- – Prepararea și administrarea gunoiului de grajd
În articolele anterioare am descris importanța gunoiului de grajd și construcția, platforma de gunoi, în care acesta se prepară. Pentru gospodăriile mici și foarte mici industria a creat compostoare, niște butoaie special amenajate în care resturile menajere biodegradabile care, în loc să fie … aruncate la gunoi, se pot transforma în gunoi de grajd bine compostat, ce poate fi folosit pentru straturile de legume sau de flori de pe lângă fiecare casă. Despre ele nu vom vorbi căci sunt însoțite, ca orice utilaj, de instrucțiuni de folosire și este recomandabil ca acestea să fie întocmai respectate. Revenind la platforma noastră de gunoi trebuie să precizăm că aici nu se depozitează tot ceea ce ne este de prisos prin gospodărie, ci numai gunoiul de grajd propriu-zis, iar dintre resturile menajere, doar produsele biodegradabile, adică resturile vegetale și animale, pe cât posibil fără oase, lână, păr, pene, coarne, ongloane – căci ele se descompun foarte greu, dar mai ales fără materiale plastice, metale, sticlă, detergenți sau alte substanțe chimice. Nici rumeguș sau talaș prea mult nu este bine să introducem în masa de gunoi de grajd supus compostării, căci pot modifica pH-ul, reacția gunoiului, și nu în sensul dorit de noi. În masa de gunoi supus compostării se poate introduce, prin împrăștiere uniformă, cenușa de la sobele de foc, dar numai cea de lemn, nu și cea de cărbune. Aceste materiale pot fi amestecate cu destul pământ fertil, dar cu precizarea ca acesta trebuie să nu provină din terenurile pe care au fost aplicate ierbicide sau alte pesticide, ori au staționat pe el fertilizanți chimici solizi. Trebuie evitat și solul puternic îmburuienat, deoarece precis conține cantități impresionante de semințe de buruieni cu care vom infesta solele pe care se va aplica noul compost.
Practic, procesul tehnologic trebuie să se desfășoare astfel în platformă:
În prima lună – se depozitează afânat, netasat, în capătul platformei gunoiul de grajd, cel de la păsări și animale, precum și resturile menajere, la care se pot adăuga resturile vegetale (frunze, vreji, tulpini etc tocate mărunt) rezultate de la plantele din grădină. Aici se pot administra, prin împrăștiere, și doze mici de azot sau fosfor (chiar sub formă de complexe), pentru a potența reacțiile biochimice de compostare aerobă și valoarea nutritivă a viitorului fertilizant. Dacă este secetă, uscăciune, se procedează la stropirea abundentă cu apă (până ce aceasta apare în partea de jos a grămezii, dar să nu băltească) căci în masa de gunoi vor lucra microorganisme aerobe ce au nevoie de un mediu umed, dar nu în exces, pentru o activitate intensă și susținută.
În luna a doua – această grămadă se răstoarnă alături, introducând materialele de deasupra la baza noii grămezi și scoțând la suprafață pe cele care au fost dedesubt, se lasă tot înfoiat, se umezește dacă este nevoie. Cu acest prilej se uniformizează compostarea aerobă a întregii mase de gunoi din această grămadă. Pe locul unde a staționat anterior grămada aceasta, se depozitează în aceleași condiții noul gunoi rezultat și se procedează ca în luna anterioară.
În luna a treia – gunoiul din grămada de pe locul doi se răstoarnă alături într-o nouă grămadă și de această data se tasează bine pentru scoaterea aerului, dacă este cazul se umectează, pentru a declanșa cea de-a doua etapă de compostare, cea de compostare anaerobă. În aceste grămezi, prin compostare aerobă și anaerobă, se ridică temperatura la 80 – 850 C și astfel se distrug germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni, fenomen care va continua pe tot parcursul timpului de staționare a gunoiului în platformă, și este cu atât mai deplin, cu cât timpul acesta este mai lung, dar nu mai mare de 24 de luni.
În luna a patra și următoarele – gunoiul din a treia grămadă se răstoarnă alături, pe locul de depozitare până la administrare, peste cel compostat anterior, și se tasează foarte bine. Ar fi de preferat ca această grămadă să fie acoperită cu folie de plastic pentru a împiedica evaporarea amoniacului ce va mai rezulta și a sărăci astfel gunoiul de jumătate din conținutul în azot (cel amoniacal) pe care ar trebui să-l aibă. Celelalte grămezi se răstoarnă și se tratează cum am descris anterior.
Nevoia de umectare a primelor trei grămezi se poate stabili cu o sondă spion, care nu-i altceva decât o bară de oțel-beton de 5 – 8 mm grosime și lungă de 130 – 150 cm și ascuțită la un capăt, care se introduce cu unul din capete în mijlocul acestor grămezi și se scoate peste câteva ore sau în ziua următoare. Se palpează la vârful care a fost introdus în grămadă și dacă nu este suficient de fierbinte (80 – 850 C) atunci se recurge la umectare, căci procesele de compostare aerobă nu s-au desfășurat cu intensitatea dorită, tocmai din lipsa umidității necesare.
Robotul poate să atingă perfecțiunea, dar nu va cunoaște niciodată libertatea. Ion VELICAN
Administrarea gunoiului de grajd, bine compostat, trebuie făcută toamna, împrăștiat uniform pe teren și încorporat imediat, în primele 2 – 3 zile după împrăștiere, pentru a nu favoriza degradarea lui. Este bine ca gunoiul de grajd să fie administrat după minim 12 luni de compostare, dar nu mai vechi de doi ani, căci se degradează. Îi trebuie 12 luni spre a distruge germenii patogeni, insectele și semințele de buruieni care se găsesc în mod inerent în el, chiar și în cel de pasăre. Vorbind despre acesta, trebuie spus că gunoiul obținut de la fermele avicole trebuie depozitat în grămadă separată minimum 6 luni înainte de administrare, pentru a facilita neutralizarea sodei caustice și a altor substanțe chimice utilizate periodic la dezinfecție și dezinsecție în aceste ferme.
Acest gunoi este comoara din ograda fiecărui gospodar.
Gunoiul de grajd compostat este cel mai bine valorificat de legume, flori, vie, pomi fructiferi, pepiniere, iar dintre plantele de câmp de către cartofi, sfeclă și porumb.
Nu se administrează gunoi de grajd plantelor leguminoase (fasole, linte, mazăre, lucernă, trifoi etc) sau cerealelor păioase, căci acestor culturi le face mai mult rău decât bine.
În general, se consideră că doza optimă anuală este de 10 to de gunoi de grajd mixt bine compostat / ha, dar la noi ideal este să se administreze deodată 40 – 100 to / ha, funcție de cultura căreia i se administrează, și să se revină cu aceasta după atâția ani câte zeci de tone / ha au fost administrate. Gunoiul de pasăre se administrează în cantități pe jumătate sau chiar o treime din cele de gunoi mixt, căci are compoziție mult mai bogată în elemente nutritive, dar să nu depășească 25 – 30 to / ha.
În general, la o administrare de 40 to gunoi de grajd mixt / ha, în primul an acesta cedează solului jumătate din substanțele nutritive conținute, în al doilea an cedează jumătate din ce a rămas, adică un sfert din total, iar în anii 3 și 4 câte o optime din toată compoziția sa. Fenomen asemănător cu „perioada de înjumătățire a materialelor radioactive”.
Numai bine compostat și apoi administrat și încorporat corect gunoiul de grajd este cu adevărat o comoară.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
- 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
- 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
- 3 – Pomicultură – ediția 2022
- 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane, dar și numai unu ar fi fost suficient, în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta.
Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.
Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
