care s-a încheiat la 23 octombrie, când Înalta Curte a respins definitiv recursul lui Mirel Dragomir, reprezintă doar sfârșitul unei lupte juridice — nu și vindecarea rănii deschise. „Când a omorât-o pe Andreea, ne-a omorât și pe noi. Murim în fiecare zi puțin câte puțin, pentru că nu mai avem pentru ce trăi. Nu mai avem copil, nu mai avem nimic”, spune tatăl, într-o mărturie care înduioșătoare.
Izabella Molnar

(Sursa foto Facebook)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.