Spre sfârșit de ianuarie, anul acesta, poetul Florian Saioc, împlinește frumoasa vârstă de 95 de ani, moment ce ne oferă prilejul de a prezenta câteva date biografice din viața sa.
Florea Saioc alias Florian Saioc – nume sub care a semnat opera sa și sub care este cunoscut publicului larg, s-a născut la 27 ianuarie 1931, în comuna Seaca, Județul Teleorman, într-o familie de țărani, tatăl – Ionel Saioc zis și Moțu și mama, Catrina, născută Dorcescu.
Urmează cursurile școlii primare din comuna natală (1938-1945), după care este admis la Liceul Comercial din Turnu Măgurele(1945-1948), dându-și ,,maturitatea” la București.
Cu reale înclinații spre literatură și scris, tânărul Florea ajunge la Școala de Literatură și Critică Literară ,,Mihai Eminescu” din București, fiind absolvent al primei serii a acesteia din anul 1950.
Din punct de vedere publicistic, tânărul Florian Saioc debutează, în anul 1949 la Revista ,,Flacăra”, iar după absolvirea Școlii de Literatură și Critică Literară ,,Mihai Eminescu” București, în anul 1950, este repartizat la revista ,,Viața Românească”, secția de poezie, în calitate de redactor. În același an participă la Concursul Național de Literatură organizat de ,,Editura Tineretului” unde se numără printre laureați, primind premiul a III-lea, pentru poezie, din mâna lui Mihail Sadoveanu, în condițiile în care premiul I nu fusese acordat.
În anii în care a lucrat la ,,Viața Românească”, Florian Saioc a avut privilegiul ,,să-l cunoască şi să-i „jaloneze” următorii ani (puţini, din păcate) de carieră ai teribilului poet al anilor ꞌ50, care a fost Nicolae Labiș.
Lucrând la ”Viața Românească” Florian Saioc intră în conflict, pe motive politice, cu conducerea redacției, ceea ce face ca în anul 1952 să-și dea demisia, după ce cu o zi înainte aflase că urma să fie dat afară din redacție.
Urmează vremuri grele pentru Florian Saioc. A intrat în vizorul organelor de stat, iar în anul 1953, scriitorul își reamintește cum a fost ,,luat” de pe stradă de o patrulă militară ”după care, repede, sunt dus sub escortă la gară și trimis la muncă forțată în batalioanele D.G.S.M 2 Constanța” , muncind în următorii ani la Mangalia, Medgidia și Portul Constanța ș.a., ”unde normele noastre de producție erau aproape ca ale deținuților politici.” De aici este eliberat în decembrie 1956.
După ce a fost eliberat Florian Saioc lucrează la Editura „Cartea Rusă” (1956-1957) şi la revista „Albina”, apoi este trimis muncitor necalificat (1958) la Uzinele „Semănătoarea” din București. Aici, după un an, este scos din producție și numit secretar de redacție (1959) al publicației uzinei, redactorul șef al acesteia fiind Teodor Brateș, care avea să plece la radio. După plecarea lui Teodor Brateș, Florian Saioc a fost redactor-şef al revistei cu același nume până la desființarea acesteia (1975). Apoi între anii 1975-1991 Florian Saioc lucrează ca tehnician în cadrul aceleiași întreprinderi.
De subliniat faptul că de la trecerea lui Florian Saioc în producție, nici o revistă nu l-a mai publicat și nici o editură nu i-a mai tipărit nici o carte până în 1972, când Valentin Deşliu îi publică pe cheltuiala sa dar în complicitate cu familia poetului, două volume la proaspăt înființata Editură „Litera” din București, respectiv plachetele de versuri ”Baladă pe rug” în anul 1972 și ”Motive istorice”, în 1973.
De-a lungul anilor, Florian Saioc a frecventat și a fost membru al cenaclurilor bucureștene „Ioan Păun Pincio”, „Amurg sentimental” şi „Cenaclul Academiei”, iar după stabilirea la Târgu-Jiu (2000), prin căsătorie, devine membru al Cenaclului „Columna” şi al Cenaclului „Hohote”. Este director fondator al Grupului Spiritual „Panduru” şi al foii cu acelaşi nume.
De subliniat faptul că Florian Saioc a fost primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1950, a fost exclus în 1964 şi reprimit în anul 1992.
De-a lungul anilor Florian Saioc colaborează cu mai multe reviste și publicații printre care amintim: ”Flacăra” (debut, cu versuri, 1949), ”Viaţa românească”, ”Albina”, ”Semănătorea” (secretar de redacţie, redactor şef), ”Contemporanul”, ”Ramuri”, ”Revista poporului”, ”Săteanca”, ”Femeia”, ”Scânteia tineretului”, ”România liberă”, ”Agricultura socialistă”, ”Rebus”, ”Iaşiul literar”, ”Columna”, ”Placebo”, ”Ecouri dunărene”, ”Luceafărul bulgar”, „Hohote”, „Pann duru’” (director fondator), Gorjeanul, Armonii culturale, Tecuciul literar și artistic, și enumerarea poate continua.
Editorial, poetul Florian Saioc a debutat în anul 1971 în Editura Litera, cu placheta „Baladă pe rug”. Iată cum rememorează poetul modul cum a fost tratat de către comunitatea publicistică și literară din țară după momentul 1952. ”Din 1952 până la debutul meu în Editura Litera nu m-a publicat nicio revistă, nicio editură”.
Opera lui Florian Saioc cuprinde peste 50 de volume de poezie și o piesă de teatru ”În patru coșmaruri – Pedeapsă pentru bună intenție”.
Marea majoritate a cărților sale au fost publicate după anul 1990. Dintre volumele ce poartă semnătura poetului Florian Saioc amintim: „Anotimpurile cuvântului”, versuri, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2004; „Arborele de sânge”, versuri, Editura Cartea Românească, București, 1986; „Baladă pe rug”, versuri, Editura Litera, București, 1972; ”Cartea biruie somnul și moartea” (Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2016); ,,Carte de identitate”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2007; „Cartea cu ferestrele deschise”, versuri, Editura Albatros, București, 1988; ”Casa fără pereți”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011; „Cercul perfect”, versuri, Editura Albatros, Bucurelti,1979; „Coșmarurile din carcera comună”, versuri, Editura Omnia, Iași, 1992; „Cu diktatul şi ucazul ne-au înlăcrimat obrazul (Baladă pentru Transilvania. Baladă pentru Basarabia şi Bucovina)”, versuri, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2004; „Cuvintele se mai gândesc la noi”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2023; „Divina creație”, Editura Semne, București, 2001; „Dragoste la vârsta întâi”, versuri, Editura Mondial Press, București, 1994; „Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia”, versuri, ed. 2, Editura Semne, 2001; ”Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2020; „Fericirea infinitei mirări”, poeseuri, Editura Clusium, Cluj Napoca, 2004; ”Focul sacru”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2021; ,,Geometria sentimentelor”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013; ,,Iluminările”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012; „Imaginara paranghelie”, versuri, Ed. CJCC Gorj, 2002, 2003; ,,Incantații lirice ludice”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012; „În lume s-a făcut târziu”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2020; „În ogradă la bunici”, carte pentru copii, Editura Diogene, 1997; ,,La capătul timpului”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2014; „La centenarul Marii Uniri – poemele reîntregirii”, Editura Măiastra, 2017; ,,Meditații la gura ninsorilor”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013; „Motive istorice”, Editura Litera, București, 1973; „Ningea pe Jiu, pe Motru, pe Gilort”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015; ,,Nocturnele”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2007; „Noi versete pentru margine și centru” (Ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2018); „Omul maximal, omul minimal”, Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2016; „Panorame – căruța cu proști”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2012; „Pe strunele Gorjului”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2014; „Poeseul magilor lui Constantin”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011; „Psalmul cenușii (Holocaustul perpetuu)”, versuri, Editura Rhabon, Târgu Jiu, 2003; „Rapsodia în Dor major de România”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2015; „Revelații. Eu sunt dovada vie a existenței Lui”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2024; „Revelații sacre”, poeseuri, Editura Corgal Press, Bacău, 2003; ,,Slugă la zădărnicie”, Editura Măiastra Târgu Jiu, 2008; „Ştefăniţă Luminiţă”, povestiri pentru copii, Editura Ion Creangă, București, 1981; „Umbrele tainelor cresc în amurg” (Ed. Măiastra, Târgu Jiu, 2019); „Versete fără corsete”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2011;,,101 poeme”, Editura Biodova, București, 2010ș.a.
Ca membru al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, în anul 2006, poetul Florian Saioc este inclus în ”Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din România care trăiesc în Gorj” apărută în anul 2006 sub îngrijirea poeților Gelu Birău, Adrian Frățilă și Spiridon Popescu (Editura ”Scrisul Românesc”, Craiova).
De asemenea Florian Saioc este inclus în antologia ”Scriitori gorjeni – membrii ai USR” elaborată de Biblioteca Județeană Gorj ”Christian Tell” și în mai multe volume de epigramă.
Despre opera poetului Florian Saioc au scris Gh. Grigurcu, Al. Balaci, Mircea Ciobanu, Pan M. Vizirescu, Zenovie Cârlugea, Ion Trancău, George Corbu, Elena Armeanu, Al. D. Șerban, Dumitru Dănău, Marian Popa, și mulți alții. Referințele la creația poetului se întâlnesc atât în publicații cât și în volume.
Menționăm faptul că și noi am scris câteva articole despre creația poetului Florian Saioc, creionându-i și un ”profil de autor”, inclus în recentul nostru volum ”Profiluri de autori. Prieteni ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, din care au fost preluate acum o serie de informații referitoare la activitatea și creația poetului.
Așa după cum menționam anterior, după stabilirea sa în municipiul Târgu-Jiu (2000), Florian Saioc se integrează în mișcarea culturală locală unde, în fapt, își desăvârșește opera.
Ca o recunoaștere a creație sale, în data 17 septembrie 2010 poetul Florian Saioc a fost declarat cetățean de onoare al comunei sale natale Seaca pentru modul cum a oglindit, în opera sa, frumusețile Teleormanului, iar în data de 19 mai 2011 a fost declarat cetățean de Onoare al Municipiului Târgu-Jiu.
Poetul Florian Saioc s-a dovedit a fi un reper pentru mulți membrii ai Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, iar o parte dintre aceștia au scris despre opera sa, sau i-au dedicând unele din poemele și epigramele lor.
Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, prin membrii săi și chiar a fondatorului acesteia, Alexandru Doru Șerban, apreciază contribuția deosebită a poetului Florian Saioc la evoluția scriitoricească, literară și culturală gorjeană.
Mai menționăm și faptul că, pentru acest ceas aniversar, noi am finalizat și o lucrare dedicată distinsului poet, pe care am intitulat-o ”Un destin Poetic: Florian Saioc la 95 de ani”, care urmează a vedea lumina tiparului.
Acum, la ceas aniversar dorim să-i transmitem D-lui Florian Saioc, atât în nume personal precum și al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. Doru Șerban”, toate gândurile noastre de bine cu sănătate, succes deplin în materializarea tuturor proiectelor sale scriitoricești însoțite de tradiționala urare de La mulți ani!
dr. Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban” Târgu Jiu
