Administrația Națională Apele Române vine cu clarificări cu privire la cerințele UE privind barajele din România. Potrivit ANAR, Uniunea Europeană nu a emis și nu a transmis României nicio instrucțiune sau obligație privind demolarea sau dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor importante de pe teritoriul național.
,,În spațiul public se vehiculează cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” în Europa, sugerând că ar fi vorba despre baraje mari. Este important să subliniem că această cifră se referă în principal la lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, precum: praguri transversale mici, stăvilare vechi, podețe, amenajări piscicole sau alte obstacole locale, adesea nefuncționale sau abandonate.
Barajele mari, strategice și importante pentru România — cum sunt Porțile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz — nu sunt vizate de astfel de recomandări și sunt proiectate, construite și monitorizate conform unor standardelor stricte de siguranță.
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, toate monitorizate permanent. Alte baraje aparțin Hidroelectrica, autorităților locale sau altor deținători, fiind în general destinate pisciculturii și agrementului.
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor se iau exclusiv de autoritățile române, conform normelor naționale și recomandărilor specialiștilor. Nu există nicio listă impusă de Uniunea Europeană. În cazul lucrărilor minore degradate, soluțiile includ reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pești, cu scopul de a îmbunătăți curgerea naturală. În concluzie, România decide suveran ce structuri se păstrează, se modernizează sau, în situații justificate, se dezafectează”, se arată în comunicatul ANAR.
M.C.H.
